In urma cu doi ani, DNA dadea publicitatii un comunicat de presa, preluat evident de intreaga propaganda, in care fostul director CNADNR Narcis Neaga (foto) era pus la stalpul infamiei si acuzat in piata publica pe motiv ca ar fi corupt. Neaga era acuzat de abuz in serviciu si obligat la plata unei cautiuni de 300.000 de lei pentru a nu fi defilat in catuse. Ei bine, dosarul s-a facut tandari. Si nu s-a facut tandari in instanta, ci chiar la DNA.

Parchetul lui Kovesi a anuntat, vineri 2 martie 2018, ca in cauza privindu-l pe Narcis Neaga s-a dispus clasarea. DNA a precizat, intr-un raspuns acordat agentiei Mediafax, ca solutia a fost data in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b), care prevede ca “fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”. De vina este desigur aceeasi Curte Constitutionala a Romaniei, care a stabilit ca abuzul in serviciu nu se poate aplica decat atunci cand se constata incalcarea legislatiei primare. Or, in cazul lui Neaga, sustine DNA, nu a fost cazul. De remarcat este insa ca decizia CCR a fost data in iunie 2016, dar dosarul lui Neaga a fost inchis abia in februarie 2018.

Cert este ca imaginea directorului CNADNR a fost iremediabil compromisa, iar DNA nu a avut nici macar bunul simt sa anunte printr-un comunicat de presa postat pe site-ul propriu solutia de clasare, asa cum o face cand vine vorba despre infierarea si acuzarea celor vizati de dosare.

Iata raspunsul acordat de DNA agentiei Mediafax:

“In dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 2034/VIII/3 din 23 decembrie 2015, fata de persoana la care faceti referire, procurorii anticoruptie au dispus solutia clasarii la data de 21 februarie 2018, conform art. 16 alin. 1, lit. b ('fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege') din CPP. Concret, in acest caz, procurorii anticoruptie nu au constatat incalcarea legislatiei primare, avand in vedere dispozitiile Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016 a Curtii Constitutionale, aspect care nu poate atrage raspunderea penala a persoanei respective”.

Iata comunicatul DNA din decembrie 2015 privind inculparea fostului director CNADNR Narcis Neaga:

“Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus punerea in miscare a actiunii penale si luarea masurii controlului judiciar pe cautiune pe o durata de 60 de zile, incepand de la data de 23.12.2015, fata de inculpatul NEAGA NARCIS STEFAN, director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA (CNADNR), la data faptei, cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Inculpatul Neaga Narcis Stefan va depune o cautiune in valoare de 300.000 lei, care va fi consemnata pe numele inculpatului la dispozitia Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie sau prin constituirea unei garantii reale, mobiliare ori imobiliare, in limita sumei de 300.000 lei, in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie. Cautiunea se va depune in termen de 10 zile.

Inculpatului Neaga Narcis Stefan i se atrage atentia ca nedepunerea cautiunii atrage inlocuirea masurii cu alta mai grava.

Din ordonanta intocmita de procurori a rezultat ca exista date si probe potrivit carora:

La data de 15 mai 2014, inculpatul Neaga Narcis, in calitate de director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuziva a unui contract de servicii privind 'Supervizare Autostrada Orastie – Sibiu' si a platilor aferente acestuia, cu incalcarea dispozitiilor contractuale, a conditiilor FIDIC (Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti) si a dispozitiilor legale. Ulterior, inculpatul a desemnat Directia Regionala de Drumuri si Poduri Brasov pentru a superviza lucrarile de constructie a autostrazii si pentru a indeplini obligatiile contractuale in perioada de desfasurare a contractelor de lucrari privind:
- 'Proiectare si executie Autostrada Orastie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965',
- 'Proiectare si executie Autostrada Orastie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070'.

Apoi, inculpatul a reziliat contractul de supervizare in conditii nelegale si a refuzat plata facturii emisa de catre liderul asocierii care asigurase initial serviciile de supervizare a lucrarilor si, pe cale de consecinta, in mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene).

Ulterior, printr-o Sentinta arbitrala, Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei a admis in parte cererea formulata liderul asocierii care asigurase initial serviciile de supervizare a lucrarilor si a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum si a penalitatilor de intarziere, calculate de la data de 15.05.2014 pana la data de 23.12.2014, data inregistrarii cererii arbitrale.

Toate aceste actiuni au avut au drept consecinta directa plata, de la bugetul de stat (si nu din fondul de coeziune), catre liderul asocierii careia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de 3.159.022,65 lei (reprezentand pretul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalitatilor aferente, precum si plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendarii contractului de catre Directia Regionala de Drumuri si Poduri Brasov).

De asemenea, prin suspendarea si respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executanta a lucrarilor de constructie), care, in acest mod, a beneficiat de inchiderea neconformitatilor si avizarea la plata a situatiilor de lucrari, in conditiile in care supervizorul suspendat constatase deficiente de executie si utilizarea de materiale necorespunzatoare.

Mai mult, prin suspendarea contractului si inlocuirea Inginerului FIDIC (a supervizorului) cu incalcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului si nepreluarea documentelor de la supervizorul initial, noul supervizor desemnat a fost pus in imposibilitatea urmaririi lucrarilor. Faptul ca dupa suspendarea contractului de supervizare, intr-o perioada scurta au fost gasite solutii pentru inchiderea neconformitatilor si aprobarea la plata a lucrarilor denota ca scopul suspendarii contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontarii unor lucrari neconforme.

Pe timpul cat se afla sub control judiciar, inculpatul Neaga Narcis trebuie sa respecte urmatoarele obligatii:

a) sa se prezinte la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie si la Sectia 3 Politie Bucuresti ori de cate ori este chemat;

b) sa informeze de indata Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie si Sectia 3 Politie Bucuresti cu privire la schimbarea locuintei;

c) sa se prezinte la Sectia 3 Politie Bucuresti, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat.

d) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei, decat cu incuviintarea prealabila a procurorului competent;

e) sa nu se apropie de ceilalti inculpati/alti participanti la comiterea infractiunii/ martorii din dosar si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect, pe nicio cale.

Inculpatului Neaga Narcis i s-a atras atentia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, masura controlului judiciar se poate inlocui cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii preventive.

Inculpatului Neaga Narcis i s-au adus la cunostinta calitatea procesuala in conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedura penala.

Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, necesara in vederea propunerii unor masuri preventive, activitate care nu poate, in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.