La scurt timp dupa prezentarea Raportului Comisiei Europene pe Justitie si a declaratiei facute de presedintele Traian Basescu la Palatul Cotroceni, comunicatele institutiilor vizate nu au intarziat sa apara. Fara exceptie, toate institutiile laudate de raportorii europeni si de seful statului au aplaudat afirmatiile din document. CSM s-a dat si el cu opinia acestora. Publicam in continuare pozitiile oficiale exprimate:

Presedintele CSM Horatius Dumbrava promite ca va colabora cu Executivul, in special cu MJ

„Documentul publicat azi de Comisia Europeana nu este doar un document politic sau tehnic, el reprezinta mult mai mult pentru intreaga societate romaneasca: Raportul ne spune ca Romania se afla pe drumul ireversibil al integrarii europene, ca romanii au speranta unui trai sigur si predictibil, similar cetatenilor din celelalte state membre. Iar din acest punct de vedere, sistemul de justitie este unul din factorii esentiali ce pot si trebuie sa asigure aceasta speranta".

"Declar ca, din punctul nostru de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, esteun raport bun, un raport pozitiv, ce reflecta, de o maniera obiectiva, progresele inregistrate de Romania de la precedentul raport anual (iulie 2010). Raportul puncteaza si unele neimpliniri, dar Comisia Europeana accentueaza cat se poate de limpede faptul ca de la precedentul raport si pana in prezent au fost facuti pasi importanti pentru indeplinirea cerintelor si recomandarilor. Precizez raspicatca Mecanismul de Cooperare si Verificare instituit de comun acord de Comisia Europeana si Romania in anul 2006 a reprezentat o sansa pentru parcursul reformei in justitie in perioada postaderare si, in acelasi timp, a reprezentat un cadru in care autoritatile responsabile romanesti pentru reforma in justitie s-au intalnit si au fost astfel determinate sa actioneze in aceasta directie. Trendul pozitiv al eforturilor autoritatilor romanesti in directia reformei in justitie legitimeaza Romania ca in viitorul apropiat sa ia in calcul ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare de catre Comisia Europeana, cu conditia esentiala, insa, a continuarii si dezvoltarii directiilor modernizarii justitiei romanesti si a demonstrarii determinarii autoritatilor romanesti de a nu intrerupe cursul reformei in justitie si de a nu a afecta independenta justitiei. In acest sens, pornind de la recomandarea Comisiei Europene din acest raport de creare a unui grup de monitorizare a progreselor in reforma justitiei, Romania trebuie sa-si creeze propriul mecanism intern de cooperare si verificare intre autoritatile statului responsabile de reforma in justitie, inclusiv prin adoptarea unei strategii care sa contina termene, responsabili, indicatori cheie de performanta, cu implicarea si a componentelor sistemului de justitie (instante, parchete, avocati, notari, executori judecatoresti), precum si a societatii civile. Efortul pana la urma cade in responsabilitatea exclusiva a autoritatilor publice romanesti si, instituirea unui astfel de mecanism intern functional, nu poate decat sa dea seama de maturizarea acestor autoritati publice. In lipsa unui factor coagulant, CSM se ofera a fi un liant in aceasta directie, cu conditia ca toti factorii indicati anterior sa accepte necesitatea crearii unui astfel de mecanism intern, precum si de-si impune ca obiectiv ridicarea monitorizarii Comisiei Europene pe mecanismul de cooperare si verificare. In acelasi context, va rog sa observati ca majoritatea criticilor din raport vin pe fondul lipsei de dialog si conlucrarii adecvate si sustinute intre institutiile statutului pe obiective importante. Izolarea fiecarei autoritati si institutii publice cu responsabilitati in justitie doar pe domeniul specific conduce la o lipsa de perspectiva a modernizarii justitiei, la ruperea unui ritm firesc pentru reforma in justitie. Cearta si galceava institutionala, uneori depasindu-se limita rezonabilitatii institutionale – cum ar fi acuzele vadit denigratoare la adresa intregului corp profesional al magistratilor din partea unor autoritati publice sau ale unor politicieni – reprezinta mai degraba piedici majore in directia reformei in justitie si, in acelasi timp, induc neincredere si nesiguranta in randul cetatenilor. De aceea, avand in vedere recomandarile Raportului Comisiei Europene din 20.07.2011, CSM adreseaza solicitarea catre toate autoritatile publice, in special Guvernului Romaniei si Parlamentului, precum si Presedintelui Romaniei, de a continua si finaliza discutiile cu reprezentantii sistemului judiciar in vederea incheierii unui acord national transpartinic si independent de ciclurile electorale, pentru sustinerea justitiei ca domeniu strategic de interes national pentru Romania, de consolidare si modernizare a justitiei, inclusiv din punct de vedere legislativ, logistic si financiar. Nu in ultimul rand, Raportul reflecta provocarea majora pe care o reprezinta intrarea in vigoare a celor patru noi coduri nu numai pentru sistemul de justitie, dar si pentru intreaga societate romaneasca. Fara o finantare adecvata si un plan coerent de pregatire a magistratilor, fara politici publice in directia pregatirii cetatenilor in raport cu drepturile, obligatiile si responsabilitatile acestora inscrise in noile coduri, implementarea acestor patru noi coduri poate fi pusa sub semnul intrebarii. Romania, autoritatile publice romanesti, nu-si pot permite nicio sincopa, pentru ca modernizarea cu adevarat a Romaniei depinde si de aplicarea adecvata a codurilor. De aceea, si din aceasta perspectiva, autoritatile si institutiile publice, toate profesiile juridice au datoria de a gasi solutii impreuna si coordonat. De asemenea, CSM atentioneaza asupra responsabilitatii colective in lupta impotriva coruptiei. Astfel, contrar opiniei vehiculate, justitia nu este decat ultima veriga in acest mecanism. Revine institutiilor si celorlalte autoritati sa isi asume masuri clare de prevenire a coruptiei. Dupa cum revine cetateanului obisnuit obligatia de a respecta integritatea sistemelor cu care vine in contract si a nu incerca coruperea oficialilor”.

DNA apreciaza ca raportul „este unul corect”

"Directia Nationala Anticoruptie considera ca Raportul privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare este unul corect, iar referirile la lupta impotriva coruptiei (Benchmark 3) surprind realitatea din acest moment in mod obiectiv"

Laura Kovesi multumita de raport

„Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat act de raportul privind Romania publicat de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare si considera ca acesta prezinta o imagine obiectiva a evolutiilor sistemului judiciar de la ultimul raport publicat. Este remarcata imbunatațirea activitații judiciare prin simplificarea unor proceduri judiciare și introducerea unor noi instrumente legale, cum ar fi principiul oportunitații, propunere formulata de Ministerul Public. Raportul subliniaza faptul ca Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a continuat sa ia masuri pentru a reforma si eficientiza activitatea parchetelor. Masurile luate au vizat și propuneri legislative, inclusiv prin introducerea in Legea privind mica reforma si inițiativa privind pregatirea profesionala a procurorilor prin prisma noilor modificari legislative ce privesc urmarirea penala, crearea bibliotecii virtuale de practica judiciara si crearea accesului la 17 baze de date ale statului, pentru a sprijini activitatea procurorilor, acesta fiind de altfel rezultatul informatizarii Ministerului Public. De asemenea, este menționata, ca un plus, incercarea de a consolida monitorizareaperformantelororganelor de urmarire penala,in ansamblu, prin imbunatațirea modului de colectare a datelor statistice. Esteapreciata și propunerea avansata de procurorul general de a se transfera Politia Judiciara Ministerului Public. Printre masurile intreprinse de Ministerul Public pentru consolidarea activitații de urmarire penala sunt incrise ca progrese și cele din zona combaterii criminalitatiifinanciare, precum crearea, in 2010, a retelei deprocurori specializati in fraude fiscale, elaborarea ghidurilor de bune practici privind investigatiile financiare si recuperarea activelor, si a unui ghid revizuit privind investigatiile in cauzele de coruptie. Raportul reține demersurile procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pe linia intaririi capacitații parchetelor județene in combaterea corupției la nivel mediu și mic, prin crearea și implementarea strategiilor locale anticorupție, ale caror rezultate sunt evaluate semestrial, constatandu-se, in anul 2010, o creștere de 14% a numarului de rechizitorii. Ministerul Public va continua sa implementeze masurile deja adoptate pentru a contribui la indeplinirea condiționalitaților din Mecanismul de Cooperare și Verificare, pana la evaluarea totala a Comisiei ce urmeaza a se realiza in anul 2012”.

ANI critica instantele de judecata

Secretarul general al ANI, Horia Georgescu a declarat: „Raportul Comisiei Europene subliniaza evolutiile pozitive ale Agentiei Nationale de Integritate, dupa restabilirea cadrului legal din septembrie 2010, dar in acelasi timp atrage atentia asupra valorificarii investigatiilor desfasurate de ANI in instante sau de catre autoritatile judiciare sau administrative. Din aceasta perspectiva, rezultatele sunt nesatisfacatoare si cu atat mai putin descurajatoare pentru persoanele care incalca regimul conflictului de interese, compatibilitatilor si acumularea de averi nejustificate”.

Notarii publici se declara de partea Guvernului

„Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania saluta publicarea de catre Comisia Europeana a Raportului privind progresele inregistrate de Romania in domeniul Justitiei, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Ca parte a sistemului national de administrare a Justitiei, in componenta ei preventiva, notarii publici vor continua sa sprijine eforturile Statului roman pentru atingerea obiectivului de incheiere a monitorizarii cat mai curand posibil. Uniunea Notarilor constata importanta acordata de Comisia Europeana in raportul sau, implementarii complete a noului Cod civil si sunt pregatiti sa trateze aceasta recomandare cu maxima responsabilitate. in acest scop, Uniunea Nationala desfasoara deja un amplu program de pregatire a notarilor, sub egida Institutului Notarial Roman, program care beneficiaza de contributia unor specialisti din domeniul academic si juridic din Romania si din strainatate. Comisia se refera in recomandarile sale la alocarea de resurse din partea statului pentru instruirea si formarea personalului. Ca functie de interes public imperativ, investita cu exercitiul autoritatii publice de catre Statul roman, Notariatul vine in intampinarea acestei recomandari prin eforturi si resurse proprii, intensificand formarea membrilor profesiei si a angajatilor birourilor notariale pentru aplicarea eficienta a noilor prevederi ale legii civile. Mai mult, Notariatul roman lucreaza in prezent in mod prioritar la realizarea unui ghid de aplicare a noului Cod civil pentru toate aspectele sale in care membrii profesiei noastre detin competente. Acest ghid va fi disponibil inainte de 1 octombrie, momentul intrarii in vigoare a Codului civil si el echivaleaza cu un plan de implementare a Codului pentru notarii romani, in acord cu recomandarile Comisiei Europene. Profesia notariala este deplin constienta de importanta responsabilitatilor ce-i revin prin apartenenta sa la „Contractul social”, intarita prin noul Cod civil. Noile competente in materia dreptului familiei (conventii matrimoniale, constatarea divorturilor, etc.), cele conferite in scopul degrevarii instantelor judecatoresti prin intermediul controlului de legalitate al vointei partilor si a actului autentic notarial, alimentarea si detinerea unor registre de importanta nationala, constituie impreuna cateva exemple de domenii in care notarii Romaniei vor contribui la consolidarea reformei Justitiei si a primatului Dreptului in tara noastra, in concordanta cu prioritatile europene ale Guvernului si cu criteriile Uniunii Europene. In plan european, notarii Romaniei contribuie la sporirea sigurantei juridice si a respectului interesului public in raporturile juridice intre particulari, atunci cand acestea depasesc granitele nationale, muncind alaturi de notariatele europene la consolidarea Spatiului european de Libertate, Siguranta si Justitie. Prin contributia la formarea si implementarea legislatiei comunitare in domeniile noastre de competenta, prin cooperarea consolidata cu notariatele din statele membre UE, prin participarea de ani buni la proiecte de talie continentala in folosul cetatenilor, toate incurajate si sprijinite de Comisia Europeana, notarii romani sunt angajati in rezolvarea cazurilor cu implicatii transfrontaliere, tot mai multe in conditiile mobilitatii accentuate a cetatenilor romani in Europa. Din cele mai vechi timpuri, in cultura europeana Justitia si Prudentia sunt deseori intelese si infatisate impreuna. Fie ca zeitati in antichitatea greco-romana, fie ca intruchipare a unor virtuti in epocile istorice ulterioare. Cele doua valori pe care se sprijina societatea europeana moderna sunt la nivelul constiintei colective interdependente. Legatura intre ele este realizata in sistemele de drept civil continental de catre functia notariala. Notarii publici romani sunt pe deplin constienti de acest rol fundamental pe care il au pentru bunul mers al societatii. De aceea, raportul Comisiei Europene constituie pentru notariatul roman, conectat in permanenta la evolutiile de la Bruxelles, un prilej de reafirmare a sprijinului pentru eforturile Statului in domeniul Justitiei si de punere la dispozitia acestuia a tuturor resurselor de expertiza si competenta profesionala de care dispunem, pentru aportul, prin preventie, la siguranta juridica a cetatenilor, a familiilor si a companiilor”.