Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Gabriela Baltag (foto), a depus la Consiliul Superior al Magistraturii, joi 11 septembrie 2014, o plangere prealabila prin care solicita revocarea ca nelegala a Hotararii nr. 846bis din 3 iulie 2014, prin care CSM a stabilit, in esenta, ca "judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator". Asociatia Magistratilor din Romania arata in demersul sau ca inceperea urmaririi penale nu echivaleaza in niciun caz cu stabilirea unei vinovatii a judecatorului, nici macar cu posibilitatea finalizarii urmaririi penale prin trimiterea acestuia in judecata si ca hotararea nu este destinata tuturor magistratilor - judecatori si procurori, ci vizeaza numai o categorie restransa, respectiv, judecatorii care solutioneaza cauze in materie penala.

De asemenea, AMR atrage atentia ca argumentele retinute in considerentele hotararii nu sunt decat pretexte care vin sa justifice instituirea unor masuri noi, peste dispozitiile legale ce reglementeaza drepturile si obligatiile magistratilor, situatie ce excede atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Iata si alte motive de nelegalitate a Hotararii nr. 846bis a CSM, invocate in plangerea prealabila:

-"Hotararea adauga in mod nepermis, prin 'recomandarile' cu aparenta de principiu, la dispozitiile legale existente, ce guverneaza fie regimul incompatibilitatii magistratilor, fie institutia deliberarii si a luarii unei hotararii";

-"Consiliul Superior al Magistraturii instituie un cadru special de incompatibilitati, infrangand totodata prezumtia de nevinovatie, in ceea ce-i priveste pe judecatori, libertate garantata de altfel oricarui cetatean, potrivit art. 23 alin. (11) din Constitutie... Este luata in calcul ipoteza inceperii urmaririi penale numai in ceea ce priveste un judecator care judeca in materie penala, fiind sugerata, in mod eronat, ideea ca doar un astfel de judecator poate savarsi 'fapte de coruptie', fiind exclusi in mod nepermis din aceasta sfera procurorii si ceilalti judecatori. Mai mult decat atat, nu este avut in vedere orice judecator, ci numai acela care ar judeca 'pricini cu aceasta natura', deci un judecator specializat eventual in solutionarea cauzelor de coruptie... Prin aceasta dispozitie, fara precedent, se pune o anatema asupra unei categorii restranse de judecatori, fiind deschisa posibilitatea exercitarii asupra lor de presiuni tocmai prin suspiciunile generate in jurul acestora, care pot fi de multe ori 'provocate artificial', daca se au in vedere imprejurarile relativ simple ce pot conduce, potrivit legislatiei in vigoare, la inceperea urmaririi penale. Prin aceasta dispozitie legala Consiliul Superior al Magistraturii a vulnerabilizat un segment al judecatorilor, respectiv pe cei care judeca in materie penala, fapte de coruptie, imprejurare ce echivaleaza cu o afectare grava a independentei lor, principiu utilizat in fundamentarea recomandarilor, contrar intentiei declarate. Mai mult decat atat, aceste mentiuni pot favoriza si deschide drumul unei 'selectii' nepermise a judecatorilor, care, numai in baza unor simple presupuneri, suspiciuni sau banuieli, prin invocarea unor argumente de natura celor prezentate mai sus, pot fi usor indepartati de la solutionarea anumitor cauze".

-"Justificarea ce pare ca vine sa individualizeze o situatie anume, respectiv conflictul de interese, este in masura sa genereze clar o situatie de ambiguitate, intrucat niciunde in legislatia actuala nu exista o definitie concreta a notiunii de 'apropiat', situatie ce poate deschide calea unor abuzuri fara precedent asupra oricarui judecator, intrucat, in absenta unui cadru legislativ, intelesul de 'apropiat' poate avea interpretari diferite".

-"Dispozitia Consiliului, ca: 'Judecatorii... nu pot beneficia de imunitate fata de procesul penal ordinar', este neavenita, ea reprezentand o adaugare la lege, imprejurare ce excede atributiilor acestui organism".

-"Consiliul ia in discutie si urmareste sa reglementeze o situatie de excludere a obligatiei pastrarii secretului deliberarii, instituind reguli separate, din nou doar pentru judecatorii care solutioneaza cauze de natura penala, prin trimiterile exprese la prevederile art. 392-art. 394 Cod procedura penala, ca si cum acestia ar fi singurii judecatori care delibereaza, in conditiile in care si pentru cei care judeca in alte materii sunt incidente dispozitii cu acelasi continut in ceea ce priveste deliberarea, obiectul deliberarii si luarea hotararii.

Argumentele sunt contradictorii si de neinteles. Astfel, desi se vorbeste despre faptul ca la deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia au avut loc dezbaterile, si ca deliberarea se desfasoara in secret, nefiind ingaduita prezenta niciunei alte persoane in incapere, fiind enumerate, pe rand, modalitatile in care se poate ajunge la o solutie (unanimitate, majoritate sau divergenta), din nou este adusa in discutie o situatie ipotetica ce pare sa nu aiba legatura, aparent, cu procesul cognitiv propriu-zis al deliberarii, ci numai cu anumite 'interferente exterioare' procesului.

Din nou sunt utilizati termeni (ex. 'interfata') pentru care nu exista nicio definitie, situatie ce poate da nastere la interpretari denaturate si de aici la arbitrariu si la abuzuri ce ii pot viza pe judecatorii din materie penala care, la un moment dat, au pronuntat o solutie sau alta...

Asociatia Magistratilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa indice care este studiul in baza caruia aceasta institutie a ajuns la concluzia ca in interiorul unui complet de judecata sunt presiuni frecvente asupra membrilor sai, atat de alarmante incat l-au determinat sa intervina, peste atributiile sale legale, cu initiative ce nu fac decat sa decredibilizeze si mai mult actul de justitie (in situatia de fata procedura adoptarii unei hotarari), prin indoiala pe care o sadeste opiniei publice, care poate intelege ca procesul deliberarii poate imbraca de multe ori forma unei 'invoieli', a unui 'troc' al membrilor completului, in afara cadrului legal... Prin urmare, este exclusa posibilitatea 'dezlegarii' unui judecator de obligatia de pastrare a secretului deliberarii, indiferent daca are calitatea de martor ori este suspect intr-o cauza ce vizeaza o solutie la a carei pronuntare a luat parte... Procesul decizional este responsabilitatea judecatorului, inclusiv a fiecaruia dintre judecatorii ce fac parte din acelasi complet de judecata, iar in exercitarea atributiilor ce-i revin, acesta raspunde numai in fata legii si a propriei sale constiinte. Obligatia de a raspunde altfel, chiar si in cadrul unei proceduri penale declansata impotriva sa, pentru imprejurarile ce tin de deliberare, poate prejudicia activitatea judecatorului, fiind contrara independentei justitiei".

Prezentam dispozitivul Hotararii nr. 846bis din 3 iulie 2014 a CSM:

"1.Judecatorii care, in exercitiul functiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infractiuni in orice circumstante (de exemplu, accepta mita) nu pot beneficia de imunitate fata de procesul penal ordinar.

2.Obligatia judecatorului de pastrare a secretului deliberarii in legatura cu fapta cu privire la care este cercetat penal inceteaza in momentul in care, in conditiile art. 307 din Codul penal, i se aduc la cunostinta, inainte de prima sa audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspect, incadrarea juridica a acesteia, drepturile procesuale prevazute la art. 83 din acelasi cod, incheindu-se despre toate acestea un proces-verbal.

3.Judecatorul poate fi audiat ca martor intr-un proces al carui obiect este savarsirea unei infractiuni in legatura cu procesul deliberarii.

4.Judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator.

5.Principiile independentei, impartialitatii si integritatii judecatorului consacra in primul rand obligatii, astfel ca nu pot fi invocate drept justificari pentru disimularea unei conduite care este ea insasi o amenintare a independentei si impartialitatii justitiei si a procesului echitabil, cum este cazul coruptiei.

6.Judecatorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizeaza orice interferenta exterioara procesului cognitiv al deliberarii, care pot avea caracter ilicit, dar nu si cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberarii".

*Cititi aici integral plangerea prealabila formulata de AMR impotriva Hotararii CSM nr. 846bis din 3 iulie 2014

*Cititi aici integral Hotararea Plenului CSM nr. 846bis din 3 iulie 2014