Cum era de anticipat, reactiile institutiilor din zona Justitiei nu au intarziat sa apara dupa publicarea Raportului MCV pe ultimii 5 ani. Cu exceptia pozitiilor usor critice ale ministrului Titus Corlatean vizavi de esecurile reformelor din Justitie din guvernarile precedente, restul pozitiilor oficiale exrpimate in dupa-amiaza zilei de miercuri 18 iulie 2012 au fost de apreciere si chiar laudative la adresa institutiilor apreciate in raportul Comisiei Europene.

Comunicatul Ministerului Justitiei

“Ministrul Justitiei, Titus Corlatean, considera ca raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare este unul obiectiv si care reflecta parcursul Justitiei in cei cinci ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cu evolutiile sale pozitive, dar si cu disfunctionalitatile sale.

Raportul indica o serie de aspecte critice serioase privind functionarea Justitiei in timpul in care Traian Basescu a fost presedintele Romaniei.

Conform statisticilor publicate in raport, in februarie 2012, 67% din romani considerau ca fenomenul coruptiei a crescut in ultimii trei ani. Aceste concluzii reprezinta un esec al guvernarilor Traian Basescu si al „cruciadei impotriva coruptiei” duse in perioada mandatelor sale ca presedinte.

Ministrul Justitiei, Titus Corlatean, a dispus organizarea unui grup de lucru in cadrul ministerului care sa analizeze in detaliu raportul prezentat de Comisia Europeana. Ulterior, in cadrul unei comisii inter-institutionale care va cuprinde ministerele Justitiei, Administratiei si Internelor, Finantelor, Afacerilor Europene si cel de Externe, precum si Consiliul Superior al Magistraturii, inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul General, Directia Nationala Anticoruptie si Agentia Nationala de Integritate, va fi elaborat un plan de masuri pentru aplicarea recomandarilor formulate de Comisie.

Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare mentioneaza o serie de aspecte pozitive legate de asumarea Strategiei Nationale Anti-coruptie de catre noul Guvern si inceperea aplicarii sale. De asemenea, in raport sunt mentionate declaratii politice care arata sustinerea Strategiei, adoptarea recenta de catre Parlament a Codului de procedura civila, modelul Directiei Generale Anticoruptie, care ar trebui aplicat si in cadrul altor institutii, precum si infiintarea unei unitati de integritate la ANAF.

De asemenea, raportul mentioneaza si o serie de aspecte negative: Strategia Anticoruptie 2008-2010 a esuat sa ofere impactul dorit, activitati cuprinzatoare anticoruptie nu au fost inca adoptate in domenii precum taxarea, vamile sau aprobarile de constructii la nivelul administratiilor locale, indicatori cheie de eficienta, ca de exemplu diferentele privind gradul de incarcare cu dosare, nu s-au ameliorat din 2007 pana in prezent, disfunctionalitati ce tin de competentele CSM si modul in care membrii CSM isi asuma responsabilitatile, sau lipsa unitatii cazuisticii instantelor judecatoresti, o problema ce trebuie tratata de inalta Curte de Casatie si Justitie; legislativ aceasta ultima problema este pe cale de a fi rezolvata prin noul Cod de procedura civila, care va intra in vigoare la 1 septembrie 2012.

Referitor la nominalizarea candidatilor pentru posturile de Procuror General si Procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Titus Corlatean precizeaza ca actuala procedura va fi respectata, iar criteriile prevazute in Legea 303/2004 referitoare la exigentele legate de profesionalism, integritate si independenta vor fi singurele avute in vedere la momentul nominalizarii candidatilor”.

COMUNICATUL CSM

„Apreciem obiectivitatea si caracterul constructiv al Raportului in ceea ce priveste progresele sistemului judiciar in general, in ultimii 5 ani, si activitatea CSM, in special. Evolutiile inregistrate in ultimii ani de sistemul judiciar, progresele constante, au fost reflectate ca atare, iar aspectele critice privind sistemul judiciar vizeaza domenii care reprezinta prioritati ale CSM in perioada urmatoare. in schimb, concluziile negative ale Raportului se refera exclusiv la aspecte ce tin de celelalte puteri ale statului, inclusiv la amenintari din partea acestora la adresa independentei justitiei.

Luam act de ingrijorarile exprimate in mod neechivoc de Comisie cu privire la posibila afectare a caracterului ireversibil si sustenabil al reformelor in contextul politic recent si solicitam intregii clase politice si in primul rand Guvernului si Parlamentului, sa ia neintarziat masuri convingatoare pentru a repune Romania pe calea integrarii sale europene depline.

Nu putem decat sa constatam ca fermele luari de pozitie ale CSM, privind apararea independentei justitiei si prin care se atragea atentia asupra pericolului unor derapaje de la principiile democratice in actualul context politic au fost nu doar apreciate de catre Comisie, ci se si regasesc in unele dintre recomandari;

Ne exprimam regretul ca eforturile din ultimii ani ale intregului sistem judiciar, au fost subminate de evolutiile din ultimele saptamani de pe scena politica, ceea ce a condus la concluziile negative ale acestui Raport;

Am luat act de asteptarile Comisiei de-a lungul timpului de la CSM si conducerea sa si, in acest sens, dorim sa reafirmam angajamentul nostru ferm de a veghea la respectarea deplina a independentei justitiei si de a consolida rolul CSM in asigurarea unor proceduri transparente si obiective de numire a Procurorului General al PICCJ si a procurorului sef al DNA, dar si in celelalte functii de conducere din PICCJ si DNA;

Salutam evaluarea pozitiva a activitatii ICCJ, a DNA si a Ministerului Public in general, recunoasterea eforturilor institutionale si personale ale acestor institutii si ale conducatorilor de judecatori si procurori, si dorim sa subliniem ca la nivelul tuturor instantelor si parchetelor se depun eforturi pentru eficientizarea activitatii;

Ne reafirmam angajamentul in extinderea si continuarea masurilor de reformare a sistemului judiciar, inclusiv privind promovarea bunelor practici in materie de case management, de individualizare a pedepselor, privind eficientizarea formarii initiale si continue a judecatorilor si procurorilor, dar si privind implementarea recomandarilor celor doua proiecte derulate cu sprijinul Bancii Mondiale, pentru analiza functionala a sistemului judiciar si stabilirea volumului optim de munca la instante, precum si de a adopta o noua strategie de resurse umane.

In ceea ce priveste cooperarea inter-institutionala, CSM isi reafirma deschiderea pentru o colaborare deschisa, pragmatica, eficienta si fundamentata pe buna-credinta si respectarea principiilor statului de drept, cu celelalte puteri ale statului.CSM sustine integrarea masurilor privind integritatea sistemului judiciar in Strategia Nationala Anticoruptie (SNA), considerand ca e nevoie de o viziune unitara in materia prevenirii coruptiei, inclusiv in sistemul judiciar.

Comunicatul Inaltei Curti de Casatie si Justitie

„Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat act de Raportul Comisiei Europene catre Parlament si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), dat publicitatii la 18.07.2012.

Raportul reflecta, cu obiectivitate, progresele inregistrate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de intreg sistemul judiciar roman in ansamblul sau, in ultimii 5 ani si, in acelasi timp, indica directiile in care sunt necesare progrese viitoare.

In perioada imediat urmatoare, constatarile si recomandarile incluse in raport vor face obiectul unei analize la nivelul conducerii instantei supreme, in vederea adoptarii masurilor care se impun”.

• COMUNICATUL DNA

1 - La capatul a cinci ani de monitorizare, Raportul Comisiei Europene constata un progres constant si o confirmare fara echivoc a faptului ca, prin actiunile sale profesioniste si impartiale, DNA a contribuit in mod esential la indeplinirea, de catre Romania, a obiectivului specific de combatere a coruptiei, stabilit in cadrul MCV.

2 - Aprecierile pozitive ale activitatii DNA nu reprezinta o noutate in Rapoartele periodice ale Comisiei Europene. in mod particular insa, in acest raport, institutia este nominalizata in felul urmator: „Performanta Directiei Nationale Anticoruptie in investigarea cazurilor de mare coruptie reprezinta unul din cele mai importante castiguri ale Romaniei de dupa aderare”.

3 - Raportul remarca un progres in ce priveste hotararile judecatoresti pronuntate in cauzele instrumentate de procurorii DNA - atat ca numar cat si ca relevanta – facand referire la cauze cu demnitari si functionari de rang inalt, cauze mediatizate de altfel si de presa. Concret, se arata in raport:„An de an, incepand cu 2007, DNA a avut capacitatea de a trimite in judecata un numar tot mai mare de cauze cu reprezentanti ai partidelor din tot spectrul politic si cu persoane din sistemul judiciar” iar „Deciziile de condamnare pronuntate in dosarele de mare coruptie denota o abordare profesionista si solida din partea procurorilor”.

4 - Ca trasatura a activitatii ultimilor cinci ani, raportul subliniaza ca institutia a actionat cu energie si impartialitate in anchetele penale.

5 - Prin urmare, acest raport confirma bunele performante ale DNA nu doar sub aspectul numarului de dosare trimise in judecata ci si din perspectiva deciziilor de condamnare in cazuri de coruptie la varf, ceea ce reprezinta finalitatea muncii procurorului.

COMUNICATUL PICCJ

„Ca urmare a prezentarii Raportului pe justitie al Comisiei Europene privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare si cu referire la aspectele ce tin de competenta Ministerului Public, Biroul de Informare Publica si Relatii cu Presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa prezinte rezultatele cuprinse in acest document:

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat act de Raportul privind Romania publicat de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare care prezinta in mod obiectiv evolutiile Ministerului Public.

Raportul subliniaza faptul ca, de-a lungul celor 5 ani de la aderare, Procurorul General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a luat o serie de masuri destinate sa intareasca managementul si performantele actului de urmarire. Astfel, preocuparile au inclus, printre altele, adoptarea de strategii locale pentru combaterea, cu prioritate, a anumitor infractiuni, introducerea unor criterii noi de evaluare mai concentrate pentru unitatile de parchet, crearea de retele de procurori dedicati si specializati, cursuri de pregatire vizand anumite domenii, precum si elaborarea si diseminarea celor mai bune practici.

Totodata, este mentionat, ca un plus, faptul ca Ministerul Public s-a informatizat și și-a realizat propria retea informatica. Informatizarea permite un sistem de management al cauzelor, un sistem securizat de comunicatii, dar si acces direct la bazele de date necesare in activitatea investigativa. S-a constituit o biblioteca virtuala, ce contine o arhiva a jurisprudentei parchetelor și instantelor de judecata, ghiduri de bune practici și note de studiu care pot furniza un suport util pentru activitatea de urmarire penala.

La randul sau, sistemul de management al cauzelor asigura urmarirea dosarului si furnizeaza informatii manageriale, imbunatatind colectarea datelor statistice, in vederea intaririi monitorizarii performantei urmaririi penale, in ansamblul ei.

Raportul noteaza faptul ca Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a propus in mod activ si a sprijinit indeaproape procesul de reforma legislativa, asigurand introducerea de prevederi in Legea Micii Reforme si noile coduri, care sunt destinate sa intareasca eficienta actului de urmarire.

Reformele dezvoltate de Procurorul General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, sunt apreciate in contextul implementarii noilor coduri, iar preluarea politiei judiciare si angajarea unor experti tehnici si stiintifici in cadrul Ministerului Public, se subliniaza ca sunt de natura sa asigure sprijinul in realizarea urmarii penale.

Ca un rezultat al acestei abordari proactive a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a mai retinut si faptul ca s-a inregistrat o crestere semnificativa in investigarea infractiunilor de contrabanda, a evaziunii fiscale, a coruptiei si a infractiunilor de criminalitate organizata.

Raportul noteaza propunerile facute in decursul ultimilor cinci ani de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in domeniul resurselor umane, care au fost, in parte, insusite si adoptate de catre Consiliul Superior al Magistraturii, si care au condus la reorganizarea schemelor de personal si redistribuirea functiilor.

Raportul retine demersurile, in decursul celor 5 ani de la aderare, facute de Ministerul Public pentru a imbunatati investigatiile financiare si cresterea nivelului confiscarii de bunuri si bani proveniti din infractiuni.

S-a mentionat, sub acest aspect, proiectul din anul 2010, finantat de Uniunea Europeana, in care Ministerul Public si experti externi au efectuat analize de performanta ale sistemului romanesc. Recuperarea produselor obtinute din infractiuni si urmarirea spalarii banilor au fost, de asemenea, domenii identificate, in mod expres, in cadrul raportului.

Alte masuri apreciate pozitiv privesc pregatirea procurorilor specializati si a lucratorilor de politie, dar si introducerea de pregatire specializata in curricula stagiarilor de la Institutul National al Magistraturii, realizata in baza unui proiect initiat de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ministerul Public va continua sa implementeze masurile deja adoptate pentru a contribui la indeplinirea conditionalitatilor din Mecanismul de Cooperare și Verificare, pana la evaluarea totala a Comisiei ce urmeaza a se realiza in anul 2013.

Procurorul general multumește tuturor procurorilor din Ministerul Public pentru eforturile constante depuse in vederea implementarii masurilor dispuse și ii asigura de tot sprijinul in activitatea lor”.