LA DORINTA DNA - Judecatoarea Mihaela Neacsa de la Tribunalul Arges aresteaza prin antepronuntare, afirmand ca faptele acuzatilor sunt „sfidari la adresa ordinii de drept, care impun o riposta pe masura” (Documente)
Scris de: | 
| 
Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia unor incheieri ale judecatoarei Ioana Mihaela Neacsa, de la Tribunalul Arges (cea care e emis mandatul de arestare pentru presedintele CJ Arges Constantin Nicolescu, masura care i-a provocat acestuia probleme extrem de grave de sanatate) prin care aceasta isi motiveaza masurile de arestare cerute de procurorii DNA. Despre judecatoarea Ioana Mihaela Neacsa, care a purtat si numele de Garcu, s-a raspandit vestea ca ar fi unul dintre judecatorii de serviciu ai DNA, care apare in dese ocazii in dosarele in care anchetatorii anticoruptie solicita arestarea cuiva. Si ca ar incuviinta ca la un semn cererile DNA. Nu stim daca e asa, dar, in mai multe dosare penale, cum ar fi „cazul Penescu” "Cazul Antonie Solomon" ori „cauza Dobrisan-Ciogescu”, motivarile lui Neacsa la emiterile mandatelor de arestare ridica mari semne de intrebare. Mai ales ca sunt "copy-paste"!
Infierare cu manie proletara si pronuntari asupra vinovatiei – inserate la judecarea unui mandat de arestare!
Lumeajustitiei.ro va prezinta Incheierea nr. 71/CC din 2 septembrie 2010 (Dosar 3142/109/2010 al Tribunalului Arges) prin care judecatoarea Ioana Mihaela Neacsa a admis propunerea procurorilor DNA – Serviciul Teritorial Pitesti de arestare pentru 29 de zile a inculpatilor Dorin Dobrisan (fost director la CEC Bank) si Ovidiu Eugen Ciogescu (om de afaceri).
Art 148, lit. F din Codul de procedura penala arata ca pentru arestarea unei persoane trebuie indeplinite, cumulativ, doua conditii: pedeapsa pentru infractiunea de care esti acuzat trebuie sa fie mai mare de 4 ani de inchisoare, precum si existenta unor probe care sa demonstreze ca lasarea in libertate a acuzatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Ei bine, in cazul de fata, in loc sa probeze de ce lasarea inculpatilor in libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea de drept, judecatoarea Neacsa si-a justificat masura arestarii in felul urmator:
„Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a propunerii de arestare preventiva, aceasta masura poate fi dispusa daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru opinia publica. Prima conditie este indeplinita intrucat faptele pentru care sunt cercetati inculpatii sunt sanctionate de lege cu inchisoare mai mare de 4 ani. In ceea ce priveste conditia pericolului concret pentru opinia publica instanta retine urmatoarele: Dreptul la libertate si la siguranta consacrat de art. 5 din CEDO este un drept inalienabil, reprezentand unul dintre cele mai importante drepturi consacrate de Conventie, dar nu mai putin adevarat este ca, in circumstante exceptionale, prin gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice detentia inainte de proces, cel putin pentru un anumit timp (asa cum a statuat CEDO in cauza Letellier c. Frantei). In speta de fata, inculpatii sunt cercetati pentru fapte de coruptiei care, in opinia instantei au o mare gravitate, data fiind repetabilitatea acestora, imprejurarea ca in aceasta modalitate a fost prejudiciata o unitate bancara cu capital integral de stat, aspecte ce sunt de natura a periclita ordinea publica in contextul socio-economic actual si poate da un exemplu negativ celor care se apropie de acest fenomen. Apreciem ca in acest context masura preventiva impotriva persoanelor fata de care sunt indicii rezonabile ca au comis infractiuni de coruptie, trebuie sa reflecte si mesajul social transmis prin intermediul justitiei, deoarece coruptia necesita un mesaj de descurajare mai ales daca avem in vedere ca societatea romaneasca contemporana a suportat si suporta impactul deosebit de grav al coruptiei. Faptele retinute in sarcina acestor inculpati, cu privire la care exista indicii temeinice de savarsire, constituie, in opinia noastra veritabile sfidari la adresa ordinii de drept, care impun o riposta pe masura din partea organelor judiciare (...) pericolul social concret pe care l-ar reprezenta lasarea in libertate a inculpatilor este determinat totodata de realitatea sociala care ne inconjoara, de ecoul unor asemenea fapte in randurile societatii civile.”
Ati vazut undeva in motivarea judecatoarei Ioana Mihaela Neacsa descrierea vreunei probe privind pericolul concret pentru opinia publica? Noi nu! Dimpotriva, am citit rationamente potrivit carora, in interpretarea noastra, oricine este acuzat de o fapta de coruptie e musai sa fie arestat pentru ca lumea de pe strada s-ar indigna daca nu s-ar intampla asa. Adica se judeca dupa ce ar inclina sa creada unul sau altul de pe strada. Se poate constata ca judecatoarea Neacsa s-a pronuntat efectiv pe fond, blamand inaintea judecarii cauzei, ca pe vremea justitiei comuniste: „veritabile sfidari la adresa ordinii de drept, care impun o riposta pe masura din partea organelor judiciare”.
Noi nu spunem ca cei doi arestati sunt sau nu vinovati. Pana la proba contrarie, adica judecata definitiva, acuzatii sunt prezumtiv nevinovati. Si s-ar putea sa nu fie. Dar, ce rost mai are legea penala care cere la emiterea unui mandat de arestare dovedirea pericolui concret pentru ordinea de drept pe care l-ar prezenta un acuzat daca ar fi judecat in libertate, daca in loc de probe se vorbeste despre impactul social si riposta pe masura?
Mihaela Neacsa isi motiveaza arestarile cu texte "copy-paste" - Alo, CSM, se aude?
Lumeajustitiei.ro detine si Incheierea din 3 martie 2010 a judecatoarei Mihaela Neacsa, prin care aceasta l-a arestat pe primarul Craiovei Antonie Solomon. Alt dosar cu un important om politic. Tot pentru 29 de zile si tot la cererea DNA. Incheierea o puteti citi la finalul articolului. Din ea reiese ca frazele din motivari privind " veritabile sfidari la adresa ordinii de drept, care impun o riposta pe masura din partea organelor judiciare" si toate celelelate... sunt invariabil, copiate cuvand cu cuvant dintr-o incheiere, in alta. Asta sa fie actul de justitie, "bine cantarit" in balanta functie de specificul fiecarui caz? Mai degraba asistam la o justitie la norma unde decizia pare ca e luata dinainte, iar motivarile sunt luate calup din calculator!
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
„Justitia nu numai ca trebuie infaptuita, dar este necesar sa se si perceapa acest lucru” 
Comentarii
# Mihai Podaru
1 February 2011 02:17
+4
Cum art. 148, alin. (1), lit .f) contine sintagma “probe ca lasarea in libertate prezinta un pericol pentru ordinea publica”, este limpede ca aceasta nu poate fi inlocuita cu ceea ce simte/doreste opinia publica. Cel putin nu in materie procesual penala.Prev.art. 148 lit. f) ar trebui să fie un temei ce să justifice arestarea în situaţii de excepţie, nu să fie legea comună a arestării unei persoane. Tocmai de aceea ¾ din Europa nici nu are aşa ceva în legislaţia internă, fără ca societăţile cu pricina să sufere de pe urma acestui fapt. Iar dacă art. 148 lit. f) din Codul de procedură penală nu permite arestarea unei persoane acuzată de fapte de corupţie, înseamnă că sunt posibile două soluţii: fie persoane este arestată pentru că sunt incidente alte temeiuri de arestare, fie persoana trebuie să fie judecată în stare de libertate. Pentru că aşa spune legea, iar aceasta nu are valoare de recomandare, ci de obligaţie pentru magistratul însărcinat cu aplicarea sa. Indiferent dacă societatea se simte frustrată că un corupt prezumat nevinovat este liber. Nimeni nu poate sta în arest pentru simplul fapt că lipsa de educaţie juridică a societăţii este atât de ridicată, încât există credinţa fermă că dreptatea se realizează prin încheieri de arestare, nu prin sentinţe de condamnare.
In alte tari, pe fondul luptei impotriva terorismului, la noi, cu aceleasi mijloace, dar in batalia anticoruptie, incalcam in mod repetat niste valori greu castigate dupa 1990, cum ar fi: dreptul la aparare efectiva, dreptul la imagine, dreptul la viata privata, prezumtia de nevinovatie, utilizand din ce in ce mai mult instrumente din zona serviciilor secrete decat cele din zona procesual penala.
# Mihai Podaru
1 February 2011 02:23
+7
"instanţa nu a justificat măsura prin raportare la situaţia concretă a fiecărui inculpat ci a făcut aprecieri generale" (a se vedea Calmanovici c. României, § 100 şi mutatis mutandis Dolgova c. Rusiei, § 49, 2 martie 2006).
"De asemenea, Curtea a mai remarcat că motivările sunt stereotipice, repetându-se de-a lungul timpului."(Mihuta c. Romaniei hot.CtEDO din 31.03.2009).Asemenea motivări, arată Curtea, nu corespund exigenţelor art. 5 alin. 3 din Convenţie (Mansur c. Turciei, § 55 şi Svipsta c. Letoniei, § 109).
# Lexus
1 February 2011 02:53
+3
„În America poţi să devalizezi o bancă, iar dacă plăteşti o cauţiune vei fi judecat în libertate“, a spus avocatul Doru Viorel Ursu.
Mai mult decat elocvent este cazul celebrului actor Wesley Snipes care ptr.acuzatia "tax fraud" (un fel de evaziune fiscala) si ptr.un prejudiciu de 1,7 milioane de dolari (in actul de sesizare a instantei cuantumul era mult mai mare, insa acesta este prejudiciul retinut de instanta in urma expertizei financiare) nu a fost arestat preventiv nicio secunda, a fost judecat in stare de libertate si condamnat la 3 ani cu executare.
Q.E.D.