Pana si blandul judecatorul Mihai Balan (foto stanga) din CSM, zis "Balanel", s-a enervat in urma situatiei create la nivelul CSM. Ne referim la mentinerea lui Bogdan Mateescu (foto dreapta) la conducerea institutiei, peste mandatul legal, printr-un interimat decis de Plenul Consiliului la finele anului trecut.

Candva bun prieten si considerat omul lui Bogdan Mateescu, judecatorul Mihai Balan acuza nelegalitatea interimatului actualului sef al CSM, sustinand ca Hotararea Plenului CSM 211 din 16 decembrie 2021 prin care acesta a fost desemnat presedinte al Consiliului si dupa terminarea mandatului de presedinte ales este contrara atat Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cat si Constitutiei Romaniei. Mai mult, intr-un punct de vedere publicat de site-ul juridice.ro, marti, 11 ianuarie 2022, Mihai Balan acuza majoritatea din CSM ca vulnerabilizeaza Consiliul, lasand impresa ca doreste sa mentina controlul absolut asupra institutiei.

Amintim ca judecatorul Mihai Balan s-a numarat printre cei sapte membri ai CSM care au refuzat sa participe la sedintele de Plen si a Sectiei pentru judecatori a CSM atat timp cat acestea sunt conduse de interimatul Bogdan Mateescu (click aici pentru a citi).

De asemenea, amintim ca anterior judecatoarele Evelina Oprina, Gabriela Baltag si Andrea Chis au dat publicitatii puncte de vedere in care au explicat de ce au ales sa boicoteze sedintele CSM (click aici si aici pentru a citi).

Iata pozitia judecatorului Mihai Balan privind boicotul din CSM:

“Astazi, 11 ianuarie 2022, un numar de sapte judecatori si procurori, membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv judecator Andrea Annamaria Chis, judecator Gabriela Baltag, judecator Evelina Oprina, judecator Mihai Andrei Balan, procuror Tatiana Toader, procuror Cristian Mihai Ban si procuror Florin Deac, am inteles sa nu participam la sedinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii in conditiile in care urma sa fie condusa de catre dl. Judecator Mihai Bogdan Mateescu, iar nu de catre dl. procuror Nicolae Andrei Solomon, singurul care detine o functie de conducere in anul 2022, respectiv pe cea de vicepresedinte, ceea ce vulnerabilizeaza toate deciziile acestei autoritati de rang constitutional.

Asa cum am aratat si in sedinta din data de 16 decembrie 2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, fostul presedinte al Consiliului, dl. judecator Mihai Bogdan Mateescu nu mai poate exercita aceasta functie ulterior datei de 6 ianuarie 2022, data la care ii expira mandatul, mandat care nu poate fi reinnoit, potrivit art. 133 alin. 3 din Constitutia Romaniei.

In acest context, Hotararea nr. 211/16.12.2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care dl. judecator Mihai Bogdan Mateescu a fost delegat in functia de presedinte al Consiliului pana la alegerea unui nou presedinte, nu ne este opozabila, fiind contrara dispozitiilor Constitutiei Romaniei si Legii nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Situatia actuala nu este rezultatul existentei unor imprejurari obiective care sa determine imposibilitatea alegerii unui nou presedinte al Consiliului, ci este rezultatul vointei unei majoritati din cadrul sectiei de judecatori care, motivand ca membrii Consiliului nu pot fi obligati sa desemneze un candidat la functia de presedinte, de fapt a refuzat sa faca acest lucru pentru a justifica necesitatea unui 'interimat'.

Acest interimat nu este justificat nici de existenta unui asa-zis blocaj institutional cata vreme prin aceeasi hotarare a Plenului a fost ales un vicepresedinte care, potrivit art. 24 alin. 5 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exercita atributiile presedintelui Consiliului in lipsa acestuia, fara a face vreo distinctie cu privire la motivele absentei acestuia.

De altfel, este cu totul de neinteles de ce aceeasi situatie, lipsa presedintelui ales, sa nu fie considerata temporara pentru ca vicepresedintele sa il inlocuiasca, dar sa fie totusi temporara pentru a justifica un 'interimat'.

Nici existenta unor prerogative exclusive ale presedintelui, care nu pot forma obiectul delegarii, nu au relevanta deoarece, pe de o parte, nu este vorba despre o delegare, ci de o inlocuire in baza legii, iar pe de alta parte, nici nu este obligatoriu sa poata fi exercitate toate atributiile respective, din moment ce in cazul altor autoritati publice de rang constitutional, chiar si in situatia prelungirii mandatelor, sfera atributiilor este, de cele mai multe ori, drastic limitata, asa cum se arata, exemplificativ, chiar in aceasta hotarare.

Sunt lipsite de temei legal si motivele privind o asa-zisa incalcare a principiului separarii carierelor judecatorilor si procurorilor prin exercitarea conducerii Consiliului doar de catre vicepresedinte cata vreme potrivit Constitutiei si Legii nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, presedinte al Consiliului poate fi ales direct un procuror.

Mai mult, aceasta problema juridica a fost deja transata definitiv de catre inalta Curte de Casatie si Justitie intr-o cauza in materie disciplinara. Cu acea ocazie, sectia pentru judecatori, in majoritate, a anulat o actiune disciplinara pe motiv ca rezolutia de exercitare a actiunii disciplinare fusese confirmata de inspectorul sef adjunct, procuror, in lipsa inspectorului-sef, judecator, si se considera o incalcare a principiului separarii carierelor judecatorilor si procurorilor. Inalta Curte a admis motivul de recurs impotriva acestei solutii, statuand ca nu a existat nicio incalcare a acestui principiu, exercitarea atributiilor de catre inspectorul-adjunct in lipsa inspectorului-sef fiind prevazuta de lege. Or, daca in materie disciplinara, cand chiar este afectata in mod direct si semnificativ cariera unui judecator, nu are relevanta ca trimiterea in judecata disciplinara a unui judecator se face de catre un procuror, cu atat mai putin se va putea sustine acest lucru in cazul conducerii Consiliului, cand cariera judecatorilor si procurorilor este gestionata de catre sectiile corespunzatoare sau de Plen, dupa caz, iar sedintele sectiei de judecatori ar urma sa fie conduse de un presedinte de sedinta ales dintre membrii sectiei.

Pentru a justifica delegarea fostului presedinte, majoritatea membrilor Consiliului au ales sa creeze o institutie, fara a avea texte legale la baza, in loc sa aplice dispozitii legale si constitutionale care permit functionarea acestei institutii, pana la alegerea unui nou presedinte, sub conducerea vicepresedintelui.

Exemplele de prelungire a mandatului in cazul altor autoritati publice de rang constitutional enumerate in motivarea hotararii sunt un argument impotriva solutiei adoptate de Plen deoarece pentru prelungirea mandatelor altor autoritati exista dispozitii exprese in acest sens, ceea ce pentru Consiliul Superior al Magistraturii nu exista. Mai mult, in cazul unora dintre ele, cum ar fi cele doua Camere ale Parlamentului sau Guvernul, pe perioada prelungirii mandatelor le-au fost limitate drastic atributiile, deci nu se poate sustine ca prelungirea mandatelor este o regula de la care trebuie sa se deroge expres atunci cand se vrea a fi interzisa.

In cazul Consiliului Superior al Magistraturii, legiuitorul constituant nu a avut in vedere posibilitatea existentei unei situatii de interimat la conducere deoarece in acest organ colegial exista intotdeauna posibilitatea alegerii unui presedinte si a unui vicepresedinte.

In sfarsit, distinctia dintre prelungirea mandatului si innoirea sau reinnoirea acestuia, prin prisma duratei nu poate fi retinuta cata vreme prelungirea poate dura chiar cat un mandat intreg.

Constitutia Romaniei interzice reinnoirea mandatului presedintelui nu pentru ca aceasta s-ar face pentru un an, spre deosebire de o eventuala prelungire care, teoretic, ar putea dura mai putin, ci pentru ca acelasi membru sa nu exercite aceste atributii mai mult de un an intr-un organ colegial in care toti membrii magistrati alesi au vocatie la ocuparea acestei functii.

Incalcarea acestei interdictii ar putea conduce si la situatia in care, chiar din primul an al unui nou consiliu, o majoritate sa decida ca o singura persoana sa ocupe aceasta functie timp de 6 ani, prin prelungirea mandatului primului presedinte, respingand orice alte candidaturi, ceea ce cu siguranta nu ar respecta nici litera, nici spiritul Constitutiei si a legislatiei in materie.

Trecand peste aceste consideratiuni de ordin tehnic, situatia creata la sfarsitul anului 2021 de majoritatea constituita la nivelul Sectiei pentru judecatori, pune sub semnul intrebarii intreaga activitate a Consiliului si transmite in societate imaginea unei institutii in care unii membri vor sa detina controlul absolut asupra acesteia fara a putea justifica in mod deschis si onest de ce exclud impartirea corecta si fireasca a atributiilor intre toti membrii alesi ai magistratilor, dand nastere la tot felul de speculatii care dauneaza sistemului judiciar in ansamblul sau.

Aceleasi consideratiuni sunt valabile si pentru sedintele Sectiei pentru judecatori.

Judecator Mihai Andrei Balan, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”.