Sentinta de achitare data de judecatorii Sectiei Penale a ICCJ in dosarul in care sunt inculpati fostul ministru al Muncii, Paul Pacuraru si Dan Ilie Morega de la PNL, prin constatarile si concluziile exprimate, reprezinta o lectie data procurorilor DNA in privinta incadrarii juridice a unor fapte, precum luarea si darea de mita. Completul care a dat sentinta in data de 3 mai 2011 a fost condus de judecatorul Ionut Matei, cunoscut a fi un profesionist si un intransigent atunci cand vine vorba de lege, din el facand parte si judecatoarele Angela Dragne si Cristina Rotaru. Motivarea este argumentata din toate punctele de vedere, subliniindu-se chiar si aspectele de natura politica si de moralitate care nu au putut intra in sfera penalului si ca atare, nu puteau fi pedepsite.Decizia de achitare a fost atacata cu recurs de DNA si are termen de judecata in aceasta saptamana. Amintim ca rechizitoriul in acest caz a fost intocmit de procurorul DNA Nicolae Marin si confirmat de seful sau de Sectie Doru Florin Tulus (foto).

Paul Pacuraru, fostul ministru al Muncii si Dan Ilie Morega, presedintele filialei Gorj a PNL, au fost trimisi in judecata pentru luare de mita si, respectiv, dare de mita, in urma cu trei ani, in 19 decembrie 2008. Procurorii l-au acuzat pe Pacuraru ca acesta, in calitate de ministru, “a acceptat promisunea inculpatului Morega Dan Ilie de a-l sprijini pe fiul sau, Pacuraru Mihnea, sa obtina contracte de achizitie publica la societati comerciale cu capital de stat din zona Gorjului, mai exact la S.N.L.O. Tg. Jiu, Complexele energetice Turceni si Rovinari, aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Finantelor, respectiv A.V.A.S., in conditiile in care va numi in functia de inspector sef la Inspectoratul Teritorial de Munca I.T.M. Gorj pe numitul Romanescu George Octavian. Morega a fost auzat de dare de mita, pentru ca i-ar fi promis lui Pacuraru ca il va sprijini pe fiul ministrului daca Romanescu va fi numit la I.T.M. Gorj inspector sef”.

Inregistrarile necoroborate de alte probe

DNA s-a bazat pe o convorbire telefonica din 3 iunie 2007, in care Morega l-a rugat pe Pacuraru sa-i primeasca in audienta pe Romanescu si pe Pantelimon Manta. Apoi, ar mai fi existat discutii telefonice din care procurorii afirmau ca reiesea promisiunea lui Pacuraru catre Romanescu Marcel ca va emite ordinul de numire al fratelui acestuia, Romanescu George Octavian in fruntea I.T.M. Gorj. Ordinul a fost semnat in 15.06.2007. In rechizitoriu se face trimite la mai multe convorbiri telefonice, intre Pacuraru si Morega.

In ce priveste firma INTRATEST SRL a fiului lui Pacuraru, Mihnea, din ancheta a reiesit ca acesteia i-a fost schimbat obiectul de activitate ca sa poata desfasura activitati date de domeniul Ministerului Muncii (formare profesionala si protectia muncii), iar la scurt timp dupa aceasta modificare, firma a obtinut un contract de prestari servicii la RA Activitati Nucleare Drobeta Turnu Severin. In legatura cu SNLO, in rechizitoriu s-a aratat ca la inceputul lunii iulie 2007, fiul ministrului Pacuraru a fost primit de directorul Eugen Davidoiu, caruia i-a vorbit despre firma INTRATEST si i-a lasat o carte de vizita, spunandu-i ca va depune oferta. Ulterior, a si fost perfectat un contract de prestari servicii, in care INTRATEST a fost subcontractant, iar Formenerg contractantul general. Iarasi rechizitoriul a punctat niste convorbiri telefonice intre Morega si Mihnea Pacuraru, fiu ministrului de atunci, printre care si unele referitorare la o licitatie ce trebuia sa aiba loc la Complexul energetic Rovinari. Cauza Pacuraru-Morega a fost trimisa de DNA spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia Penala.

Cum a decurs cercetarea judecatoreasca

In 20.05.2009, inculpatul Pacuraru a sesizat Curtea Constitutionala cu o exceptie de neconstitutionalitate. Judecarea cauzei a fost suspendata. Sapte luni mai tarziu, Curtea Constitutionala a respins exceptia. In februarie 2010 a fost reluat procesul la ICCJ. In timpul procesului, care a avut 11 termene de judecata cuprinse in perioada 31.03.2010-19.04.2011, au fost audiati 28 de martori, au fost ascultate in sedinta publica unele convorbiri inregistrate, s-a incuviintat efectuarea unei expertize de verificare a autenticitatii acestora. Dupa examinarea intregului material probator, judecatorii au retinut, printre altele, ca in 3 iunie 2007, Dan Ilie Morega, presedintele filialei Gorj a PNL l-a contactat pe Pacuraru, rugandu-l sa-i primeasca in audienta pe doi deputati, George Romanescu si Pantelimon Manta, pentru a discuta despre posibila numire la I.T.M.Gorj a fratelui lui Romanescu. “In sprijinul acestei solicitari, inculpatul Morega a facut referire la posibilitatea ca, pe aceasta cale, sa ia doi parlamentari, intelegandu-se ca in urma numirii lui Romanescu George in respectiva functie, cei doi deputati (Manta Pantelinom si Romanescu Marcel) vor trece de la partidele lor (Partidul Conservator si Partidul Democrat) la Partidul National Liberal”, se arata in motivarea sentintei de la ICCJ. Judecatorii au explicat modul in care s-a facut, ulterior, propunerea pentru ca Romanescu sa prea functia de la I.T.M. Gorj, iar pentru ocuparea definitiva a postului a fost necesar ca Agentia Nationala a Functionarilor Publici sa emita un aviz, in baza caruia ministrul Pacuraru a dispus, prin ordin, ca Romanescu sa preia functia de la I.T.M.Gorj temporar, penrtu 6 luni. Dupa ce s-a inscris la concurs, in august 2007, acesta nu s-a mai prezentat pentr sustinerea concursului.

Referitor la contractele cu S.N.LO. si Compexul energetic Rovinari si Turceni, instanta a avut la dispozitie toata documentatia. Dintre discutile telefonice, a fost punctata in motivarea sentintei cea dintre Morega si fiul lui Pacuraru, in care acesta din urma l-a intrebat daca cunoaste p cineva la Rovinari si daca il poate ajuta sa lase o oferta acolo. Urmare a acesti discutii, Mihnea Pacuraru s-a deplasat la Rovinari si a avut, in 13.08.2007, o discutie cu directorul general al societatii, Laurentiu Ciurel, acestuia fiindu-i lasate plainte cu societatea INTRATEST. Mai tarziu, Pacuraru a aflat ca la Rovinari nu se fac achititii cu domeniul de activitate al INTRATEST.

Convorbirile au avut un caracter preponderent politic!

In urma analizei probatoriului, instanta suprema a constatat ca “faptele imputate inculpatilor nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de luare, respectiv dare de mita”, pe mai multe considerente, cum ar fi: “in ce priveste elementul material al infractiunii de luare de mita, acesta poate consta fie intr-o actiune (pretindere, primire sau acceptarea promisiunii), fie printr-o inactiune (nerespingerea promisiunii), cerinta esentiala fiind insa ca banii sau celelalte foloase pretinse, primite ori promise sa aiba un caracter de retributie, adica sa constituie plata (sau rasplata) in vederea efectuarii de catre functionar a unui act determinat, aratat in mod explicit de catre mituitor”.

In speta Pacuraru-Morega, judecatorii au constatat ca pentru dovedirea promisiunii presupus facuta de Morega si acceptata de Pacuraru, “se face trimitere la inregistrarile convorbirilor telefonice (sau intre acestia si alte persoane). Curtea a constatat ca o parte din aceste inregistrari au fost efectuate initial intr-un alt dosar in care era tinta Morega, (ds. nr. 46/P/2007) si ca“abia la data de 13.09.2007 s-a stabilit faptul ca unul dintre numerele de telefon apelate de catre inculpatul Morega apartine inculpatului Pacuraru, ministru al Muncii, data la care Parchetul s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea de catre acesta din urma a infractiunii de luare de mita In conditiile in care convorbirile telefonice transcrise la dosar s-au purtat pana la data de 3.09.2007 (fil.103 vol.2), adica pana la momentul sesizarii din oficiu cu privire la inculpatul Pacuraru, in mod legal, atat autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor si comunicarilor cat si prelungirile ulterioae au fost dispuse de catre Tribunalul Bucuresti”.

Referindu-se la autenticitatea convorbirilor telefonice, judecatorii supremi au aratat ca nu a existat niciun element care sa sustina dubiul si nici expertul nu a precizat in mod explicit ca ele nu pot fi autentice, “exprimand doar un punct de vedere teoretic, fara vreo particularizare pentru situatia din speta”.

Curtea a constatat, insa, ca materialul probator administrat in cauza nu sustine acuzatia adusa celor doi inculpati, care sa intruneasca conditiile cerute de lege pentru latura obiectiva a infarctiunilor de luare si dare de mita. “Analizand toate convorbirile purtate intre inculpati, se poate constata cu usurinta caracterul lor preponderent politic, acesta fiind si motivul pentru care referirile la fiul inculpatului Pacuraru par rupte din context”.

Judecatorii au concluzionat ca in legatura cu contractele de achizitie obtinute de firma INTRATEST “nu exista niciun element probator care sa demonstreze vreun aspect de nelegalitate si, ce e mai important, vreo influenta, presiune, sprijin sau vreu ajutor in acest sens din partea inculpatului Morega sau chiar al inculpatului Pacuraru”. Si in cazul altor oferte sau proceduri de achzitie, nu au existat imprejurari “cu conotatie ilicita”.

In concluzie, se arata in sentinta ICCJ, “nimic din modul de obtinere a unor contracte (sau subcontracte) de catre firma INTRATEST a martorului Pacuraru Mihnea ori din conduita inculpatului Morega nu sustine acuzatia formulata prin rechizitoriu”.

Din interceptari, judecatorii au retinut lipsa de interes a fostului ministru Paul Pacuraru, dezinteres care a dus si la decizia lui Romanescu de a nu mai participa la concurs.

Cu privire la numirea lui Romanescu pentru sase luni la I.T.M. Gorj, instanta a apreciat ca devreme ce persoana in cauza intrunea formal conditiile de numire, iar procedura legala fusese parcursa, actul indeplinit de catre inculpatul Pacuraru “s-a circumscris exercitarii atributiilor sale de serviciu, in limitele legii”.

“Imprejurarea ca numirea respectiva s-a datorat interventiei unui coleg de partid, nu transforma actul indeplinit intr-unul de coruptie, avand in vedere si cele expuse anterior in legatura cu elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, putandu-se insa purta o discutie (ce excede cauzei de fata) cu privire la moralitatea unui asemenea demers”.

Nefiind intrunite elementele constitutive ale celor doua infractiuni, instanta suprema i-a achitat pe cei doi inculpati, chletuielile judiciare ramanand in sarcina statului.

* Cititi aici motivarea sentintei judecatorului Ionut Matei, Anglea Dragne si Cristina Rotaru