Curtea Constitutionala a Romaniei este chemata sa elimine inegalitatea in drepturi intre candidatii la presedintie sustinuti de catre partide si prezidentiabilii independenti.

Este vorba despre discriminarea in ceea ce priveste dreptul de a propune membri in Biroul Electoral Central si de a avea delegati in birourile electorale ale sectiilor de votare.

Aspectele de mai sus le reclama candidatul independent Mircea Geoana (foto) in exceptia pe care a ridicat-o in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. La 15 octombrie 2024, in dosarul nr. 2224/1/2024, judecatorii supremi Luiza-Maria Paun, Cristian-Daniel Oana si Andreea Marchidan i-au admis lui Geoana cererea de sesizare a CCR cu privire la mai multe pasaje din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei (pe scurt: Legea prezidentialelor).

Mai mult: in incheierea de sesizare a CCR, cei trei magistrati ICCJ au opinat ca exceptia ar trebui admisa: „Fata de argumentele expuse de contestator, Inalta Curte opineaza ca dispozitiile ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ar putea fi contrare dispozitiilor art. 16 si art. 37 din Constitutia Romaniei, putand exista o eventuala discriminare instituita in procedura de organizare si desfasurare a alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei intre candidatii independenti si candidatii propusi de formatiunile politice”.

Iata articolele din Legea 370/2004 atacate la CCR:

- art. 16 alin. 1, 4, si 6:

„(1) Biroul Electoral Central este alcatuit din 5 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si din cel mult 10 reprezentanti ai formatiunilor politice. (…)

(4) In termen de 24 de ore de la investire, judecatorii desemnati aleg din randul lor, prin vot secret, presedintele Biroului Electoral Central si loctiitorul acestuia. In termen de 24 de ore de la alegerea presedintelui Biroului Electoral Central, in componenta Biroului Electoral Central intra presedintele, vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si cate un reprezentant al fiecarui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central indeplineste toate atributiile ce ii revin potrivit prezentei legi pana la completarea lui cu reprezentantii formatiunilor politice neparlamentare care au propus candidati. (…)

(6) In termen de cel mult 48 de ore de la ramanerea definitiva a candidaturilor, fiecare formatiune politica care nu este reprezentata in Parlament si a propus candidat comunica Biroului Electoral Central numele si prenumele reprezentantului sau. Comunicarile transmise dupa acest termen nu se mai iau in considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantii propusi se face prin tragere la sorti, in termen de 24 de ore de la expirarea termenului in care se fac comunicarile, de presedintele Biroului Electoral Central, in prezenta membrilor biroului si a candidatilor sau a persoanelor delegate de catre conducerile formatiunilor politice care au propus candidatii, in limita numarului de reprezentanti prevazut la alin. (1)”,

in masura in care nu permit candidatilor independenti sa propuna membri in birourile electorale, si, in consecinta, nu permit completarea in mod corespunzator, in conditii de egalitate, a birourilor electorale cu reprezentantii propusi de candidatii independenti;

- art. 18 alin. 1 si 3:

„(1) Biroul electoral judetean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului Bucuresti este constituit din 3 judecatori, un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente desemnat de catre aceasta prin hotarare si din cel mult 7 reprezentanti ai formatiunilor politice care au propus candidati. (…)

(3) In termen de cel mult 48 de ore de la ramanerea definitiva a candidaturilor, fiecare formatiune politica care a propus candidat comunica biroului electoral judetean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti numele si prenumele reprezentantului sau. Comunicarile transmise dupa acest termen nu se mai iau in considerare. In termen de 24 de ore de la expirarea termenului in care se fac comunicarile, biroul electoral judetean sau biroul electoral al sectorului municipiului Bucuresti se completeaza cu reprezentantii propusi de partidele politice parlamentare care au propus candidati, in limita numarului de reprezentanti prevazut la alin. (1). In termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale judetene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti cu reprezentantii propusi de partidele politice parlamentare care au propus candidati, acestea se completeaza de catre presedintele biroului electoral judetean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, cu reprezentantii celorlalte formatiuni politice care au propus candidati, in limita numarului de reprezentanti prevazut la alin. (1), prin tragere la sorti, daca este cazul, in prezenta membrilor biroului si a candidatilor sau a persoanelor delegate de catre conducerile formatiunilor politice care au propus candidatii”,

pentru eliminarea discriminarii instituite prin completarea in doua etape cu reprezentantii propusi, cu privilegierea partidelor parlamentare care au locuri asigurate si nu participa la tragerea la sorti;

- art. 20 alin. 2: „Dispozitiile art. 18 alin. (2)-(3) se aplica in mod corespunzator”;

- art. 22 alin. 3: „Completarea birourilor electorale ale sectiilor de votare se face in prima etapa cu reprezentantii partidelor politice parlamentare care au propus candidati, iar in a doua etapa, prin tragere la sorti, pentru fiecare sectie de votare, cu reprezentantii celorlalte formatiuni politice care au propus candidati, de catre presedintele biroului electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz”,

pentru eliminarea discriminarii instituite prin completarea in doua etape cu reprezentantii propusi, cu privilegierea partidelor parlamentare care au locuri asigurate si nu participa la tragerea la sorti, ramanand in lege doar prevederea „completarea birourilor electorale ale sectiilor de votare se face prin tragere la sorti”;

- art. 23:

„(1) Birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate sunt alcatuite din 9 membri, din care un presedinte, un loctiitor al acestuia si cel mult 7 membri propusi de formatiunile politice care participa la alegeri. Birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate nu pot functiona cu mai putin de 3 membri.

(2) Presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate si loctiitorii acestora sunt desemnati de catre sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizeaza in baza cererilor cetatenilor cu drept de vot, semnate si datate, care cuprind datele prevazute de art. 16 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 208/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, transmise prin posta, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice si oficiile consulare. Desemnarea presedintilor birourilor sectiilor de votare din strainatate si a loctiitorilor acestora se consemneaza in procese-verbale care reprezinta actele de investire si care se comunica biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate. Operatiunile de desemnare a presedintilor birourilor sectiilor de votare din strainatate si a loctiitorilor acestora incep cu 45 de zile inaintea primei zile a votarii in strainatate, pe masura ce sunt stabilite sediile sectiilor de votare din strainatate, si se finalizeaza pana cel mai tarziu cu 15 zile inaintea primei zile a votarii in strainatate, fiind aduse la cunostinta publica prin afisarea pe site-ul biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate.

(3) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare din strainatate si loctiitorul acestuia care indeplinesc atributiile ce revin operatorilor de calculator trebuie sa urmeze o sesiune de instruire in acest sens. Presedintele biroului electoral al sectiei de votare din strainatate si loctiitorul pot lipsi, in cazuri justificate, de la activitatea biroului electoral al sectiei de votare din strainatate, cu conditia sa nu lipseasca amandoi in acelasi timp. Biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate poate stabili, prin decizie, in cazuri justificate, orarul prezentei presedintelui biroului electoral al sectiei de votare din strainatate si a loctiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al sectiei de votare.

(4) In cel mult 5 zile de la data desemnarii presedintelui biroului electoral al unei sectii de votare din strainatate si a loctiitorului acestuia, formatiunile politice care au propus candidaturi ce au ramas definitive transmit biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate, prin mijloace electronice, listele reprezentantilor lor in sectia de votare din strainatate respectiva, cuprinzand numele, prenumele, telefoanele, e-mailurile si codurile numerice personale ale titularului si supleantilor, insotite de declaratiile lor de acceptare. O formatiune politica poate avea un titular si 2 supleanti, cu rol de loctiitori, pentru fiecare sectie de votare. Pentru a indeplini atributiile ce revin operatorilor de calculator, reprezentantii formatiunilor politice trebuie sa urmeze o sesiune de instruire in acest sens. Supleantii pot inlocui temporar titularii numai cand acestia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate.

(4^1) In cel mult 5 zile de la data expirarii termenului prevazut de alin. (4), presedintele biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate completeaza birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate, ai caror presedinti si loctiitori au fost desemnati. In aceasta componenta, birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate indeplinesc toate atributiile prevazute de prezenta lege. Operatiunile de completare a birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate se consemneaza in procese-verbale care reprezinta actele de investire, fiind aduse la cunostinta publica prin afisare pe site-ul biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate.

(4^2) Operatiunile de completare a birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate trebuie sa se finalizeze pana cel mai tarziu cu 10 zile inaintea primei zile a votarii din strainatate.

(4^3) In urma investirii intr-un birou electoral al sectiei de votare din strainatate, presedintele, loctiitorul si ceilalti membri sunt obligati sa indeplineasca atributiile ce le revin conform legii, acestia raspunzand pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfasurarea procesului electoral.

(4^4) In situatia in care, pana cu 10 zile inaintea primei zile a votarii, birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate nu dispun de un numar suficient de membri care sa indeplineasca atributiile operatorilor de calculator, acestea pot fi completate de catre presedintele biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate cu personal asigurat de catre Ministerul Afacerilor Externe, precum si de alte autoritati publice la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. Costurile deplasarii si cazarii personalului trimis in strainatate pentru a face parte din birourile electorale ale sectiilor de votare sunt suportate de catre Ministerul Afacerilor Externe.

(5) In cazul in care numarul persoanelor propuse de formatiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate, acestea sunt completate cu cetateni romani cu drept de vot propusi de catre sefii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, dupa caz.

(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), daca presedintele biroului electoral al unei sectii de votare din strainatate constata, in preziua sau ziua votarii, ca numarul membrilor biroului electoral este insuficient pentru buna desfasurare a votarii, acesta poate suplimenta numarul membrilor biroului electoral respectiv, pana la cel mult 15 membri, cu aprobarea biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate. Completarea se poate face cu supleantii propusi de catre partidele politice sau, daca numarul acestora nu este suficient, cu orice cetatean roman cu drept de vot, fiind consemnata intr-un proces-verbal.

(7) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa si alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate se suporta de catre cei care ii desemneaza”.

In drept, Geoana invoca urmatoarele pasaje:

I. din Constitutia Romaniei:

- art. 1 alin. 1 si 5:

„Statul roman

(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. (…)

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 2:

„Suveranitatea

(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu”;

- art. 16 alin. 1 si 2:

„Egalitatea in drepturi

(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”;

- art. 20:

„Tratatele internationale privind drepturile omului

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”;

- art. 36:

„Dreptul de vot

(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale”;

- art. 37:

„Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei”;

- art. 81:

„(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.

(3) In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

(4) Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive”;

- art. 148 alin. 2 si 4:

„Integrarea in Uniunea Europeana

(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (…)

(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”;

II. din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

- art. 14:

„Interzicerea discriminarii

Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie”;

- art. 3 din Protocolul nr. 1 pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

„Inaltele parti contractante se angajeaza sa organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, in conditiile care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”.

Redam principalul fragment din incheierea ICCJ de sesizare a CCR:

„In dezvoltarea exceptiei de neconstitutionalitate a mentionat petentul – contestator ca procedura electorala stabilita de Legea nr. 370/2004 prevede aceleasi conditii si obligatii pentru toti candidatii la alegerile pentru functia de presedinte al Romaniei, dar drepturi diferite, in functie de propunerea sau autopropunerea acestora. Se creeaza astfel artificial si neconstitutional, o 'ierarhie' a candidatilor, in care candidatii independenti (si sustinatorii lor) apar ca fiind de rang inferior.

Arata astfel ca, in esenta, problema de neconstitutionalitate pe care o ridica se refera la vadita discriminare creata prin procedura de organizare si desfasurare a alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei, astfel cum este reglementata de normele criticate, intre candidatii independenti si candidatii propusi de partide politice sau aliante politice, care se rasfrange asupra cetatenilor care ii sustin si a drepturilor electorale ale acestora, cu incalcarea principiilor statului de drept, democratiei si suveranitatii nationale.

Legea nr. 370/2004 face o distinctie in privinta propunerii candidaturilor pentru functia de presedinte al Romaniei exclusiv in ceea ce priveste statutul lor de candidati independenti sau de candidati propusi de o formatiune politica, prin dispozitiile art. 4 alin. (1): 'La alegerile pentru Presedintele Romaniei se pot prezenta candidati propusi de partide politice sau aliante politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completarile ulterioare, precum si candidati independenti. Partidele si aliantele politice pot propune numai cate un singur candidat. Partidele membre ale unei aliante politice care propune un candidat nu pot propune si candidati in mod separat'.

Distinctia vizeaza exclusiv propunerea / autopropunerea candidatilor, dar nu si conditiile care trebuie indeplinite pentru depunerea candidaturilor, intrucat conditia esentiala pentru depunerea candidaturilor pentru functia de presedinte al Romaniei stabilita la art. 4 alin. (2) din Legi nr.370/2004 este aceeasi pentru orice candidat: 'Candidaturile propuse de partidele si de aliante politice, precum si candidaturile independente pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 200.000 de alegatori'.

Pornind de la egalitatea juridica a candidatilor la functia de presedinte al Romaniei, care reflecta, in esenta, egalitatea cetatenilor in exercitarea dreptului de vot si a suveranitatii nationale, Legea nr. 370/2004 stabileste aceleasi conditii de inscriere in cursa electorala pentru toti candidati indiferent daca sunt propusi de partide / formatiuni politice sau independenti, si aceleasi obligatii pentru candidati, atat in privinta candidaturii, depunerii acesteia, cat si a campaniei electorale si participarii in alegeri, insa, in ceea ce priveste drepturile candidatilor Legea nr.370/2004 creeaza un regim juridic diferi bazat pe criteriul modului in care candidatii au fost propusi (de partide / formatiuni politice si candidatii independenti).

Astfel:

- art. 16 alin. (6) din lege permite doar candidatilor propusi de formatiunile politice sa beneficieze de un reprezentant in Biroul Electoral Central ('BEC'), intrucat, dupa ramanere definitiva a candidaturilor, doar formatiunile politice ai caror candidati propusi au fost validati au dreptul sa comunice BEC reprezentanti pentru completarea BEC in mod corespunzator candidatii independenti sunt omisi / exclusi, nefiindu-le oferita posibilitatea de reprezentare in BEC care, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr.370/2004, este alcatuit din '5 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si din cel mult 10 reprezentanti ai formatiunilor politice'; nu se poate sustine, din aceasta perspecti existenta unor 'drepturi ale formatiunilor politice' in procedura pentru alegerea presedinte Romaniei, intrucat este clar ca propunerea de reprezentanti este conditionata de ramanerea definitiva a candidaturii propuse de respectiva formatiune politica, fiind un drept electoral atasat statutului de candidat la alegerile pentru functia de presedinte al Romaniei: tot astfel, alin. 4 si alin. (8) conserva solutia legislativa consacrata de alin. (1) in privinta componentei BEC;

- similar, art. 18 alin. (3) din lege permite doar candidatilor propusi de formatiunile politice reprezentarea in birourile electorale judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin comunicarea si completarea in mod corespunzator a acestor birouri cu reprezentanti formatiunilor politice care i-au propus, iar nu si candidatilor independenti care sunt din nou omisi / exclusi; potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr.370/2004, 'Biroul electoral judetean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului Bucuresti este alcatuit din 3 judecatori, un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente desemnat de catre aceasta prin hotarare si din cel mult 7 reprezentanti ai formatiunilor politice care au propus candidati';

- de asemenea, art. 20, referindu-se la componenta biroului electoral pentru sectiile de votare din strainat; stabileste o componenta care exclude candidatii independenti;

- tot astfel, art. 22 din lege permite doar candidatilor propusi de formatiunile politice reprezentarea in birourile electorale ale sectiilor de votare, prin acelasi mecanism al comunicarii si completarii biroului dupa ramanerea definitiva a candidaturilor, cu excluderea candidatilor independenti; potrivit art. 21 alin. (1) din lege, 'Birourile electorale ale sectiiloi votare din tara sunt alcatuite din cel mult 9 membri, din care un presedinte, un loctiitor al acestuia si mult 7 membri propusi de formatiunile politice care participa la alegeri', iar potrivit art. 20 alin. 'Biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate este constituit din 3 judecatori in exercitiu ai Tribunalului Bucuresti, un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente desemnat de acesta prin hotarare si din cel mult 7 reprezentanti ai formatiunilor politice care au propus candidati'.

- similar, art. 23 din lege permite doar candidatilor propusi de formatiunile politice reprezentarea in birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate, candidatii independenti fiind exclusi.

Astfel, sustine petentul contestator ca ansamblul textelor legale mentionate configureaza o organizare a birourilor electorale; indiferent de nivel, de la sectia de votare pana la Biroul Electoral Central, care ignora candidatii independenti si, prin aceasta, cetatenii care ii sustin in competitia electorala, in raport cu cetatenii care sustin candidatii propusi de partidele / formatiunile politice. In timp ce candidatii propusi de partidele / formatiunile politice, fie ele parlamentare sau nu, iar, in ceea ce priveste acestea din urma, indiferent de numarul membrilor, beneficiaza de posibilitatea reprezentarii in toae birourile electorale, candidatii independenti nu au acest drept, fara nicio justificare rezonabila.

Mai mult, candidatii independenti nu au nici macar dreptul de a avea delegati sau orice alta forma de reprezentare / asistare la operatiunile efectuate de birourile electorale ale sectiilor de votare, sens in care invoca dispozitiile art.47 din Legea nr. 370/2004 si art.89 din Legea nr.208/2015.

Printr-o astfel de reglementare, candidatii independenti sunt exclusi de la exercitarea unor drepturi electorale pe care legiuitorul le acorda candidatilor propusi de formatiunile politice (indiferent de statutul acestora si numarul de membri). Doar formatiunile politice au dreptul de a asista prin delegati la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare si pentru votul prin corespondenta potrivit legii.

Chiar daca legea permite candidatului independent, dar exclusiv personal, sa asiste la operatiunile birourilor electorale, nu se poate sustine ca exista un drept efectiv al candidatilor independenti de a asista la toate operatiunile efectuate de birourile electorale ale sectiilor de votare, fiind evident ca un candidat nu poate fi prezent in toate sectiile de votare pe parcursul unei zile de vot, asa incat posibilitatea stabilita de textul legal citat este absolut iluzorie, ducand in derizoriu drepturile electorale ale candidatului independent.

Importanta desemnarii reprezentantilor in toate birourile electorale pentru exercitarea efectiva nu iluzorie, formala a dreptului candidatului de a fi ales si a dreptului fiecarui cetatean de a alege un anumit candidat este evidenta, intrucat birourile electorale:

- asigura aplicarea si interpretarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 370/2004;

- stabilesc ordinea de inscriere pe buletinele de vot;

- rezolva intampinarile referitoare la propria activitate si contestatiile cu privire la activita birourilor electorale ierarhic inferioare;

- stabilesc si centralizeaza rezultatele alegerilor, constata candidatul ales si prezinta Curtii Constitutionale documentatia necesara validarii mandatului Presedintelui Romaniei;

- urmaresc si asigura aplicarea unitara si respectarea dispozitiilor Legii nr. 370/2004, precum: hotararilor si deciziilor Biroului Electoral Central de catre toate autoritatile, institutiile organismele cu responsabilitati in materie electorala din cadrul judetului sau al secton municipiului Bucuresti;

- asigura buna desfasurare a votarii, numara voturile si comunica rezultatele votarii.

Considera petentul-contestator ca statutul candidatului independent potrivit Legii nr.370/2004 este configurat astfel ca fiind de rang inferior, secundar sau tertiar, dupa candidatii propusi de partidele politice parlamentare si propusi de alte formatiuni politice, intr-o ierarhie profund discriminatorie, stabilita de legiuitorul infraconstitutional fara niciun temei constitutional.

Mai mult, chiar daca s-ar accepta posibilitatea candidatului independent de a-si desen reprezentanti in birourile electorale, acesta tot nu ar beneficia de aceleasi sanse in cadrul alegerilor, avand in vedere prioritatea acordata la completarea birourilor electorale reprezentantilor desemnati de candidatii propusi de partide politice parlamentare, care au prezenta asigurata in componenta birourilor. Reprezentantii candidatilor celorlalte formatiuni politice trebuie sa participe la o tragere la sorti, pentru 1-2 locuri ramase disponibile. Asadar, pentru ca exercitarea dreptului de a fi ales sa fie efectiva, toti reprezentantii propusi de candidati ar trebui sa fie alesi prin tragere la sorti, indiferent de statutul de candidat independent sau propus de un partid politic parlamentar sau neparlamentar.

Sustine ca fiind vadite, pe de o parte, o discriminare facuta de legiuitor intre candidati prin excluderea candidatilor independenti de la reprezentarea in birourile electorale in aceleasi conditii cu ceilalti candidati (a carei corectare impune acordarea acelorasi drepturi pentru toti candidatii), iar, pe alta parte, privilegiul acordat de legiuitor candidatilor propusi de partidele politice parlamentare care au prioritate la ocuparea locurilor de reprezentanti, fara tragere la sorti (a carui corectare impune eliminarea privilegiului acordat).

Invoca astfel incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii, precum si a dreptului de vot si a fi ales cu raportare la dispozitiile constitutionale referitoare la alegerea Presedintelui (art. 16, art. 20, art. 36, art. 37 si art. 81 din Constitutie, coroborate cu art. 14 din Conventia pentru apararea drepturili omului si a libertatilor fundamentale si Protocolul nr.12 la Conventie), prin excluderea candidatilor independenti de la reprezentarea in birourile electorale si, respectiv, prin privilegierea candidatilor propusi de partidele politice parlamentare la stabilirea componentei birourilor electorale.

Faptul ca un candidat este propus de un partid politic nu trebuie sa ii confere mai multe drepturi electorale si nici privilegii in raport cu ceilalti candidati.

Deopotriva, invoca incalcarea principiilor statului de drept si democratic, a principiului dreptatii, a suprematiei Constitutiei si respectarii legii, suveranitatii nationale, precum si a obligatiilor asumate prin tratatele internationale la care Romania este parte si a obligatiilor asumate prin actul aderarii la Uniunea Europeana [art. 1, art. 2, art. 20, art. 148 alin. (4) din Constitutie, coroborate cu art. 3 Protocolul nr. 1 la Conventie si art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana], prin excluderea candidatilor independenti de la reprezentarea in birourile electorale si, respectiv, prin privilegierea candidatilor propusi de partidele politice parlamentare la stabilirea componentei birourilor electorale”.

* Cititi aici intreaga incheiere a Inaltei Curti privind sesizarea Curtii Constitutionale