Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate incheierea din dosarul nr. 3312/1/2020, prin care, la 11 iulie 2024, judecatorul Ioan Popescu (foto 2) de la Tribunalul Caras-Severin a aplicat hotararea prealabila nr. 64/2023, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca procurorii nu pot folosi colaboratori fara mandat de la judecator, chiar daca in cauza exista emis deja un mandat de supraveghere tehnica.

Aplicand respectiva dezlegare de drept, magistratul Ioan Popescu a constatat nulitatea inregistrarilor facute de catre denuntatorul fostei deputate PSD Luminita Jivan (foto 1) fara mandat judecatoresc. Este vorba despre Constantin-Adrian Torma (fost primar PNL al orasului Moldova Noua din judetul Caras-Severin, intre timp devenit senator PSD), pe care procurorul Lucian Dolcu de la DNA Timisoara (recent pensionat) l-a trimis in ianuarie 2020 s-o inregistreze audio-video si s-o fotografieze pe Jivan intr-un dosar in care Directia Nationala Anticoruptie o cerceta pentru presupuse fapte de folosirea influentei pentru favorizarea unor persoane. In decembrie 2020, parchetul a trimis cauza in instanta, dosarul aflandu-se acum in faza de fond la Tribunalul Caras-Severin.

Subliniem: in faza de fond. Anterior, in etapa camerei preliminare, judecatorul Robert Birsescu de la Tribunalul Caras-Severin a admis cererile si exceptiile Luminitei Jivan, dispunand excluderea din dosar a inregistrarilor pe care DNA le efectuase fara mandat si – mai mult – restituirea rechizitoriului catre parchet. Totusi, la 10 martie 2022, magistratele Dana Visoiu si Adriana-Mirela Roates de la Curtea de Apel Timisoara au admis contestatia DNA si au pastrat respectivele inregistrari in dosar, dispunand inceperea judecatii pe fond.

De aceea, in acest moment fiind depasita faza camerei preliminare, judecatorul Ioan Popescu nu a mai putut exclude din dosar inregistrarile pe care DNA le-a efectuat nelegal, ci doar a constatat nulitatea lor.

Amintim ca Lumea Justitiei a prezentat in detaliu argumentele prin care avocatul Nicusor Maldea – aparatorul Luminitei Jivan – a obtinut din partea lui Ioan Popescu constatarea nulitatii inregistrarilor facute de DNA cu incalcarea HP 64/2023 (click aici pentru a citi).

Judecatorul e personajul principal cand vine vorba de MST-uri

Revenind: in esenta, magistratul Ioan Popescu aminteste ca, potrivit Codului penal, nu procurorul, ci judecatorul este figura-cheie cand vine vorba despre mandatele de supraveghere tehnica. De aceea, ordonanta procurorului de autorizare a martorului denuntator sa faca activitati de supraveghere tehnica nu poate substitui mandatul emis de catre judecator in acelasi sens.

Din aceste motive, Tribunalul Caras-Severin a constatat nulitatea absoluta a inregistrarilor facute de catre fostul primar Adrian Torma. Instanta subliniaza ca desi s-a trecut de faza de camera preliminara, nulitatea absoluta poate fi invocata oricand pana la finalizarea dosarului – inclusiv din oficiu (de catre judecator).

Prezentam cel mai important fragment din incheierea judecatorului Ioan Popescu:

„Examinand cererea formulata de inculpata Jivan Luminita Maria, referitoare la constatarea nelegalitatii probelor administrate, tribunalul constata faptul ca nulitatile absolute exprese constituie regula si sunt atat cele care sunt prevazute explicit de lege in art. 281 C.p.p., cat si cele la care norma procesuala face referire cand mentioneaza efectul incalcarii acesteia.

Ca exceptie, Codul de procedura penala prevede si un set de nulitati absolute virtuale; retinerea acestora se impune pentru cazurile in care intervine excluderea juridica a probelor in mod automat (neconditionata de existenta unei vatamari sau de neidentificarea unui mecanism compensatoriu), intrucat in noua reglementare sanctiunea excluderii a fost subsumata nulitatii, iar ipotezele de excludere automata deriva din principii fundamentale ale procesului penal, dreptul la aparare, respectarea demnitatii umane, si a vietii private, iar legea le-a acordat un caracter imperativ, astfel in toate cazurile de excludere automata a probelor prevazute de art. 89 alin. 2 C.p.p., art. 101 C.p.p., art. 102 alin. 1 C.p.p. si art. 190 alin. 5 C.p.p., se va retine existenta incidentii nulitatii absolute a actului prin care s-a dispus ori s-a autorizat administrarea probei ori prin care aceasta a fost administrata, deoarece si in acest caz ca si in ipoteza nulitatilor absolute exprese vatamarea este prezumata absolut si considerata ope legis ca fiind iremediabila.

Astfel cum mai sus am aratat in cauza, in faza camerei preliminare a mai fost invocata si cercetata excluderea probelor obtinute prin punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica nr. 17/UP, nr. 18/UP, nr. 19/UP, nr. 20/UP din 23.01.2020 emise de ICCJ ca urmare a punerii in executare a incheierii penale nr. 4 din 23.01.2020 pronuntata de ICCJ – Sectia Penala in dosarul nr. 233/1/2020 si cele obtinute ca urmare a punerii in executare a ordonantei provizorii nr. 137/P/2019 din 22.01.2020 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA – Serviciul Teritorial Timisoara, pronuntandu-se cu titlu definitiv respingerea cererii formulate de inculpata Jivan Luminita, fara insa a se cerceta daca in cauza este vorba despre o nulitate absoluta.

Exista norme procesual-penale in temeiul carora institutiile procesual-penale invocate pot fi valorificate in celelalte faze ale procesului penal, cu respectarea drepturilor fundamentale invocate, in conditiile in care institutia procesuala a camerei preliminare nu apartine nici urmaririi penale, nici judecatii, fiind echivalenta unei noi faze a procesului penal, iar, din reglementarea atributiilor pe care functia exercitata de judecatorul de camera preliminara le presupune, activitatea acestuia nu priveste fondul cauzei, actul procesual exercitat de catre acesta neantamand si nedispunand, in sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esentiale ale raportului de conflict: fapta, persoana si vinovatie.

Aplicand aceste aspecte pur teoretice la speta dedusa judecatii, tribunalul urmeaza a analiza motivele invocate de contestator in cele ce urmeaza.

1.Nulitatea absoluta a folosirii de catre martorul denuntator Torma Constantin Adrian a dispozitivelor tehnice de inregistrare, fara o autorizare expresa a judecatorului de drepturi si libertati.

Norme legale incidente:

'Art. 138. – (1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare urmatoarele:

a) interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;

b) accesul la un sistem informatic;

c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;

d) localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;

e) obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;

f) retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale; g) utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor; h) participarea autorizata la anumite activitati;

i) livrarea supravegheata;

j) obtinerea datelor de trafic si de localizare prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.

(2) Prin interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare se intelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau inregistrarea comunicarilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare. [...]

(6) Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se intelege fotografierea persoanelor, observarea sau inregistrarea conversatiilor, miscarilor ori a altor activitati ale acestora.

(7) Prin localizare sau urmarire prin mijloace tehnice se intelege folosirea unor dispozitive care determina locul unde se afla persoana sau obiectul la care sunt atasate. [...]

(10) Prin utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor se intelege folosirea unei persoane cu o alta identitate decat cea reala in scopul obtinerii de date si informatii cu privire la savarsirea unei infractiuni. [...]

(13) Prin supraveghere tehnica se intelege utilizarea uneia dintre metodele prevazute la alin. (1) lit. a)-d)'.

'Art. 142. – (1) Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei.

(1/1) Pentru realizarea activitatilor prevazute la art. 138 alin. (1) lit. a)-d), procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea si confidentialitatea datelor si informatiilor colectate'.

'Art. 143. – (1) Procurorul sau organul de cercetare penala intocmeste un proces-verbal pentru fiecare activitate de supraveghere tehnica, in care sunt consemnate rezultatele activitatilor efectuate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, datele de identificare ale suportului care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica, numele persoanelor la care se refera, daca sunt cunoscute, sau alte date de identificare, precum si, dupa caz, data si ora la care a inceput activitatea de supraveghere si data si ora la care s-a incheiat.

(2) La procesul-verbal se ataseaza, in plic sigilat, o copie a suportului care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica. Suportul sau o copie certificata a acestuia se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat si va fi pus la dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine activitatile de supraveghere tehnica si copii de pe procesele-verbale se pastreaza la grefa instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei'.

Potrivit art. 148 cod procedura penala, autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procuror, pe o perioada de maximum 60 de zile, daca:

a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plata electronica, santaj, lipsire de libertate, evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie, al infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica ori in cazul unor alte infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare ori exista o suspiciune rezonabila ca o persoana este implicata in activitati infractionale ce au legatura cu infractiunile enumerate mai sus;

b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;

c) probele sau localizarea si identificarea faptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Masura se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute la art. 286 alin. (2):

a) indicarea activitatilor pe care investigatorul sub acoperire este autorizat sa le desfasoare;

b) perioada pentru care s-a autorizat masura;

c) identitatea atribuita investigatorului sub acoperire.

(3) In cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica. Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator'.

Potrivit art.150 cod procedura penala, 'participarea autorizata la anumite activitati in conditiile art. 138 alin. (11) se poate dispune de catre procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, pe o perioada de maximum 60 de zile, daca:

a)exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni de trafic de droguri, de efectuare de operatiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infractiuni privind nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, trafic si exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism sau asimilate acestora, de finantare a terorismului, spalare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, unei infractiuni care se savarseste prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica, santaj, lipsire de libertate in mod ilegal, evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie, al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie si al infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare ori daca exista o suspiciune rezonabila ca o persoana este implicata in activitati infractionale care au legatura, potrivit art. 43, cu infractiunile enumerate mai sus;

b)masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;

c)probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(3)Activitatile autorizate pot fi desfasurate de un organ de cercetare penala, de un investigator cu identitate reala, de un investigator sub acoperire sau de un colaborator.

(4)Desfasurarea activitatilor autorizate de catre persoana prevazuta la alin. (2) lit. c) nu constituie contraventie sau infractiune.

(5)Punerea in executare a acestor masuri se consemneaza intr-un proces-verbal care contine: datele la care masura a inceput si s-a incheiat, date cu privire la persoanele care au desfasurat activitatile autorizate, descrierea dispozitivelor tehnice utilizate in cazul in care s-a autorizat de catre judecatorul de drepturi si libertati, folosirea mijloacelor tehnice de supraveghere, identitatea persoanelor cu privire la care a fost pusa in aplicare masura'.

Judecatorul de camera preliminara a constatat ca Decizia 64/2023 a ICCJ a fost publicata ulterior emiterii rechizitoriului nr. 137/P/2019, fapt care ar putea atrage inaplicabilitatea acestei decizii.

De asemenea, in rechizitoriu nu se mentioneaza ca proba folosita impotriva inculpatei Jivan Luminita vreo inregistrare efectuata de martorul denuntator Torma Constantin Adrian, fiind doar indicate discutiile purtate de acesta cu denuntatorul si de denuntator cu inculpatul Armasu sau cu martora Florea.

Pornind de la aceasta afirmatie, in analiza acestui motiv de anulare a probei, tribunalul constata ca, la filele 68-94, 98-99 vol. I dosar UP se afla redarea integrala a convorbirilor audio-video in mediu ambiental, in baza mandatelor de supraveghere tehnica nr. 17/UP si 18/UP din 23.01.2020, emise de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul ICCJ, intre martorul denuntator Torma Constantin Adrian si Armasu Valentin, si intre martorul denuntator Torma Constantin Adrian si inculpata Jivan Luminita si ordonantei provizorii nr. 137/P/2019 din 22.01.2020 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA – Serviciul Teritorial Timisoara, intre martorul denuntator Torma Constantin Adrian si martora Florea Daniela.

Prin urmare, mandatul nu contine nicio prevedere legata de autorizarea a martorului denuntator in vederea inregistrarii audio-video a acestor persoane.

Prin ordonanta din data de 21.01.2020 (fila 65-67, vol. I dosar UP), procurorul de caz autorizeaza folosirea in cauza, in calitate de martor denuntator, a numitului Torma Adrian Constantin, pe o durata de 60 zile in perioada 22.01.2020 – 21.03.2020, sa participe la urmatoarele activitati: sa culeaga date si informatii, sa poarte discutii si sa procure inscrisuri care sa aiba ca scop probarea activitatii infractionale sesizate, precum si a persoanelor implicate; sa participe la discutii privind modalitatile frauduloase utilizate pentru denaturarea procedurilor de a achizitie publica in vederea favorizarii societatii comerciale controlate de catre omul de afaceri mentionat, remiterea de sume de ban, servicii sau alte valori, motivul si contextul remiterii sumelor, serviciilor sau altor valori cu numitii Jivan luminita, Armasu Paul Valentin, precum si cu alte persoane care sprijina activitatea infractionala a acestora, ori care sunt beneficiarii finali ai foloaselor obtinute din activitatea infractionala, cunoscand aceste imprejurari; sa primeasca aceste sume de bani, valori date de catre persoanele intre care s-a stabilit intelegerea infractionala in mod direct sau prin persoane interpuse pentru a fi remise mai departe reprezentantilor locali / judeteni ai formatiunii politice la care se face referire in denunt.

Prin urmare, nici aceasta ordonanta nu contine o prevedere legata de autorizare a martorului denuntator in vederea inregistrarii audio-video a faptuitorilor.

Analizand aspectele legale ce deriva din textele de lege incidente, tribunalul reaminteste ca judecatorul este figura-cheie a tehnicii de investigatie reglementate de art. 139, 140 Cod penal, fiind responsabil atat de autorizarea, cat si de prelungirea masurii. Alegerea legiuitorului se inscrie in tendinta de a rezerva judecatorului puterea de a recurge la constrangere si la luarea de masuri care pot aduce atingere drepturilor si libertatilor fundamentale.

Este de necontestat faptul ca supravegherea tehnica reprezinta a ingerinta a autoritatilor in viata intima si privata a individului, iar dispozitiile nationale trebuie sa fie de natura a oferi suficiente garantii pentru protejarea persoanei impotriva unei intruziuni arbitrare.

De aceea a fost introdusa institutia judecatorului de drepturi si libertati, necesitatea rezidand si din faptul ca in cursul urmaririi penale organul de urmarire penala poate propune a fi luate o serie de masuri ce vizeaza drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Or, acestea, asa cum a statuat in mod constant jurisprudenta CEDO, nu pot fi dispuse decat de un magistrat independent, singurul in masura sa aprecieze daca aceste restrangeri ale libertatii individuale sunt necesare.

Principiul legalitatii administrarii probelor este acea regula potrivit careia in procesul penal trebuie administrate probele obtinute, cu respectarea dispozitiilor legale, prin mijloacele de proba prevazute de lege.

Principiul loialitatii administrarii probelor este regula potrivit careia este interzisa utilizarea oricarei strategii sau manopere ce are ca scop administrarea, cu rea-credinta, a unui mijloc de proba sau care are ca efect provocarea comiterii unei infractiuni in vederea obtinerii unui mijloc de proba, daca prin aceste mijloace se aduce atingere demnitatii persoanei, drepturilor acesteia la un proces echitabil sau la viata privata ori secretului profesional; astfel, sunt protejate implicit si alte drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi: dreptul la respectarea demnitatii umane (art. 3 CEDO), dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO) ori dreptul la viata privata (art. 8 CEDO).

Decizia 64/2023 a Inaltei Curti de casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, stabileste ca investigatorul sub acoperire sau colaboratorul poate purta dispozitive de inregistrare, aspect care reiese fara echivoc din dispozitiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, insa doar in conditiile in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca se respecta o proportionalitate intre gravitatea ilicitului penal suspectat si ingerinta puternica in viata privata (investigatorul ori colaboratorul, participand la ancheta penala ca interlocutori ai persoanei vizate de aceasta au, ab initio, posibilitati sporite de a determina, de a surprinde, de a ocaziona, de a culege date si informatii, chiar fara a depasi limitele unei anchete pasive, prin comparatie cu un obiect sau o alta persoana care poarta tehnica de supraveghere fara cunostinta sa).

Prin urmare, scopul urmarit de legiuitor (acela de a acorda o protectie efectiva si adecvata vietii private a persoanei suspectate de comiterea unei infractiuni, in situatia efectuarii de inregistrari video sau audio de catre un investigator sau colaborator) nu poate fi atins in masura in care judecatorul de drepturi si libertati, la momentul emiterii mandatului de supraveghere tehnica, in conditiile art. 139 din Codul de procedura penala, nu a cunoscut folosirea investigatorului sub acoperire ori a colaboratorului si, in consecinta, nu a avut posibilitatea de a analiza legalitatea si oportunitatea efectuarii de fotografii, inregistrari video sau audio de catre acesta.

Limitarile aduse drepturilor fundamentale ale persoanelor trebuie sa se supuna testului necesitatii, proportionalitatii si subsidiaritatii, motiv pentru care orice restrangere trebuie sa aiba loc in conditii stricte si, in speta, autorizate de judecatorul de drepturi si libertati.

Folosirea unor astfel de metode speciale de supraveghere sau cercetare implica un nivel ridicat de ingerinta in viata privata a unei persoane, aspect care face necesara trimiterea la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Constitutionale cu privire la importanta controlului exercitat de un magistrat independent (judecatorul) in cauzele in care se impun astfel de masuri.

In consecinta, caracterul special al procedurii ce nu permite derogari, argumentele ce tin de rolul conferit judecatorului de drepturi si libertati in arhitectura procesului penal in contextul separarii functiilor judiciare, aspectele reliefate de jurisprudenta anterior mentionata cu privire la standardul constitutional si conventional de protectie a libertatilor individuale impun concluzia ca, in cazurile in care procurorul recurge la procedura prevazuta de art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, este obligat sa sesizeze judecatorul de drepturi si libertati chiar si in cazul existentei unui mandat de supraveghere emis anterior, exigenta legala care, sub niciun temei, nu poate fi eludata.

Tribunalul reaminteste ca sesizarea instantei supreme privind dezlegarea unei chestiuni de drept constituie un mecanism de asigurare a unei practici judiciare unitare, complementar si distinct de institutia recursului in interesul legii.

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, defineste in art. 69 interpretarea legala.

Dupa forta obligatorie a interpretarii, aceasta poate fi cu forta obligatorie sau fara forta obligatorie.

Interpretarea obligatorie apare in cazul interpretarii oficiale, dar si in cazul deciziilor Curtii Constitutionale ori in cazul deciziilor date in unificarea practicii judiciare de catre Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau al deciziilor date in solutionarea recursului in interesul legii. 'Functia de decizie incredintata instantelor serveste tocmai inlaturarii indoielilor ce ar putea ramane in ceea ce priveste interpretarea normelor, tinandu-se de evolutia practicii cotidiene, cu conditia ca rezultatul sa fie concordant cu substanta infractiunii si rezonabil de previzibil'.

Prin urmare, cele statuate de ICCJ in cuprinsul deciziei (respectiv in cazul in care procurorul recurge la procedura prevazuta de art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala este obligatorie sesizarea judecatorului de drepturi si libertati chiar si in cazul existentei unui mandat de supraveghere emis anterior) se interpreteaza, fara echivoc, in sensul ca orice incalcare a acestei proceduri atrage nulitatea absoluta a mijloacelor de proba.

Existenta unui mandat anterior de supraveghere tehnica emis in temeiul art. 139 din Codul de procedura penala nu poate suplini lipsa autorizarii judecatorului de drepturi si libertati in situatia in care aceasta supraveghere este ulterior realizata prin intermediul unui martor denuntator.

Nu se poate extinde autorizarea initiala, respectiv mandatul de supraveghere tehnica dat de judecator in anumite conditii, clar stabilite, doar pentru ca activitatea ulterioara a martorului denuntator are acelasi continut, respectiv inregistrare audio-video, similar cu activitatile anterior incuviintate.

De asemenea, autorizarea martorului denuntator, prin ordonanta procurorului, nu poate fi echivalata cu incuviintarea data de judecatorul de drepturi si libertati, competentele fiind clar delimitate de lege.

Ordonanta de autorizare nu poate substitui mandatul de supraveghere emis de judecatorul de drepturi si libertati si nu poate extinde activitatile pentru care martorul a fost autorizat.

In acelasi timp, nu se poate sustine ca o astfel de incalcare a normelor de competenta poate atrage nulitatea relativa a procedeului probator, punand in sarcina inculpatului dovedirea vatamarii provocate.

Tribunalul reaminteste ca nulitatea a fost considerata 'cea mai clara, antica si realistica dintre sanctiunile procesuale penale'.

Nulitatea se intrebuinteaza in doua sensuri: 'si pentru a indica motivul care face actul imperfect, si pentru a exprima consecinta care deriva din imperfectiunea actului'.

Nulitatea intervine ori de cate ori o activitate procesuala s-a realizat cu neindeplinirea conditiilor impuse de lege.

In speta dedusa judecatii, o procedura care impune autorizarea judecatorului de drepturi si libertati a fost realizata in lipsa acesteia, fapt care nu poate atrage decat nulitatea absoluta.

Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 517 din 17 iunie 2020), a stabilit ca 'In ceea ce priveste inregistrarile ce rezulta din aplicarea sistemului reglementat de Codul de procedura penala, procedura de contestare a legalitatii acestor mijloace de proba, precum si criteriile ce trebuie avute in vedere de judecatorul de camera preliminara in cadrul acestui demers judiciar, se desprind din dispozitiile procesual-penale'.

Asa fiind, atunci cand analizeaza legalitatea mijlocului de proba si a procedeului probatoriu prin care au fost obtinute inregistrarile, in cazul sistemului reglementat de Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara are in vedere, pe de-o parte, conditiile impuse de dispozitiile legale pentru autorizarea unor asemenea masuri, iar, pe de alta parte, organul competent sa emita aceasta autorizare.

Desi, s-a trecut de faza de camera preliminara, dosarul fiind in prezent in faza de judecata, in speta fiind vorba despre o nulitate absoluta, aceasta poate fi invocata oricand pana la finalizarea dosarului, putand fi luata in discutie chiar si din oficiu de catre instanta.

Conform art. 148 alin. (3) din C.proc.pen., 'In cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire (in speta noastra, martorul denuntator) sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica. Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator'.

Or, se poate lesne observa ca aceasta dispozitie legala este cat se poate de clara sub aspectul procedurii pe care procurorul trebuie sa o urmeze intr-o asemenea situatie.

Astfel, dupa autorizarea folosirii unui investigator (martor denuntator), procurorul, daca apreciaza ca este necesar ca acesta sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica.

Aceasta ordine rezulta explicit din textul legal, atat timp cat legiuitorul a prevazut ca 'in cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video', ceea ce presupune ca procurorul, intr-o prima etapa, sa autorizeze folosirea unui colaborator si apoi, intr-o a doua etapa (conditionata de necesitatea folosirii de catre colaborator a unor dispozitive tehnice pentru obtinerea de fotografii sau inregistrari audio si video), sa sesizeze judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica'.

In consecinta, tribunalul va retine ca inregistrarile ambientale efectuate de catre martorul denuntator Torma Constantin Adrian, cu eludarea examenului de proportionalitate si de subsidiaritate efectuat de judecatorul de drepturi si libertati, si in lipsa autorizarii acestuia, sunt nule absolut, autorizarea fiind data de catre procuror care nu avea aceasta competenta legala, deci de catre un organ necompetent.

Or, potrivit art.281 alin.1 lit. b ind.1 Cod procedura penala 'determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind: (b ind 1) competenta materiala si competenta dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala;

Tribunalul retine ca potrivit art. 148 alin 5 rap. la art. 10 cod procedura penala, 'Colaboratorul culege date si informatii in baza ordonantei emise potrivit alin. (1)-(3), pe care le pune, in totalitate, la dispozitia procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, intocmind un proces-verbal.

Conform art. 150 alin. 5 cod procedura penala, 'Punerea in executare a acestor masuri se consemneaza intr-un proces-verbal care contine: datele la care masura a inceput si s-a incheiat, date cu privire la persoanele care au desfasurat activitatile autorizate, descrierea dispozitivelor tehnice utilizate in cazul in care s-a autorizat de catre judecatorul de drepturi si libertati, folosirea mijloacelor tehnice de supraveghere, identitatea persoanelor cu privire la care a fost pusa in aplicare masura'.

Tribunalul constata ca activitatile detaliate in cuprinsul procesului verbal incheiat potrivit art. 148 alin 5 cod procedura penala si art. 150 alin 5 cod procedura penala au fost inregistrate in mod nelegal, inregistrarile fiind lovite de nulitate absoluta.

Potrivit art. 102 cod procedura penala '(2) Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal. (3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei, precum si inlaturarea din dosarul cauzei a mijlocului de proba corespunzator probei excluse. '(4) Probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod'.

Or, instanta de judecata se afla in imposibilitate de a stabili daca descrierea activitatilor desfasurate de martorul denuntator s-a realizat sau nu pe baza inregistrarilor audio-video ambientale (atat a procedeelor probatorii, cat si a mijloacelor de proba), probe constatate ca fiind nule absolut.

Valorificarea inregistrarilor audio-video, nule absolut, atrage nulitate absoluta a acestor procese-verbale, intrucat reprezinta tot o redare, mai succinta, a continutului convorbirile, comunicarile sau conversatiile inregistrate, care privesc faptele ce formeaza obiectul cercetarii, continut redat in procesele verbale intocmite conform dispozitiilor art. 143 alin 4 cod procedura penala, si care au fost la randul loc constatate ca fiind nule absolut.

Drept consecinta, instanta va admite cererea formulata de inculpata Jivan Luminita Maria, referitoare la constatarea nelegalitatii probelor obtinute prin punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica nr. 17/UP/23.01.2020, nr. 18/UP/23.01.2020, nr. 19/UP/23.01.2020 si nr. 20/UP/23.01.2020, emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca urmare a punerii in executare a incheierii penale nr. 4 din 23.01.2020, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala, in dosarul nr. 233/1/2020, si cele obtinute ca urmare a punerii in executare a ordonantiei provizorii nr. 137/P/2019 din 22.01.2020 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Timisoara.

In baza art. 102 alin. 3 Cod procedura penala, raportat la art. 148 alin. 3, 10 Cod procedura penala si H.P. 64/2023 a I.C.C.J.- Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, va admite exceptia nulitatii mijloacelor de proba, constand in inregistrarile efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice de catre martorul denuntator Torma Adrian Constantin, autorizat in baza ordonantei procurorului nr. 137/P/20219 din 21.01.2020 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Timisoara”.

* Cititi aici intreaga incheiere a Tribunalului Caras-Severin