Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – condusa de procuroarea Alina Albu (foto) – a publicat zilele trecute raportul de activitate pe anul 2024.

Printre altele, documentul prezinta noile tendinte in materie infractionala, asa cum reies ele din dosarele pe care DIICOT le-a instrumentat anul trecut.

In primul rand, in ceea ce priveste traficul de migranti, parchetul remarca faptul ca traficantii au creat paravane aparent legale de intrare a cetatenilor din Asia de sud si de sud-est in Romania, pentru ca de aici sa plece ilegal in tari vest-europene.

In al doilea rand, contrabandistii ucraineni de tigari si-au mutat operatiunile in Romania, fugind din calea razboiului.

De asemenea, potrivit raportului, traficul de persoane s-a mutat pe Internet, platformele de videochat fiind la mare cautare pentru racolarea victimelor.

Nici teparii de Internet n-au stat cu mainile-n san in 2024, metoda lor favorita fiind cea in care se pretind celebritati si pacalesc oamenii, arata DIICOT.

In fine, cea mai interesanta schema prezentata de catre DIICOT este cea privind reciclarea deseurilor din ambalaje: parchetul acuza existenta a numeroase suveici, in cadrul carora firmele sunt infiintate chiar si saptamanal, pentru ca astfel infractorii sa-si piarda urma.

Redam pasajul relevant din raportul DIICOT:

„Aprecieri asupra urmaririi penale / tendinte

Comparativ cu anii precedenti, s-au constatat o serie de particularitati in privinta modurilor de operare a gruparilor de criminalitate organizata, dupa cum urmeaza:

In ceea ce priveste fenomenul migratiei ilegale, in anul 2024 se remarca un nou mod de operare, fiind folosite instrumentele legale pentru a crea un paravan aparent licit de intrare a unor cetateni nonUE (din spatiul asiatic) in Romania – mecanismul de preluare, racolare si transport a migrantilor fiind disimulat prin plasarea fortei de munca din afara teritoriului Romaniei, pe baza unor contracte fictive de munca. In acest mecanism sunt utilizate firme de intermediere / recrutare forta de munca, care solicita si obtin avize de munca pentru cetateni straini proveniti preponderent din zona asiatica (Vietnam, India, Bangladesh, Pakistan, Nepal, Sri Lanka), in vederea angajarii pe teritoriul Romaniei, la diverse societati comerciale (reprezentantii legali ai acestora fiind fie in coniventa infractionala, fie fara implicare infractionala); sub acest paravan, persoanele obtin dreptul legal de intrare si de sedere pe teritoriul Romaniei, pentru ca ulterior sa fie preluate de retelele de trafic de migranti, in vederea facilitarii trecerii ilegale a frontierei catre statele din vestul Europei.

In ceea ce priveste fenomenul contrabandei cu tigari, persista situatia de vulnerabilitate determinata de conflictul din Ucraina, fiind mentinuta tendinta de relocare, pe teritoriul national, a fabricilor clandestine de producere a tigaretelor, logistica si coordonarea acestora fiind asigurate de cetateni ucraineni; ca element de noutate se constata atragerea, in lantul infractional, a unor societati comerciale nationale, prin intermediul carora se cumpara / inchiriaza terenurile aferente constructiilor si in cadrul carora sunt angajati, cu o larga aparenta de legalitate, muncitori in cadrul acestor fabrici.

In domeniul traficului de persoane se constata o schimbare semnificativa a modului de operare, fiind utilizat in proportie covarsitoare mediul online, atat pentru recrutarea victimelor, cat si pentru promovarea serviciilor oferite si contactarea potentialilor clienti; de asemenea, s-a constatat o reprofilare a traficantilor in ceea ce priveste modul de exploatare a victimelor (in cazul exploatarii sexuale), fiind uzitate platforme online, pentru desfasurarea de activitati de videochat.

In domeniul macrocriminalitatii, in ultimul an se constata o crestere alarmanta a cazurilor de inselaciune prin metoda 'celebrity impersonating scam'. In concret, persoanele vatamate acceseaza diverse platforme, in urma primirii unor mesaje de promovare (in mediul online), dupa care sunt contactate telefonic si convinse sa-si instaleze pe mediile informatice fixe sau mobile aplicatii de control la distanta. Prin intermediul acestor aplicatii faptuitorii 'culeg' date si informatii sensibile privind conturile persoanelor vatamate (ex: parolele de acces si seed phrase-ul aferente portofelelor electronice), pe care le acceseaza in mod ilegal, efectuand diverse operatiuni (ex: contractarea unui credit in numele persoanei vatamate, fara acordul acesteia).

Tot in domeniul macrocriminalitatii se constata un nou tip de inselaciune in domeniul colectarii si reciclarii deseurilor / reziduurilor din ambalaje, modul de operare identificat constand in asumarea fictiva a obligatiei de colectare / reciclare, prin intermediul a multiple societati comerciale implicate in lantul infractional (membrii gruparilor infractionale infiintand, uneori, saptamanal societati comerciale, pentru a ingreuna activitatea de identificare a pretinsilor operatori)”.

* Cititi aici intregul raport DIICOT