Judecatoarea Iulia Ursan de la Judecatoria Sectorului 5 considera ca presedintele Traian Basescu i-a prejudiciat imaginea fostului senator Dan Voiculescu, presedintele fondator al Partidului Conservator, atunci cand l-a acuzat pe acesta ca vrea sa controleze Justitia. Iulia Ursan precizeaza in motivarea sentintei 2720 din 27 martie 2013, prin care a admis in parte actiunea presedintelui fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, si a constatat caracterul ilicit al faptei, ca afirmatiile presedinteleui nu pot fi considerate informatii cu caracter sau de interes general, public sau politic.

In aceeasi motivare, magistratul atrage atentia si asupra atitudinii pe care “paratul” Traian Basescu a avut-o in timpul procesului, acesta neformuland aparari pentru a-si dovedi buna intentie de a informa opinia publica despre aspecte de interes general si demonstrand astfel ca nu a dorit decat sa afecteze reputatia lui Dan Voiculescu. Nu in ultimul rand, judecatoarea Ursan subliniaza faptul ca pozitia de presedinte impune o anumita cenzura a comportamentului public.

Prezentam in continuare fragmente din motivarea judecatoarei Iulia Ursan de la Judecatoria Sectorului 5:

“In speta se reclama un prejudiciu moral, de imagine, reclamantul precizand ca reputatia sa a fost deteriorata prin afirmatiile facute de parat, afirmatii preluate de presa si posturile de televiziune.

Fapta ilicita este definita ca fiind orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului subiectiv sau regulile de convietuire sociala, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane.

Se reclama, de asemenea, faptul ca suntem in prezenta unei fapte ilicite comisive, savarsita prin efectuarea unor afirmatii speculative, neadevarate, denigratoare raportate la persoana reclamantului.

Vinovatia este exprimata de atitudinea subiectiva a celui ce a savarsit fapta ilicita fata de aceasta fapta. In dreptul civil este suficienta existenta chiar si a culpei celei mai usoare pentru angajarea integrala a raspunderii. In speta, fiind in prezenta unei actiuni in care se reclama atingerea adusa onoarei, reputatiei, imaginii, este suficienta dovedirea atingerii aduse personalitatii pentru ca existenta vinovatiei si a prejudiciului sa se prezume. Deci, sarcina dovedirii existentei unui motiv justificativ in savarsirea faptei revine paratului.

Cat priveste indeplinirea acestor conditii, instanta are in vedere, in primul rand, comportamentul paratului, care a afirmat public, in cadrul sedintei comune a celor doua camere ale Parlamentului, ca reclamantul, impreuna cu gruparea politica din care face parte, urmareste sa controleze institutiile statului, inclusiv justitia, pentru a scapa de rigorile legii si de dosarele penale ce il privesc.

De asemenea, se are in vedere contextul in care a fost facuta afirmatia, respectiv cu ocazia discursului tinut in fata Parlamentului – in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, sedinta ce a avut ca scop initierea procedurii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, functie detinuta de parat.

Ori, desi suntem in prezenta a doua personaje publice, politice, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului manifesta toleranta fata de astfel de functii in domeniul constatarii caracterului ilicit al faptelor savarsite de acestia, aceasta toleranta trebuie raportata la contextul in care au avut loc afirmatiile reclamate si care au adus prejudicii unuia dintre ei.

Astfel, instanta constata ca afirmatia “E mai important sa puneti mana pe toate parghiile puterii, inclusiv pe justitie, pentru a va apara, eventual penalii...” (cu referire expresa la persoana reclamantului) este de natura a aduce atingere imaginii acestuia. De asemenea, se constata ca afirmatiile de natura calomnioasa au fost facute cu prilejul initierii unei proceduri de suspendare din functie, procedura ce se referea la parat, respectiv la activitatea desfasurata de acesta in functia de presedinte al tarii si nu la reclamant. Deci, obiectul si scopul sedintei celor doua camere nu a avut legatura cu persoana sau activitatea reclamantului.

De asemenea, afirmatiile prezentate nu pot fi catalogate ca informatii cu caracter sau de interes general, public, politic.

In ceea ce priveste calitatea, functiile publice, politice detinute de cei doi, instanta are in vedere atat pozitia ocupata de reclamant, la acea data reprezentant al unui partid politic, membru in Parlamentul Romaniei, cat si cea a paratului, respectiv de Presedinte al Romaniei, functie care, intr-un stat democratic, reclama si o anumita cenzura in comportamentul public afisat, cu atat mai mult atunci cand se poate pune problema incalcarii art. 8 din CEDO, referitor la respectarea vietii private, de familie, a reputatiei unei persoane.

Astfel, data fiind functia paratului, precum si motivul intrunirii celor doua camere ale Parlamentului, discursul paratului a fost preluat de majoritatea posturilor de televiziune si de presa, punandu-se accent pe referirile la persoana reclamantului afectand cu atat mai mult reputatia si imaginea acestuia.

Avem, astfel, dovedita si legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, prin raportul direct ce rezulta din fapta comisa a paratului ce a produs un prejudiciu moral si personal reclamantului. De subliniat faptul ca, in speta, nu suntem in prezenta unor fapte penale savarsite de reclamant si constatate ca atare de instantele judecatoresti.

Tot in acest sens este importanta si atitudinea manifestata de parat in prezentul dosar, parat care nu a inteles sa formuleze eventuale aparari in cauza in sensul dovedirii bunei credinte concretizate in intentia de a informa opinia publica asupra unor chestiuni de interes general pentru a beneficia de protectia art. 10 din Conventie, lasand sa se intrevada doar intentia de a afecta reputatia reclamantului. In speta, suntem in prezenta unor afirmatii referitoare la fapte determinate susceptibile de a fi probate.

(…) Instanta va constata caracterul ilicit al faptei paratului, fapta ce consta in afirmatiile de natura calomnioasa facute la adresa reclamantului cu ocazia discursului tinut in zilele de 05 si 06.07.2012 in fata Parlamentului”.

* Cititi aici motivarea judecatoarei Iulia Ursan