Actiune fara precedent inregistrata la Tribunalul Cluj de judecatoarea Adina Daria Lupea-Aghinita (foto), de la Sectia penala a Curtii de Apel Cluj. Lupea-Aghinita a dat in judecata instanta la care activeaza si Ministerul Justitiei, dupa ce presedinta Curtii de Apel Cluj, judecatoarea Denisa Baldean, i-a taiat 887,22 lei din salariu pentru doua zile in care ar fi lipsit nejustificat de la serviciu. Lupea-Aghinita solicita instantei de contencios anularea masurii dispuse de conducerea Curtii de Apel Cluj, prin care a fost pontata ca absenta nemotivat de la serviciu in zilele de 18 si 19 aprilie 2016, precum si obligarea paratilor la plata drepturilor salariale aferente celor doua zile si a cheltuielilor de judecata.

Judecatoarea Adina Daria Lupea-Aghinita sustine ca a cerut si obtinut aprobarea presedintelui sectiei la care activeaza atunci cand a lipsit de la instanta si ca acesta a admis ca cele doua zile nelucrate sa figureze drept concediu de odihna. Chiar si in lipsa unui astfel de acord, arata judecatoarea Lupea-Aghinita, nu exista niciun text legal care sa stipuleze ca indemnizatia de judecator se stabileste conform numarului de ore lucrate.

Mai mult, judecatoarea reclamanta o acuza pe sefa Curtii de Apel Cluj ca, atunci cand i-a luat din salariu, si-a arogat in mod nelegal prerogativele unei instante de disciplina: "Contrar sustinerilor Curtii de Apel Cluj, apreciez ca reducerea salariului aferent lunii aprilie proportional cu cele doua zile nu poate fi calificata decat ca si o sanctiune disciplinara aplicata indirect de parata de rand 1. In acest sens, subliniez prevederile dispozitiilor art. 74 alin. (2) din Legea 303/2004, potrivit carora 'Drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta lege. Salarizarea judecatorilor si procurorilor se stabileste prin lege speciala'. Or, potrivit aceluiasi act normativ, diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute se dispune exclusiv cu titlu de sanctiune (art. 100 lit. b), aplicata de sectiile Consiliului Superior al Magistruturii. Pe cale de consecinta, indiferent de titulatura atribuita masurii de reducere a indemnizatiei, in realitate aceasta reprezinta o sanctiune, aplicata insa cu incalcarea flagranta a dispozitiilor legale invocate".

Un alt argument adus de Adina Daria Lupea-Aghinita in actiunea sa este legat de orele lucrate in afara programului 08.00-16.00 si neremunerate ca atare. Lupea-Aghinita invoca in acest sens art. 5 alin. (5) din Regulamentul de Ordine Interioara al instantelor, aratand ca activitatea judecatorilor nu se poate inscrie in tiparul de 8 ore/ zi, fiind de notorietate situatiile in care acestia lucreaza in zilele de week-end, in timpul sarbatorilor legale, sau solutioneaza dosare cu arestati, caz in care pleaca chiar si dupa miezul noptii de la instanta, iar toate acestea fara a fi platiti in plus.

Prezentam in continuare considerentele actiunii judecatoarei Adina Daria Lupea-Aghinita:

"In fapt, prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 414 din 24.10.2000 subsemnata am fost numita in functia de judecator la Judecatoria Cluj-Napoca, incepand cu 28.02.2010 exercitandu-mi functia de judecator in cadrul Sectiei Penale a Curtii de Apel Cluj.

Ulterior primirii indemnizatiei de judecator aferente lunii aprilie 2016, am sesizat ca aceasta este redusa cu 887,22 lei, fata de cea pe care trebuia sa o primesc in mod legal. Neoficial am aflat ca as fi fost pontata nemotivat in doua zile din luna aprilie. Doresc sa precizez ca nu mi-a fost comunicata oficial nicio instiintare cu privire la aceasta reducere a indemnizatiei si nici nu am primit vreun averstiment anterior luarii masurii.

In acest context, in data de 18.05.2016 am solicitat Presedintelui Curtii de Apel Cluj, doamna Denisa Baldean, sa-mi comunice motivul si temeiurile care au stat la baza acestei diminuari de indemnizatie.

Potrivit raspunsului primit in data de 08.07.2016, in baza fiselor colective de prezenta s-a constatat ca as fi absentat nemotivat in datele de 18 si 19 aprilie de la locul de munca si, ca urmare, s-a impus reducerea indemnizatiei proportional cu cele doua zile in care nu as fi fost la instanta, respectiv cu 887,22 lei.

In justificarea masurii, s-a mentionat ca reducerea constituie o aplicare a dispoztiilor din Codul muncii care prevad ca salariul se plateste prin raportare la contraprestatia efectiv depusa, dupa un program de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Astfel, suma de 887,22 de lei s-a calculat prin impartirea salariului net aferent lunii aprilie (9.316 lei) la numarul de zile lucratoare (21), rezultand suma de 443,61 lei/zi, iar inmultita cu cele doua zile in care as fi lipsit s-a ajuns la suma neta de 887,22 lei.

Apreciez ca masura Curtii de Apel Cluj de diminuare a indemnizatiei cu 887,22 lei este nelegala si netemeinica, fiind luata cu incalcarea flagranta a dispozitiilor Legii nr. 303/2004, dar si a garantiilor independentei si impartialitatii judecatorului.

-Natura juridica a remuneratiei judecatorului

Potrivit sustinerilor paratei de rand 1, reducerea indemnizatiei ar fi justificata in temeiul dispozitiilor art. 10, 39 alin. (1) lit. a), 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 republicata, reprezentand plata salariului proportional cu timpul efectiv lucrat, in luna aprilie, in cadrul instantei.

Cu privire la aceste aspecte, apreciez ca se impune in primul rand lamurirea naturii juridice a remuneratiei judecatorilor, din prisma statutului special al acestora.

Conform art. 73 din Legea 303/2004, 'stabilirea drepturilor judecatorilor si procurorilor se face tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei de judecator si procuror, de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceste functii si urmareste garantarea independentei si impartialitatii acestora'.

Astfel, indemnizatia de magistrat este una dintre garantiile asigurarii independentei in exercitarea activitatiilor judiciare reglementata atat la nivel intern prin art. 2 alin. (3), (4) din Legea nr. 303/2004; art. 124 Constitutiei, dar si la nivel international, dupa cum urmeaza sa evidentiem.

Pe cale de consecinta, nu poate fi privita ca o remuneratie care sa fie echivalentul contraprestatiei muncii, astfel cum este reglementat salariul in art. 159 alin. (1) din Codul muncii.

Nu exista niciun text legal care sa stipuleze faptul ca indemnizatia de judecator se stabileste conform numarului de ore lucrate pe luna. Judecatorul nu se afla intr-un raport de munca clasic, nu are contract individual de munca si nu este subordonat niciunui angajator, el fiind numit in functie, independent si supus numai legii.

Mai mult, art. 74 alin. (1) din Legea 303/2004 prevede criteriile pe baza carora se stabileste remuneratia magistratilor, acestea aplicandu-se strict si exclusiv. Astfel, stabilirea indemnizatiei se face in raport cu nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevazute de lege.

Prin urmare, in mod eronat a retinut parata de rand 1 incidenta dispozitiilor art. 10, art. 39 alin. (1) lit. a), art. 112 alin. (1) si 159 alin. (1) din Legea 53/2003 privind Codul muncii, aceste dispozitii nefiind aplicabile magistratilor. Existand legislatie speciala in domeniul judiciar care deroga de la regulile prevazute in codul muncii, acesta din urma fiind cadrul normativ general, dreptul comun in materie se aplica magistratilor doar in masura in care legea speciala nu prevede altfel.

-Indemnizatia judecatorului – garantie a independentei si impartialiatatii sale

Apreciez ca masura reducerii indemnizatiei reprezinta o practica contrara principiilor de drept care stau la baza exercitarii activitatii de magistrat, si anume, independenta si impartialitatea. Aceste principii sunt garantate atat prin acte normative interne, cat si prin acte internationale care includ remuneratia magistratului printre garantiile independentei si impartialitatii.

In acest sens, subliniez prevederile legislatiei nationale care garanteaza principiile evocate, si anume, art. 2 alin. (3) si (4) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ('Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali. Orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor'), dar si la nivel constitutional - art. 124 ('(1) Justitia se infaptuieste in numele legii. (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii').

Totodata, remuneratia magistratilor, ca si o garantie a independentei si impartialitatii sale, este garantata si la nivel international, in numeroase documente, cum ar fi Carta europeana privind statutul judecatorilor care prevede in art. 1 ca 'statutul judecatorilor tinde sa asigure competenta, independenta si impartialitatea la care orice persoana se asteapta in mod legitim din partea jurisdictiilor si a fiecaruia sau fiecareia dintre judecatorii carora le este incredintata apararea drepturilor sale', iar in art. 6 ca: 'exercitarea ca profesionist de catre un judecator a functiilor judiciare presupune o remunerare, nivelul careia este fixat astfel incat sa il protejeze contra presiunilor ce tind sa influenteze sensul deciziilor sale si mai general comportamentul sau jurisdictional, periclitand astfel independenta si impartialitatea judecatorului'. Deosebit de relevanta este si Magna Carta privind judecatorii, adoptata de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni la 17 noiembrie 2010, care prevede in art. 3 ca: 'independenta judecatorului trebuie sa fie statutara, functionala si financiara' si in art. 4 ca: 'independenta judecatorului trebuie sa fie garantata in exercitarea activitatii judiciare, in mod special cu privire la recrutarea, numirea in functie pana la varsta pensionarii, promovarea, inamovibilitatea, formarea, imunitatea judiciara, raspunderea disciplinara, remunerarea si finantarea sistemului judiciar'.

Reducerea indemnizatiei – sanctiune disciplinara indirecta

Contrar sustinerilor Curtii de Apel Cluj, apreciez ca reducerea salariului aferent lunii aprilie proportional cu cele doua zile in care nu m-as fi prezentat la instanta nu poate fi calificata decat ca si o sanctiune disciplinara aplicata indirect de parata de rand 1.

In acest sens, subliniez prevederile dispozitiilor art. 74 alin. (2) din Legea 303/2004, potrivit carora 'Drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta lege. Salarizarea judecatorilor si procurorilor se stabileste prin lege speciala'.

Or, potrivit aceluiasi act normativ, diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute se dispune exclusiv cu titlu de sanctiune (art. 100 lit. b), aplicata de sectiile Consiliului Superior al Magistruturii.

Pe cale de consecinta, indiferent de titulatura atribuita masurii de reducere a indemnizatiei, in realitate aceasta reprezinta o sanctiune, aplicata insa cu incalcarea flagranta a dispozitiilor legale invocate.

-Interdictia aplicarii sanctiunii disciplinare

Astfel cum am aratat, prin masura reducerii indemnizatiei de catre presedintele Curtii de Apel Cluj s-a facut o aplicare indirecta a prevederilor din art. 100 lit. b) din Legea 303/2004, lege in baza careia se pot aplica sanctiuni disciplinare magistratilor pentru comiterea de abateri disciplinare. In concret, masura a fost dispusa pentru savarsirea abaterii prevazute la art. 99 lit. k) din Legea 303/2004, si anume absenta nemotivata de la serviciu.

Potrivit dispozitiilor art. 101 din Legea 303/2004, competenta exclusiva in aplicarea unor asemenea sanctiuni apartine Consiliului Superior al Magistraturii si nu presedintilor de curti de apel sau al altor instante, care au doar posibilitatea de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la savarsirea anumitor abateri disciplinare - art. 97 alin. (1) din Legea 303/2004.

Astfel cum prevede art. 7 din Regulamentul de Ordine Interioara al instantelor aprobat prin H.G. nr. 1375/2015, presedintii curtilor de apel au doar atributii administrativ-manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatiilor curtii, putand aplica sanctiuni disciplinare doar personalului auxiliar de specialitate si personalului din departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul curtii de apel si a instantelor din circumscriptia sa.

Prin urmare, daca s-ar fi dorit atribuirea in competenta presedintelui Curtii de Apel si posibilitatea sanctionarii disciplinare a judecatorilor sau posibilitatea reducerii indemnizatiei acestora s-ar fi mentionat expres in Regulamentul de Ordine Interioara, astfel cum se prevede in cazul personalului auxiliar. Cu toate acestea, o asemenea atributie ar incalca flagrant principiile independentei si impartialitatii judecatorilor, pentru ca astfel conducerea unei instante ar putea oricand, in mod arbitrar si abuziv, sa recurga la astfel de masuri fata de anumiti magistrati mai putin dezirabili.

Pe cale de consecinta, in mod nelegal a fost luata masura diminuarii indemnizatiei de catre Curtea de Apel Cluj, fiind dispusa cu depasirea flagranta de competentelor legale.

-Flexibilitatea programului de lucru al magistratilor

In justificarea masurii dispuse, parata de rand 1 face de asemenea referire la nerespectarea de catre subsemnata a dispozitiilor art. 89 alin. (1) din H.G. 1375/2015, care preved ca: 'programul de lucru al instantelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana'.

Sub acest aspect, apreciez ca, din interpretarea globala a prevederilor Regulamentului de Ordine Interioara, magistratilor nu li se aplica in mod direct art. 89 alin. (1) invocat de parata, ci art. 5 alin. (5) din acelasi regulament. Potrivit acestei prevederi, 'programul de lucru al judecatorilor incepe, de regula, la ora 8,00 si se incheie, de regula, la ora 16,00. Acestia sunt, insa, obligati sa fie prezenti la ora stabilita pentru indeplinirea activitatilor in care sunt planificati ori pe care si le-au stabilit sau care impun prezenta lor, ca efect al unor dispozitii legale sau regulamentare, ori pentru sedintele de judecata in care au fost desemnati, precum si la activitatile stabilite de presedintele instantei in conformitate cu legea'.

Din interpretarea gramaticala a acestor dispozitii, rezulta ca programul de lucru al magistratilor este facultativ, de principiu de la 8:00 la 16:00, fiind doar un interval orar de recomandare, pe cand teza a II-a a articolului prevede situatiile in care judecatorii sunt obligati sa fie prezenti la sedintele de judecata, activitatile planificate sau stabilite de ei, precum si pentru activitatile stabilite de presedintele instantei.

Mai mult, profesia de judecator nu poate implica un program fix si rigid de opt ore pe zi deoarece consultarea, analizarea si solutionarea unui dosar nu pot fi cuantificate intr-un anumit interval de timp, acesta fiind diferit de la caz la caz.

In plus, activitatea de judecator, si mai ales cea din cadrul Sectiei Penale, nu se poate inscrie in tiparul de 8 ore pe zi, fiind dese situatiile cand se depaseste cu mult ora 16:00, se solutioneaza cauze in zilele de sambata si duminica sau in sarbatorile legale. Astfel, este cunoscut faptul ca nu suntem remunerati suplimentar pentru orele suplimentare sau pentru munca in zile nelucratoare, ceea ce inseamna ca remuneratia nu este stabilita prin raportare la un program fix, ci este stabilita global si prin aplicarea criteriilor prevazute in art. 74 alin. (1) din legea 303/2004 pe care le-am mentionat mai sus.

-Justificarea absentelor

In orice caz, abesentele subsemnatei nu au fost absolut nemotivate intrucat in zilele mentionate am anuntat telefonic pe seful de sectie, domnul judecator Valentin Chitidean, cu privire la faptul ca din cauza unor probleme personale nu pot sa ma prezint timp de doua zile la instanta, si in acest sens sa fiu pontata in concediu de odihna pentru a evita orice fel de problema.

Ca urmare a solicitarii mele, am primit telefonic aprobarea sefului de sectie in sensul ca este de acord si ca voi figura in concediu de odihna. Fac precizarea ca, in acest sens a fost si practica Sectiei Penale in ultimii 5 ani, nepunandu-se problema sanctionarii colegilor mei aflati in situatii similare".

*Cititi aici integral actiunea judecatoarei Adina Daria Lupea-Aghinita