JOCUL DE-A PISICA MOARTA - Ministerul Finantelor da vina pe CSM, justificand de ce nu a promovat nicio actiune in regres impotriva magistratilor care au produs, numai in ultimii cinci ani, daune de peste 500 milioane euro: „Pana in prezent, MFP nu a fost sesizat de catre CSM, care are competenta de stabili raspunderea civila sau disciplinara a magistratilor, pentru promovarea unei actiuni in regres in vederea recuperarii prejudiciului produs statului”
Lumeajustitiei.ro continua dezbaterea pe subiectul imenselor daune materiale pe care statul roman le plateste an de an victimelor erorilor judiciare. Daca in editia trecuta, Ministerul Finantelor ne-a comunicat faptul ca in ultimii cinci ani, statul a platit daune de peste 500 milioane de euro victimelor erorilor judiciare, inclusiv pentru prejudiciile izvorate din condamnarile la CEDO si pentru nerestituirea in natura a imobilelor nationalizate, azi prezentam justificarile Ministerului Finantelor referitoare la lipsa oricarui demers din partea acestuia de a promova, conform legii, actiuni in regres, pentru recuperarea prejudiciilor produse, de la acesi magistrati care le-au produs prin neglijenta sau rea-credinta. Raspunsul Ministerului Finantelor este uluitor. Desi in lege se prevede ca Ministerul Finantelor are obligatia sa promoveze actiuni in regres pentru recuperarea prejudiciilor (Art. 507 – Codul de procedura penala - Actiunea in regres - “In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 506, cat si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie”) aceasta institutie invoca faptul ca nu a putu face acest demers intrucat Consiliul Superior al Magistraturii, caruia i s-ar fi adresat pentru fiecare caz in parte, deoarece CSM-ul condus in prezent de Oana Haineala, nu ar fi considerat ca se impune efectuarea unui asemenea demers.
In 23 de ani, Ministerul Finantelor nu a cerut niciodata recuperarea vreunui prejudiciu de la magistratii care au actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta
Iata esenta raspunsului Ministerului Finantelor, oferit Lumeajustitiie.ro: „Ministerul Finantelor Publice nu a fost sesizat de catre Consiliul Superior al Magistraturii... care are competenta de stabili raspunderea civila sau disciplinara a magistratilor, potrivit art. 94 din Legea nr. 303/2004, pentru promovarea unei actiuni in regres in vederea recuperarii prejudiciului produs statului”.
Raspunsul Biroului de presa al Ministerului Finantelor este in opinia noastra unul diversionist, cel putin din doua motive:
- obligatia promovarii actiunii in regres revine conform legii Ministerului Finantelor, care are indatorirea sa introduca actiune civila in instanta impotriva magistratului care a produs daunele din grava neglijenta sau cu rea-credinta, culpa urmand sa fie stabilita de instanta si nu de un for administrativ;
- CSM nu are prin lege nicio atributie in a stabili raspunderea civila a vreunui magistrat, acest lucru putand fi stabilit doar pe calea unei judecati in instanta. Atributiile CSM vizeaza doar raspunderea disciplinara a magistratului, aceasta institutie neputand sa se substituie unui instante de judecata in materie civila sau penala;
Din raspunsul oferit de Ministerul Finantelor, rezulta fara putinta de tagada, ca Statul Roman nu-si indeplineste obligatia legala de a initia actiuni in regres, si se ascunde ba in spatele Ministerului Finantelor, ba in spatele CSM, iar cei care platesc sunt contribuabilii!
Iata raspunsul integral al Ministerului Finantelor
<<„Referitor actiunile in regres formulate de statul roman impotriva magistratilor, aratam ca materializarea concreta a principiilor consacrate de Constitutia Romaniei care la art.52 alin. (3) prevede ca “statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”, se reflecta in dispozitiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora:
“(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(3) Cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala.
(4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.
(5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
(7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.”
Dispozitiile legale citate reglementeaza dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare savarsite de magistrati si actiunea in regres a statului.
Astfel, prevederile alin. (3) ale articolului 96 consacra dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale in conditiile Codului de procedura penala (art.504-art. 506).
In conformitate cu dispozitiile art. 507 Cod procedura penala “in cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 506, cat si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie.”
Din interpretarea sistematica a textelor de lege citate rezulta ca instituirea raspunderii patrimoniale a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesul penal determina nasterea in sarcina Ministerului Finantelor Publice in calitate de reprezentant al statului, a obligatiei de a promova actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea – credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune.
Dispozitiile alin. 4 ale art. 96 din Legea nr. 303/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, consacra dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale.
Alin. (7) al art. 96 din Legea nr. 303/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, consacra dreptul statului de exercitare a actiunii in regres impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea – credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
Din economia dispozitiilor legale la care am facut referire mai sus, rezulta ca, in situatia altor procese decat cele penale, dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare savarsite si actiunea in regres a statului sunt conditionate de existenta, in prealabil, a unei hotarari definitive prin care sa se stabileasca, in conditiile legii, raspunderea penala sau disciplinara a magistratului.
Printre faptele ce constituie abateri disciplinare si atrag raspunderea disciplinara a magistratilor, art. 99 lit.e) din Legea nr. 303/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, mentioneaza exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta.
Se observa astfel ca, indiferent daca este vorba de erori judiciare savarsite in procesele penale sau de erori judiciare savarsite in alte procese decat in cele penale, legiuitorul conditioneaza raspunderea patrimoniala a judecatorilor sau procurorilor de existenta unei hotarari de sanctionare disciplinara sau a unei hotarari de atragere a raspunderii penale.
Existenta unei hotarari definitive de raspundere penala sau disciplinara, in toate cazurile in care se pune problema raspunderii patrimoniale a magistratilor, prezinta importanta atat pentru stabilirea faptei si, pe cale de consecinta a vinovatiei judecatorului sau procurorului.
Acest punct de vedere a fost exprimat si de Consiliul Superior al Magistraturii cu ocazia analizarii solicitarilor primite din partea Ministerului Finantelor Publice privind posibilitatea exercitarii unei actiuni in regres impotriva magistratilor care au instrumentat cauza cu rea-credinta sau grava neglijenta.
De asemenea, Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 588/2007, prin care a solutionat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.228 si art.II alin.(3) din Legea nr.356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, a constatat ca reprezinta abatere disciplinara a magistratului exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu reacredinta sau din grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune.
Totodata, s-a constatat ca de esenta infaptuirii actului de justitie, este supunerea judecatorului in fata legii si, ca un corolar al acestei cerinte, respectarea normelor de procedura. Consiliul Superior al Magistraturii, in virtutea rolului sau constitutional de garant al independentei justitiei, indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, asadar si in situatia nerespectarii, de catre acestia, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a normelor de procedura.
In concluzie, actiunea impotriva magistratului poate fi exercitata ulterior constatarii faptului ca eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii a fost savarsita de judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Astfel, Ministerul Finantelor Publice, in fiecare caz in parte, dupa efectuarea platii sumelor la care a fost obligat Statul Roman prin hotarari ale Curtii Europeane a Drepturilor Omului catre creditori, s-a adresat institutiilor abilitate in vederea analizarii fiecarui caz in parte cu privire la constatarea, in prealabil a relei credinte sau a gravei neglijente a magistratilor, conditie indispensabila formularii unei actiuni in regres.
Sub acest aspect, Ministerul Finantelor Publice aplica o procedura premergatoare initierii actiunii in regres, prin solicitare de informatii atat de la Consiliul Superior al Magistraturii, cat si de la autoritatile centrale si locale romane care au reprezentat interesele statului in procesele derulate in fata instantelor interne, instante ce au pronuntat hotarari judecatoresti atacate la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, urmand ca acestea sa faca verificarile necesare privind instrumentarea dosarului la instantele romanesti si sa comunice persoana sau persoanele responsabile, precum si constatarea ca acestea au provocat sau nu, situatii generatoare de daune ca urmare a instrumentarii cauzei cu rea-credinta sau din grava neglijenta.
De altfel, aceasta vointa a legiuitorului care se desprinde din legislatia actuala, potrivit careia statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva magistratilor, dupa stabilirea relei-credinte sau gravei neglijente a acestora in judecarea sau instrumentarea cauzelor cu care au fost investiti, este mentinuta si prin noul Cod de procedura penala, publicat in Monitorul Oficial nr. 486/15 iulie 2010, in vigoare la data stabilita prin legea de punere in aplicare. Astfel, alin.(2) al articolului 542 ,,Actiunea in regres”, prevede urmatoarele:
„Statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat in conditiile alin.(1) a produs cu reacredinta sau culpa grava profesionala, eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii”.
Mentionam ca pana in prezent, Ministerul Finantelor Publice nu a fost sesizat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independentei justitiei (art.133 alin.1 din Constitutie, republicata) si care are competenta de stabili raspunderea civila sau disciplinara a magistratilor, potrivit art. 94 din Legea nr. 303/2004, pentru promovarea unei actiuni in regres in vederea recuperarii prejudiciului produs statului, astfel cum am indicat in precedent.>>
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# BERCEA MONDIAL: ,,e manevra lu frații miei.......,, 7 August 2013 16:20 +17
# dosar penal 7 August 2013 16:24 +18
# coabitare 7 August 2013 16:28 +16
# scut 7 August 2013 16:30 +4
# TARNACOP 7 August 2013 17:27 +16
# coca 7 August 2013 17:36 +8
# Katusino 7 August 2013 20:09 +7
# rupa vili 7 August 2013 21:33 +13
# Vasile Botomei 8 August 2013 01:33 +3
# c0stel 9 August 2013 11:37 0
# dovada 8 August 2013 06:23 -1
# obiectiva 8 August 2013 12:33 +1
# Andi 8 August 2013 17:27 +3
# votant2012 15 August 2013 14:58 0