Cazul judecatoarei Rodica Cosma de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reclamata de Laura Codruta Kovesi (foto 1) la CSM pentru a fi cercetata disciplinar dupa ce a refuzat sa il aresteze pe primarul radu Mazare pe motiv ca nu exista probe, nu este singular. O alta judecatoare a fost parata la CSM de sefa DNA, dupa ce a indraznit sa demaste modul in care au lucrat procurorii intr-un dosar. Judecatoarea Irina Mihaela Lazar (foto 2) de la Tribunalul Arges a fost reclamata de Kovesi la Inspectia Judicara, care, dupa verificari, a propus sanctionarea magistratului pentru “utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat”, abatere prevazuta de art. 99 lit. s) teza I din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. In cele din urma insa, Sectia pentru judecatori a CSM in materie disciplinara a decis, prin Hotararea 8J din 18 iunie 2014, respingerea actiunii. Mult mai interesante sunt insa de ce a dorit Kovesi sanctionarea judecatoarei Irina Lazar.

Totul are legatura cu o sentinta a Irinei Lazar - sentinta penala nr. 973 din 15 noiembrie 2012, prin care a dispus achitarea fostului director al Agentiei Nationale a Medicamentelor (ANM), Daniel Boda, si care poate fi citita la finalul articolului - in care judecatoarea de la Tribunalul Arges si-a permis sa critice DNA, mai exact modul in care procurorul a instrumentat dosarul. Afirmatiile facute de judecatoarea Irina Lazar in legatura cu existenta anumitor probleme in dosarul DNA si in ceea ce priveste modul in care procurorii au instrumentat cauza au fost considerate de Inspectia Judiciara ca fiind inadecvate.

Inspectia Judiciara: “Afirmatii inadecvate care sunt de natura sa afecteze prestigiul Justitiei, prin aceea ca lasa sa se inteleaga faptul ca organele judiciare se abat de la scopul lor firesc”

Potrivit Hotararii Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara, Inspectia Judiciara a considerat ca expresiile utilizate de judecatoarea Irina Lazar afecteaza prestigiul Justitiei si demnitatea de magistrat. In opinia Inspectiei, judecatoarea a creat impresia ca organele judiciare se abat de la scopul lor firesc de aparare a intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenilor:

“Inspectia Judiciara prin reprezentat solicita admiterea actiunii disciplinare si aplicarea uneia dintre sanctiunile prevazute de lege. Arata ca expresiile inadecvate retinute in actiunea disciplinara au fost prezentate prin cuprinsul sesizarii.

In cursul cercetarii disciplinare au fost efectuate unele verificari, permise de altfel de lege, inclusiv accesarea de date informatice si au fost solicitate unele hotarari judecatoresti pronuntate de doamna judecator din perioada respectiva.

(…)

Apreciaza ca acele expresii enuntate la pagina 28 din actiunea disciplinara, sunt de natura sa afecteze prestigiul justitiei si demnitatea de magistrat.

Considera ca modul in care doamna judecator a inserat acele expresii constituie elementele constitutive ale abaterii disciplinare.

(…)

In motivarea actiunii disciplinare s-a retinut, in esenta, ca in motivarea sentintei penale doamna L.I.M. a folosit expresii inadecvate, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat. (…) Motivarea propriu-zisa a solutiei pronuntate in dosar se intinde pe aproximativ 20 de pagini, in cadrul acesteia fiind expuse anumite afirmatii care au condus la formularea unor anume aprecieri prin sesizarea formulata de M.P. - P. de pe ICCJ – DNA.

(…)

Inspectia Judiciara a retinut ca doamna judecator L.I.M. a facut, in cuprinsul hotararii, aprecieri care exced motivarii propriu-zise, acestea neconstituind un argument in sprijinul solutiei date si neaducand informatii suplimentare.

Se sustine ca in motivare apar si alte afirmatii inadecvate care sunt de natura sa afecteze prestigiul Justitiei, prin aceea ca lasa sa se inteleaga faptul ca organele judiciare se abat de la scopul lor firesc de aparare a intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, afectand increderea opiniei publice in activitatea judiciara”.

(...)

Astfel, in motivarea actiunii disciplinare Inspectia Judiciara a facut referire in special la intrebari retorice de genul 'Oare nu s-a vrut? Si daca da, de ce?', 'instanta nu intelege si nici nu mai incearca sa inteleaga de ce (…), 'Ce poate fi mai grav?' s.a., sustinand ca acestea fac parte din registrul oratoric al limbii vorbite, si nu al stilului scris, administrativ-oficial, care trebuie sa aiba un caracter impersonal.

Pe de alta parte, s-a mai sustinut ca judecatorul a folosit cuvinte care cuprind aprecieri cu totul personale ce privesc modul de desfasurare a anchetei, dar care vizeaza chiar persoana procurorului cum ar fi, spre exemplu, aceea ca 'se desprinde mai degraba o oarecare patima in desfasurarea anchetei penale si nicidecum interesul in aflarea adevarului (s.n.)' si 'Procurorul (…) s-a intors in timp in ceea ce priveste procedura penala'.

S-a mai evidentiat un pasaj in care judecatorul cauzei se refera la diferite forme de influentare si intimidare in infaptuirea actului de justitie. Astfel, la pag. 21 paragraful 4 din hotarare, instanta a arata ca: 'Cu atat mai mult, in procesul deliberarii, trebuie sa primeze convingerea intima a judecatorului, bazata pe probe certe si legal obtinute, fara ca acesta sa se lase convins de diferite forme de influentare si, un aspect deosebit de grav, si de periculos pentru infaptuirea actului de justitie, de diferite mijloace de intimidare'.

Din cuprinsul acfestui pasaj, Inspectia Judiciara a dedus ca motivarea poate fi in legatura cu afirmatiile doamnei judecator din punctul de vedere scris transmis in care aceasta a aratat ca 'pe tot parcursul cercetarii judecatoresti in respectivul dosar, atat eu, cat si fiul meu, (…), notar public am fost supusi la diverse presiuni si intimidari, atat in mod direct (…)'.

In acest context, se trage concluzia ca activitatea de motivare s-a realizat intr-un moment care poate fi pus in legatura cu prezenta paratei judecator la Parchet in cadrul unei proceduri judiciare, imprejurare caracterizata de titularul actiunii disciplinare ca fiind de natura a crea o oarecare aparenta de subiectivism.

Se mai sustine ca in motivare apar si alte afirmatii inadecvate care sunt de natura sa afecteze prestigiul justitiei, prin aceea ca se lasa sa se inteleaga faptul ca organele judiciare se abat de la scopul lor firesc de aparare a intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, si a drept, si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, zdruncinand astfel increderea opiniei publice in activitatea judiciara.

Sunt exemplificate urmatoarele afirmatii: 'Prin trimiterea in judecata a respectivilor inculpati, invocandu-se un singur mijloc de proba, s-a creat mai degraba temerea posibilitatii incriminarii oricarei persoane pe o simpla convorbire telefonica'; 'Dar lucrul poate cel mai grav, este ca s-a produs un puternic sentiment de insecuritate asupra respectarii intimitatii, a vietii private. Prin aceasta cercetare penala s-a putut dovedi oricui ca poate fi urmarit si ascultat in orice moment'; 'Modul in care s-a administrat ancheta penala (…) determina pe oricine sa se considere intr-un permanent pericol' s.a.”.

Judecatoarea Lazar a descoperit existenta unor interceptari realizate inainte de a fi emisa autorizatie

De cealalta parte, judecatoarea Irina Lazar a explicat ca sentinta a fost motivata in conformitate cu prevederile legale. Lazar a precizat ca intrebarile si expresiile folosite au fost cauzate chiar de afirmatiile facute in rechizitoriul DNA:

“In declaratia data in fata Sectiei parata a aratat ca sentinta in cauza a fost motivata in conformitate cu normele legale, analizand fiecare mijloc de proba. Considera ca hotararea este oglinda momentului deliberarii si i se pare firesc sa puna intrebari in momentul cand analizeaza mijloacele de proba din cauza. Intrebarea din speta referitoare la motivul nerealizarii flagrantului este total justificata, in rechizitoriul procurorului se folosea in mod repetat expresia 'deci, se trage concluzia' si a considerat normal sa explice in motivare de ce se considera necesar sa existe constatarea infractiunii flagrante.

In ceea ce priveste faptul ca in motivare a folosit expresia 'oricine poate trai un sentiment de insecuritate referitor la ascultarea convorbirilor telefonice fara autorizatie' arata ca a tras aceasta concluzie pentru ca existau in dosar interceptari ale unor convorbiri ce avusesera loc cu cca. 7 zile inainte de obtinerea autorizatiei iar ca judecator trebuie sa verifice legalitatea administrarii probelor de catre procuror. A precizat ca nu a inteles sa se apere de DNA prin aceasta modalitate de motivare a hotararii, ci se referea strict la situatia inculpatilor din dosar si la cobvorbirile lor telefonice. (…)

Prin expresia 's-a dorit cu orice pret invinovatirea unor oameni si trimiterea lor in judecata' nu a vrut sa spuna ca procurorul respectiv a avut ceva impotriva acelor persoane, ci ca in ciuda probelor administrate s-a facut trimiterea in judecata desi aceasta nu se justifica in opinia sa. Considera ca aceasta expresie nu afecteaza demnitatea procurorului si arata ca nu s-ar simti lezata daca instanta de control judiciar ar folosi o motivare similara atunci cand analizeaza o hotarare pronuntata de ea. Mai precizeaza ca unele expresii similare au fost folosite in cadrul motivelor de apel sau de recurs formulate de DNA, unde se arata ca ea ar fi achitat sau condamnat, in diverse dosare, in functie de calitatea inculpatilor.

Arata ca atunci cand a vorbit de diferite forme de influentare si mijloace de intimidare, s-a referit la argumentele folosite de procuror in rechizitoriu si la cuvantul pe fond. Sustine ca era vorba de mijloace de a convinge instanta”.

Iata insa ce a stabilit Sectia pentru judecatori in materie disciplinara, care a respins actiunea Inspectiei Judiciare:

“Sectia retine ca expresiile, sintagmele folosite de parata judecator in cuprinsul motivarii sentintei penale si care au fost evidentiate de Inspectia Judiciara nu au avut caracter defaimator, denigrator sau sicanator la adresa unor persoane sau institutii, ci reprezinta modul special in care parata judecator a inteles sa isi argumenteze solutia pronuntata in cauza. Mai mult decat atat, eventualele aprecieri 'personale' considerate de Inspectia Judiciara ca excedand motivarii propriu-zise pot fi avute in vedere la momentul evaluarii activitatii judecatorului.

De altfel, chiar Inspectia Judiciara a precizat ca parata judecator are capacitate de sinteza, limbaj coerent si interpretare clara, aspect ce rezulta din datele procesului de evaluare, in ceea ce priveste calitatea activitatii si in special referitor la calitatea hotararii judecatoresti.

Probele administrate in cauza nu au relevat o atitudine subiectiva, partinitoare a paratei judecator fata de cauza sau partile sale si nici alte elemente straine de un act de judecata impartial si obiectiv. Astfel, considerentele hotararii judecatoresti analizate denota o analiza justa, obiectiva a unei situatii de fapt, reflectand stilul personal de motivare al judecatorului.

Chiar daca la motivarea hotararii parata judecator a utilizat pe alocuri un stil mai mult literar, prin folosirea termenilor cu sens figurat ca si a acelora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente, acest fapt nu poate constitui prin el insusi o abatere de natura disciplinara, putand fi sanctionat de comisia de evaluare in procedura de evaluare a activitatii judecatorului. Intrebarile retorice, stilul polemic al exprimarii in locul unui stil obiectiv al limbajului juridic, exprimarea de convingeri si aprecieri personale reprezinta aspecte susceptibile de depunctare in evaluarea hotararilor judecatoresti.

Analiza denotativa a sensului cuvintelor si expresiilor folosite de judecator este facuta de Inspectia Judiciara din perspectiva unui analist de text juridic desi hotararea judecatoreasca in cauza este motivata intr-o maniera nespecificata, de extindere semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni. Pe de alta parte, stilul de motivare a unei hotarari judecatoresti nu este prevazut de niciun act normativ si nu poate fi cenzurat in orice situatie.

In ceea ce priveste sustinerea ca judecatorul ar fi folosit cuvinte care cuprind aprecieri cu totul personale ce privesc modul de desfasurare al anchetei ('Se desprinde, mai degraba, o oarecare patima in desfasurarea anchetei penale si nicidecum interesul in aflarea adevarului') este de remarcat faptul ca, pe de-o parte, inserarea unor aprecieri personale in cuprinsul unei hotarari judecatoresti nu reprezinta prin ea insasi, o abatere disciplinara. Pe de alta parte, o hotarare judecatoreasca cuprinde aprecieri personale ale judecatorului, acesta formandu-si convingerea pe baza probelor administrate in cadrul dosarului.

In acest context, poate reprezenta abatere disciplinra o apreciere personala care nu se regaseste in niciun mod in probele dosarului si nu reprezinta concluzuia unui demers logic. O concluzie chiar gresita – dar rezultata din argumente extrase din probele dosarului – nu poate atrage raspunderea disciplinara a judecatorului, aceasta forma de raspundere operand cu notiuni riguroase in sensul stabilirii culpei.

Asadar, nu poate fi retinuta sustinerea in sensul ca parata judecator, prin afirmatuiile din cuprinsul hotararii, a afectat prestigiul justitiei de vreme ce aceste afirmatii nu au avut un caracter general, nu au vizat procurorii ca si magistrati si nici Ministerul Public in ansamblul sau, ci au fost formulate in contextul indeplinirii atributiilor jurisdictionale cu referire la un caz anume. Nu se pune in discutie, in curpinsul hotararii, faptul ca 'organele judiciare se abat de la scopul lor firesc', ci, in acest mod, se argumenteaza solutia pronuntata.

Practic, Inspectia Judiciara a realizat o analiza a limbajului si sintagmelor folosite de parata judecator in redactarea sentintei penale si a ajuns la concluzia ca aceasta a folosit expresii inadecvate, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat.

Pe baza acestei interpretari a stilului, limbajului folosit la redactarea hotararii judecatoresti titularul actiunii disciplinare a construit o analiza deductiva asupra unui fapt necunoscut.

Sectia apreciaza ca aceasta prezumtie simpla nu este suficienta pentru a indeparta o alta prezumtie simpla ce consta in aceea ca limbajul utilizat de parata judecator in redactarea hotararii in discutie nu aduce atingere prestigiului justitiei sau functiei de magistrat. Pasajele din cuprinsul hotararii evidentiate de Inspectia Judiciara sunt susceptibile si de o alta interpretare decat cea retinuta de titularul actiunii disciplinare. Mai mult, prin scoaterea unor pasaje din context s-a ajuns la o denaturare a argumentatiei pe care o cuprinde hotararea judecatoreasca in ansamblu”.

*Cititi aici integral hotararea Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara

*Cititi aici sentinta judecatoarei Irina Lazar de la Tribunalul Arges