In motivarea incheierii Curtii de Apel Bucuresti (judecator Cristina Craiu) prin care vinerea trecuta s-a respins propunerea de arestare a prim-procurorului Parchetului Judecatoriei Sectorului 4, Mihai Betelie, sunt evidentiate aspecte deosebit de grave. Si anume ca in multe din situatii, faptele nu sunt de natura penala, rationamentele de vinovatie sunt pur teoretice si nesustinute de probe, iar CSM nu a dat aviz de retinere si arestare pentru o serie de fapte pentru care nu s-a inceput urmarirea penala. Frapeaza in special retinerile Curtii de Apel Bucuresti, privitoare la acuzatiile de pretinsa favorizare a infractorului, potrivit carora Mihai Betelie - afland de la un jandarm din sediul parchetelor din str. Scaune din Capitala, ca se deruleaza o operatiune speciala in noaptea de 11 spre 12 iunie 2011 (asupra carora niciunul dintre ei nu stia daca este o operatiune legala sau nu) - ar fi furnizat jurnalistilor de la Lumeajustitiei.ro informatii despre actiunea DNA, „in scopul zadarnicirii anchetei”. O ancheta care, sustine DNA, l-ar fi vizat pe procurorul Max Balasescu, caruia i s-ar fi montat tehnica de ascultare in birou.

Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca „nu exista date minime din care sa rezulte presupunerea ca inculpatul Betelie Mihai stia ca s-a comis o infractiune al carui participant beneficiaza de ajutorul sau si ca ajutorul s-a dat pentru a impiedica descoperirea probelor”. Iata, asadar, cat de usor arunca DNA cu acuzatii grave, fiind evident pentru oricine ca deranjul acestei institutii a fost ca prim-procurorul a dat informatii care nu i-au convenit catre Lumeajustitiei.ro. Altfel nu se explica de ce DNA, in acuzatiile aduse pe acest aspect a scos o adevarata „perla”, sustinand in fata instantei, ca prim-procurorul „a folosit informatia in beneficiul ziaristilor de la Lumeajustitiei.ro care, functie de audienta site-ului realizeaza beneficii din publicitate”. In ceea ce ne priveste, precizam ca jurnalistii de la Lumeajustitiei.ro au actionat in acest caz asa cum ar fi procedat orice jurnalist care respecta profesia, fara sa incalce legea si deontologia. Iar in privinta „beneficiilor din publicitate” e bine sa afle si DNA ca presa din intreaga lumea traieste exclusiv din aceste venituri, scop in care mentionam Rezolutia Consiliului Europeni 1003/93 referitoare la etica jurnalistica, care stipuleaza printre altele: „...informatiile nu ar trebui sa fie tratate ca o marfa, ci ca necesare pentru a satisface un drept fundamental al cetateanului. In acest sens, nu ar trebui sa se exploateze nici calitatea si nici continutul stirilor sau opiniilor strict pentru a mari audienta ori veniturile obtinute din publicitate, ci pentru a satisface in mod optim dreptul la informare, beneficiile in audienta si venituri care sunt necesare si legitime...” In acest caz, Lumeajustitiei.ro a considerat ca este de interes public informatia conform careia, in parchetele din Scaune are loc o operatiune pe timp de noapte, vizibila din strada si, ca atare la vedere, neavand de unde sa cunoasca daca ea se bazeaza pe autorizatii legale sau nu. Existand aceasta suspiciune a nelegalitatii, pe fondul unui actiuni-spectacol desfasurata fara minim de protectie, orice jurnalist ar fi pus ca prioritate interesul public. Cat priveste asa-zisa legatura a publicarii acestui material cu ratingul site-ului sau cu publicitatea, precizam ca nu exista nicio intelegere intre prim procurorul Betelie si noi. Iar cine priveste altfel lucrurile, o face doar cu rea-credinta sau la comanda! Oricum, le multumim procurorilor DNA pentru publicitatea facuta, daca e sa facem astfel de speculatii!

Prezentam in continuare, in rezumat, Incheierea Curtii de Apel Bucuresti, cu sublinierea faptului ca in considerentele acesteia se retine ca: „Toate argumentele aduse de Directia Nationala Anticoruptie in sprijinul existentei acestui caz, sunt pur teoretice...”

Motivarea

Judecatoarea Cristina Craiu, de la Curtea de Apel Bucuresti, a facut publica motivarea incheierii prin care a respins cererea procurorilor DNA, de arestare a prim-procurorului suspendat al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4, Bucuresti, Mihai Betelie si a secretarului primariei Sectorului 1 Bucuresti, Grigorescu Bogdan Nicolae. Astfel, judecatoarea a admis ca, desi exista presupunerea si indicii cu privire la savarsirea de catre cei doi, a unor infractiuni, argumentele aduse de DNA sunt pur teoretice, iar procurorii nu au reusit sa probeze ca Betelie sau/ si Grigorescu ar incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului sau sa influenteze martorii. Curtea a constatat, de asemenea, ca “gravitatea potentialelor fapte comise de catre inculpatii Betelie Mihai si Grigorescu Bogdan Nicolae, (...) nu atinge periculozitatea sociala de natura sa sustina aprecierea necesitatii apararii ordinii publice, in sensul reprimarii infractiunilor grave, pentru a nu intretine opiniei publice sentimentul de insecuritate si pentru a evita repetarea unor astfel conduite de catre alte persoane, aflate pe aceleasi pozitii de conducere”.

CAB a aratat ca Betelie nu stia ca, prin actiunea sa de devoalare a activitatilor celor din DNA, ajuta un posibil infractor

Curtea a retinut “cu privire la acuzatia de favorizare a infractorului in legatura directa cu o infractiune de coruptie, Curtea retine, de asemenea, ca exista date din care rezulta ca inculpatul Betelie Mihai in baza informatiei cu caracter clasificat 'Strict Secret', privind luarea unor masuri specifice punerii in executare a autorizatiei nr. 71/26.05.2011 emisa de Curtea de Apel Bucuresti, in ce priveste convorbirile purtate in mediul ambiental in biroul procurorului B.M.I., cercetat in dosarul 120/P/2011, avand ca obiect traficul de influenta in favoarea unor hoti de autoturisme, primita de la jandarmul R. C. C., invinuit in cauza, la data de 11/12.06.2011, s-a prezentat la sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, in timpul desfasurarii activitatilor specifice, insotit de invinuit, a supravegheat perimetrul sediului si a fotografiat sediul si autoturismele de serviciu ale autoritatilor de stat implicate, dupa care a luat legatura telefonic cu ziaristii S.O.R. si S.A.I., care au publicat stirea primita si fotografiile efectuate pe site---. Retine si ca exista date din care rezulta presupunerea rezonabila ca intre jandarmul R.C. C. si inculpatul Betelie Mihai a existat o intelegere in sensul divulgarii informatiilor legate de punerea in aplicare a masurilor de interceptare si inregistrare, invinuitul informandu-l pe inculpatul Betelie Mihai si la data de 13.11.2010, cand au fost efectuate asemenea demersuri in dosarul nr. 352/P/2010, al D.N.A. – Serviciul Teritorial Bucuresti(...). Nu sunt insa minime date din care sa rezulte presupunerea ca inculpatul Betelie Mihai stia ca s-a comis o infractiune al carui participant beneficiaza de ajutorul sau, iar ajutorul s-a dat pentru a impiedica descoperirea probelor. Prin urmare, Curtea constata intrunite exigentele prevazute de art. 143 Cod procedura penala, in privinta existentei motivelor verosimile ca inculpatii in cauza este posibil sa fi comis infractiunile pentru care sunt cercetati.

CAB: Nu exista date din care sa rezulte ca inculpatul a incercat denaturarea aflarii adevarului sau influentarea martorilor. Infractiunile de care sunt acuzati cei doi nu ating gradul de pericol social necesar arestarii

In ceea ce priveste sustinerea procurorilor, conform carora Betelie si Grigorescu ar incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului sau sa influenteze martorii, instanta a retinut urmatoarele: “Din probele administrate in cursul cercetarilor, dupa inceperea urmaririi penale, Curtea nu a identificat date din care sa rezulte ca inculpatul a incercat denaturarea aflarii adevărului in prezenta cauza, prin influentarea martorilor ori prin alterarea sau distrugerea unor mijloace materiale de proba. Toate argumentele aduse de Directia Nationala Anticoruptie in sprijinul existentei acestui caz, sunt pur teoretice si dezvaluie modalitatea in care inculpatul Betelie Mihai, in calitatea sa de prim procuror s-a folosit de pozitia avuta, fie pentru a obtine servicii contra altor servicii, fie pentru a 'intimida' persoane care aveau interese contrare cu ale sale, in legatura cu activitatea de comert, pe care in mod repetat, 'pe durata functiei' a desfasurat-o, contrar dispozitiilor legii. Acest modus operandi bazat pe 'relatii' si 'interese' posibil, strict, doar in virtutea pozitiei de conducere a unui parchet, si a legaturilor pe care inculpatul si le-a creat cu persoane situate pe pozitii de autoritate si influenta, legaturi ce au la baza prietenii de durata, astfel cum rezulta din interceptarile convorbirilor telefonice dar si din declaratiile inculpatilor, invinuitilor si martorilor, nu demonstreaza ca inculpatul incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului si ca exista riscul de a impiedica buna derulare a cercetarilor in cauza de fata”. Aceste riscuri nu pot fi invocate in mod abstract, ci trebuie sa se bazeze pe probe faptice astfel cum s-a aratat si in jurisprudenta de contencios european.

Procurorii DNA s-au bazat pe “exemple” fara legatura cu acuzatiile, pentru a demonstra caracterul infractional al celor doi

Curtea a aratat de asemenea ca: “una din faptele savarsite de inculpatul Betelie Mihai a presupus falsificarea grosolana a unor inscrisuri sub semnatura privata, inscrisuri folosite pentru inducerea in eroare a unei entitati private, totul pentru a o ajuta pe numita A.S.L. (ruda sa, dupa cum este mentionat la lit. c, in acelasi referat), D.N.A. - Sectia de Combatere a Coruptiei punandu-si intrebarea 'Daca pentru alta persoana inculpatul nu s-a sfiit sa produca inscrisuri neconforme realitatii, ce ar fi in stare sa faca pentru ameliorarea propriei situatii juridice'. Conform sesizarii prin prezenta propunere, inculpatul Betelie Mihai nu este cercetat pentru falsuri, iar expunerea teoretica a unei imprejurari de fapt la nivel de supozitie nu poate fi primita, ca argument. Prin urmare, Curtea constata ca, in cauza de fata, nu s-a demonstrat existenta cazului prevazut de art. 148 alin. 1 lit. b Cod procedura penala. Cat priveste cea de de-a doua teza, care impune existenta probelor, ca, lasati in libertate inculpatii prezinta pericol concret pentru ordinea publica, Curtea constata ca, din probele de la dosar, nu rezulta ca aceasta exigenta este intrunita”.

Instanta a aratat de asemenea ca “pornind de la criteriile dezvoltate in jurisprudenta in sustinerea argumentului pericolului pentru ordinea publica, Curtea constata ca gravitatea potentialelor fapte comise de catre inculpatii Betelie Mihai si Grigorescu Bogdan Nicolae (...) nu atinge periculozitatea sociala de natura sa sustina aprecierea necesitatii apararii ordinii publice, in sensul reprimarii infractiunilor grave, pentru a nu intretine opiniei publice sentimentul de insecuritate si pentru a evita repetarea unor astfel conduite de catre alte persoane, aflate pe aceleasi pozitii de conducere”.

* Cititi aici Incheierea Curtii de Apel Bucuresti