Recursul in interesul legii promovat de catre Procurorul General Alex Florenta (foto 1 stanga) cu privire la modul de calcul al termenului de prescriptie – si admis de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in ianuarie 2025 – il poate scoate din inchisoare pe fostul primar de Baia Mare Catalin Chereches (foto 1 dreapta).

In 3 februarie 2025, avocatul Razvan Doseanu (foto 2) – aparatorul lui Chereches – a depus la Curtea de Apel Cluj o noua contestatie in anulare, cerand instantei sa constate ca fostul edil a primit in 2023 condamnarea de 5 ani de inchisoare cu executare pentru luare de mita cu privire la fapte care se prescrisesera in timp ce faza de apel a dosarului era in desfasurare.

Mentionam ca aceasta este a doua astfel de contestatie in anulare formulata de catre Chereches si Doseanu. Precedenta astfel de cale extraordinara de atac a fost respinsa la 18 aprilie 2024 de catre judecatoarele Simina Corlateanu si Simona Trestian de la CA Cluj (click aici pentru a citi). Cu aceeasi ocazie, prin decizia nr. 620/2024 din dosarul nr. 1176/33/2023, instanta i-a refuzat lui Chereches cererea de sesizare a ICCJ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile privind calculul prescriptiei (click aici pentru a citi).

Sperante mari de la RIL-ul lui Florenta

Din fericire, la 20 ianuarie 2025, instanta suprema a admis RIL-ul sefului PICCJ Alex Florenta, stabilind ca cazul infractiunilor unice, in ipoteza in care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalitati normative ale elementului material, data savarsirii infractiunii si implicit data de la care incepe sa curga termenul prescriptiei raspunderii penale este data comiterii primului act. Asta indiferent de realizarea subsecventa, ulterioara, a mai multor modalitati alternative din continutul infractiunii si indiferent de intervalul de timp care se interpune intre data savarsirii primei modalitati alternative si comiterea unei alte modalitati alternative ori intre actele care compun actiunea caracteristica uneia din modalitatile normative de savarsire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzatoare unei singure modalitati normative (click aici pentru a citi).

Incheiem, mentionand ca acum, odata cu a doua contestatie in anulare, pe rolul Curtii de Apel Cluj s-a format cauza nr. 87/33/2025, care a avut primul termen marti, 11 februarie 2025. Judecatoarele Iuliana Moldovan si Stanca-Ioana Marcu au stabilit al doilea termen pentru data de 11 martie.

Redam principalul fragment din noua contestatie in anulare:

„Curtea de Apel Cluj retine, in cadrul individualizarii pedepsei, faptul ca scopul comiterii infractiunii continuate (2 acte materiale) a fost acela al controlarii celui mai important trust de presa din Mun. Baia Mare si a acapararii celui mai important site local, in vederea consolidarii pozitiei publice ocupate (adica cea aferenta activitatii infractionale de la inceputul lunii noiembrie 2015) si ca ultima activitate ilicita documentata in cauza este aceea de pretindere a sumei de 400.000 lei (adica dupa actele de executare de la inceptul lunii noiembrbie 2015) si care ar fi fost destinata finantarii propriei campanii electorale.

In atare conditii, concluzia generala este faptul ca infractiunea continuata cu 2 acte materiale retinuta in sarcina inculpatului a avut un moment de consum in luna martie 2015 si un moment de epuizare la inceputul lunii noiembrie 2015.

Fata de aceasta stare de fapt, solicitam sa constatati incidenta cazului de contestatie in anulare prevazut de art. 426 lit. b Cod pr. pen., respectiv faptul ca inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal, in cauza intervenind prescriptia raspunderii penale, avand in vedere deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018, 358/2022, Decizia 67/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Recursul in interesul legii din 20.01.2025.

Infractiunea de luare de mita este una de pericol abstract, cu consumare anticipata, fiind realizat elementul material din structura laturii obiective a infractiunii prin comiterea oricareia dintre actiunile ilicite si alternative descrise de art. 289 alin. 1 C.pen. – pretinderea, primirea de bani sau alte foloase, acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, realizate de functionarul public, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act de intra in atributiile de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri.

In acest context se pune in evidenta existenta unei infractiuni continuate (2 acte materiale), ca unitate legala de infractiune si care prezinta un moment de consum si unul de epuizare.

Infractiunea continuata (ca unitate legala de infractiune) poate fi comisa prin mai multe infractiuni simple, continue, complexe sau progresive (a se vedea M. Udroiu. Sinteze de Drept penal, ed. 3, ed. Ch Beck 2022, Bucuresti, f.404).

In prezenta cauza, vom constata faptul ca infractiunea continuata a fost retinuta ca fiind comisa prin 2 acte materiale, adica 2 infractiuni simple (naturale). Prima marcheaza momentul de debut al infractiunii, iar cea de a doua momentul de epuizare.

Prima se refera la pretinderea in cursul lunii martie 2015 a unei sume de bani, urmata de primirea in doua ocazii a sumei de 50.000 lei, respectiv 10.000 lei (la date diferite).

Din perspectiva datei savarsirii primului act material, este irelevant faptul ca s-au comis mai multe elemente normative de comitere a faptei (pretindere si ulterior primire), in conditiile in care aceste chestiuni se transpun ca acte de executare ale infractiunii simple, iar data savarsirii unui astfel de act material echivaleaza cu data la care fapta savarsita are conotatie penala, adica in momentul pretinderii (aspect retinut de altfel si de Tribunalul Cluj si de Curtea de Apel Cluj in ratificarea analizarii starii de fapt si de drept a obiectului cauzei).

A doua se refera la pretinderea, la inceputul lunii noiembrie 2015, de cesionare a unor parti sociale ale societatii de trust pe numele unui tert si de acaparare a unui site media, iar ulterior, pretinderea s-a modificat, in sensul ca inculpatul nu mai era interesat de aceste parti sociale si de site-ul respectiv, solicitand in schimb suma de 400.000 lei, parti din suma fiind primite in 25.04.2016 si 26.04.2016. Pretinderea s-a facut in considerarea promovarii unei propuneri catre Consililul Local al Mun. Baia Mare, prin care se urmarea alocarea unor fonduri banesti catre Clubul Sportiv A.C.S. F.C.M. Baia Mare, propunerea fiind in fapt una constanta.

Conclusiv, infractiunea continuata ce are in continut cele 2 acte materiale ca infractiuni simple, reunite sub o unica rezolutie infractionala, se consuma in mometul savarsirii primului act material (infractiune simpla cu data de savarsire martie 2015) si se epuizeaza in momentul savarsirii celui de al doilea act material (infractiune simpla cu data de savarsire inceputul lunii noiembrie 2015).

Avand in vedere limitele de pedeapsa pentru infractiunea de luare de mita, cu retinerea deciziilor CCR nr. 297/2018, respectiv 358/2022, dar si a HP nr. 67/2022 a ICCJ, termenul general de prescriptie a raspunderii penale este de 8 ani de zile, acesta fiind implinit raportat la prima pretindere (martie 2023), dar cel mai tarziu raportat la cea de a doua pretindere (inceputul lunii noiembrie 2023). In realitate, conform probelor de la dosar, cea de a doua pretindere ar fi avut loc dupa data de 27 octombrie 2015, cel tarziu la inceputul lunii noiembrie 2015).

Conform art. 186 Cod penal, 'calculul pe luni si ani al termenului substantial (cum este cazul termenului privind intervenirea prescriptiei raspunderii penale) se socoteste astfel: luna si anul se socotesc impinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga'.

In acest sens, in raport de modalitatea de formulare a acuzatiei in ceea ce priveste momentul de epuizare a infractiunii continuate, respectiv luna noiembrie 2015, observam ca incepand cu data de 1 noiembrie 2023 inculpatul nu mai putea fi tras la raspundere penala, intruca termenul de prescriptie de 8 ani s-a implinit.

Atata timp cat in nici in cuprinsul rechizitoriului, al sentintei si nici in cuprinsul deciziei Curtii de Apel Cluj nu a fost identificat in mod concret momentul de epuizare a activitatii infractionale (fiind folosita sintagma 'inceputul lunii noiembrie 2015'), apreciem ca prin raportare la principiul 'in dubio pro reo', acest dubiu cu privire la data savarsirii infractiunii nu poate profita decat inculpatului.

In orice caz, data de 24 noiembrie 2023 (cand a avut loc pronuntarea asupra apelurilor declarare in cauza) nu poate fi considerata ca fiind la 'inceputul lunii noiembrie', astfel ca indiferent de marja datei savarsirii infractiunii, este clar ca 24 noiembrie se situeaza la 'sfarsitul' lunii noiembrie.

Acest lucru se transpune din punct de vedere practic in aceea ca, cel mai devreme, fapta se considera a fi savarsita la data de 1 noiembrie 2015, ceea ce semnifica faptul ca incepand cu aceasta data a anului 2023, fapta de luare de mita in forma continuata este prescrisa. A interpreta contrariul inseamna a interpreta un dubiu in defavoarea inculpatului, lucru nepermis de lege.

Totusi, tinem sa precizam faptul ca, atat cu ocazia denuntului oral formulat de martorul-denuntator Span Cristian, cat si cu ocazia audierii acestuia in calitate de persoana vatamata, acesta pretinde ca, in fapt, pretinderea ar fi avut loc in jurul datei de 27 octombrie 2015, citand punctual urmatoarele: 'in data de 27 octombrie 2015, conform hotararilor consiliului local, am depus decontul pentru finantarea activitatii curente si finantarea nocturnei mobile, avand in vedere faptul ca am avut meci in Cupa Romaniei.....Am purtat discutii telefonice in toata aceasta perioada cu primarul Catalin Chereches, de pe postul telefonic 0728.180.690 care este numarul meu...Ultima data cu ocazia santajului pe care il face asupra mea si pe care o sa-l descriu a scris pe o coala de hartie ca imi da 1.000.000 lei la clubul de fotbal, daca ii predau numitului Claudiu Florescu, societatea comerciala Centrul Regional Media SRL si licentele de radio si TV Baia Mare de pe acea firma' (anexam aceasta declaratie pentru a fi la indemana instantei).

Deci din probe rezulta ca aceasta pretindere ar fi avut loc mai devreme de intrarea in luna noiembrie a anului 2015.

Cu referire la admiterea in principiu a prezentei contestatii, solicitam sa constatati urmatoarele chestiuni:

Prezenta contestatie in anulare indeplineste toate conditiile de admisibilitate in principiu prev. de art. 431 Cod pr. pen., intrucat priveste o decizie pronuntata de Curtea de Apel Cluj ca instanta de apel, calea de atac este exercitata in termenul legal (oricand), inculpatul are calitatea procesuala prevazuta de lege pentru promovarea acestei cai extraordinare de atac, din cererea de contestatie in anulare rezulta cazul de contestatie in anulare invocat, respectiv cel prevazut la art. 426 lit b) Cod pr. pen. si in sprijinul contestatiei in anulare exista probe administrate la dosarul cauzei.

Desi inculpatul a mai formulat anterior o contestatie in anulare, respinsa prin decizia penala nr. 620/A/2024 din 18 aprilie 2024 in dosarul 1176/33/2023 a Curtii de Apel Cluj, totusi motivele prezentei contestatii sunt diferite si au in vedere chestiuni suplimentare, sens in care nu poate fi opusa vreo autoritate de lucru judecat.

In doctrina si practica judiciara, s-a retinut ca aceasta cale extraordinara de atac are ca scop reformarea hotararilor judecatoresti definitive in conditiile subzistentei unor erori de procedura.

Primordial, se impune a fi avut in vedere principiul autoritatii de lucru judecat al hotararilor definitive pronuntate in fond de instantele de judecata si al securitatii raporturilor juridice stabilite de asemenea, prin hotarari definitive.

S-a aratat ca aceste doua principii se refera la faptul ca, solutia data in mod definitiv oricarui litigiu sa nu mai poata fi discutata decat pentru fapte noi sau recent descoperite sau un viciu fundamental in cadrul procedurii precedente.

La fila 2665 din M.Udroiu 'Codul de procedura penala. Comentariu pe articole. ed. 4, ed. CH Beck, Bucuresti 2023,' s.a. se retine ca 'prin urmare, apreciem ca singura posibilitate pentru judecatorii din cadrul aceleiasi instante de a constata cu ocazia solutionarii contestatiei in anulare ca in cadrul apelului au fost date solutii gresite este justificata de aparitia unor elemente noi, neavute in vedere de completul de apel, ca urmare a unei erori procedurale'.

Astfel, din expozitivul prezentei contestatii vom observa nu s-a pus in discutie aceasta chestiune cu ocazia dezbaterii apelului si nici instanta de apel nu a facut o astfel de analiza asupra incidentei cauzei de incetare a procesului penal.

Ba mai mult, in dezlegarea chestiunii de drept a fost pronuntat Recursul in interesul legii, din 20.01.2025 prin care se stabileste ca 'In interpretarea si aplicarea unitara a art. 174 si a art. 154 alin. (2) din Codul penal, prin data savarsirii infractiunii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor unice prevazute de art. 289 – 292 din Codul penal, in ipoteza in care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalitati normative ale elementului material, se intelege data comiterii primei modalitati alternative independent de realizarea subsecventa, ulterioara, a mai multor modalitati alternative din continutul infractiunii si indiferent de intervalul de timp care se interpune intre data savarsirii primei modalitati alternative si comiterea unei alte modalitati alternative ori intre actele care compun actiunea caracteristica uneia din modalitatile normative de savarsire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzatoare unei singure modalitati normative'.

In prezenta cauza nu poate fi vorba de o eroare de judecata – error in iudicata – (remediabila pe calea recursului in casatie) intrucat instanta de apel nu a analizat aceasta chestiune referitoare la intervenirea prescriptiei raspunderii penale. In acest context, omisiunea instantei de a analiza aceasta chestiune se traspune intr-o eroare de procedura, situatia remediabla doar prin exercitarea contestatiei in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 426 lit. 'b' cod proc.pen., intervenirea prescriptiei raspunderii penale reprezentand o cauza de incetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. (1) lit. 'f' cod proc.pen.

Pentru analogie procesuala, se poate face o paralela cu situatia juridica in care, justitiabilul promoveaza calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare in conditile in care, desi s-a retinut in mod corect legea penala mai favorabila ca fiind legea noua (reconfigurata de deciziile CCR 297 si 358), totusi in mod gresit nu s-a dispus incetarea procesului penal pe motiv de intervenire a prescriptiei raspunderii penale. In atare situatie, contestatiile in anulare promovate au fost perfect admisibile, ulterior stabilindu-se de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 43/2023 faptul ca pe calea contestatiei in anulare, nu pot fi remediate greselile privind retinerea eronata a legii penale mai favorabile.

Or, in prezenta cauza nu se pune in discutie analizarea legii penale mai favorabile, ci existenta, la momentul pronuntarii asupra apelului, a unei cauze de incetare a procesului penal, preexistenta, care nu a fost avuta in vedere de instanta de apel, iar mai mult, intre timp, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis Recursul in Interesul Legii promovat de procurorul general si a dat dezlegare chestiunii de drept in discutie, cu titlu obligatoriu pentru instantele de judecata.

In acest sens, in cadrul deciziei Curtii de Apel Cluj nu s-a avut in vedere ca data savarsirii infractiunii este marcata de consumarea primului act de executare din continutul aceleiasi infractiuni, in conditiile in care au fost savarsite, in cadrul aceleiasi unitati naturale, mai multe acte de executare cu continuturi alternative, diferite. Aceasta chestiune marcheaza un alt debut al termenului prescriptiei raspunderii penale, efectul fiind cel de interventie a prescriptiei raspunderii penale inainte de pronuntarea asupra apelului, ceea ce ar fi impus aplicarea unei solutii de incetare a procesului penal. In concret, debutul prescriptiei raspunderii penale este marcat de inceputul lunii noiembrie 2015, iar termenul de 8 ani se socoteste ca fiind implinit la data de 1 noiembrie 2023 (orice dubiu profita inculpatului).

Din perspectiva paragrafelor 29 si 30 din Decizia nr. 453/2020 a Curtii Constitutionale, rezulta ca 'omisiunea instantei de a se pronunta cu privire la incidenta unei cauze de incetare a procesului penal reprezinta o eroare de procedura, in acest caz instanta (de apel) neanalizand aspectele ce ar putea determina o solutie de incetare a procesului penal'.

Asa cum am aratat, in cauza a mai fost promovata o contestatie in anulare de catre inc. Chereches Catalin si care a fost analizata pe fondul cauzei, apreciindu-se ca motivul invocat se pliaza pe teza art. 426 lit. 'b' cod proc.pen., fiind insa respinsa pentru alte motive decat cele invocate in prezenta cauza, intrucat la acel moment nu era pronutat Recursul in interesul legii mai sus mentionat, iar instanta (din contestatia in anulare initiala) a pornit de la o premisa gresita a laturii obiective a infractiunii (nu a luat in calcul faptul ca pretinderea a fost facuta la inceputul lunii noiembrie 2015).

S-a apreciat in doctrina faptul ca, in cazul in care in cauza a mai fost invocata o contestatie in anulare, promovarea unei contestatii in anulare secundare poate fi facuta doar in situatia in care se invoca motive diferite.

In acest sens, in M.Udroiu s.a. Codul de procedura penala. Comentarii pe articole. Ed. 4., ed. CH Beck, Bucuresti, 2023, fila 2692, se retine ca 'in cazul in care o contestatie in anulare este respinsa printr-o hotarare definitiva, introducerea unei noi contestatii bazate pe acelasi motiv este inadmisibila'.

Or, prezenta contestatie vizeaza un motiv suplimentar, care pledeaza pentru admiterea contestatiei in anulare, desi toate probele existau la dosar in momentul pronuntarii asupra apelului in cauza.

Asa cum am aratat anterior, prin decizia penala cu nr. 620/A/2024 din 18 aprilie 2024 a Curtii de Apel Cluj in dosar1176/33/2023 (dupa ce in prealabil a fost admisa in principiu contestatia in anulare) a abordat problematica motivului prev. de art. 426 lit. 'b' cod proc.pen., avand in vedere o stare de fapt eronata, intrucat la fila 14 din decizie, se retine ca 'ca toate aceste activitati ilicite formeaza o unitate legala de infractiune – forma continuata, ce inglobeaza in continutul sau doua acte materiale – pretinderea unor sume de bani martorului Span Cristian in baza intelegerii initiale din martie 2015, fiind ulterior remise inculpatului in doua momente distincte sumele de 50.000 lei si 10.000 lei (date diferite, conform anchetei); pretinderea si primirea ulterioara a sumei de 400.000 lei, din care se remite, la fel, inculpatului la doua momente diferite, in baza solicitarii initiale, suma de 30.000 lei (personal) si 5.000 euro (prin intermediul martorului Bala Liviu Ioan, in contul unei datorii proprii a inculpatului angajate fata de o alta persoana de interes cauzei). Intreaga activitate infractionala, documentata si retinuta de prima instanta, a fost conceputa si executata de inculpat in stransa legatura cu indeplinirea atributiilor sale de serviciu, inculpatul solicitand banii si foloasele pentru a-si indeplini atributiile sale legate de finantarea clubului de fotbal A.C.S. F.C.M. Baia Mare, reprezentat de martorul Span Cristian, si de alocarea fondurilor bugetare necesare finantarii acestui club de fotbal'.

Or, asa cum am aratat, instanta chemata sa se pronunte asupra contestatiei in anulare anterioare a analizat ipoteza gresita, neavand in vedere ca prin decizia pronuntata in apel, s-a retinut faptul ca cel de al doilea act material a constat in pretinderea unor foloase materiale la inceputul lunii noiembrie 2015 (initial vizand partile sociale ale unui trust media si a unui site), iar ulterior, in considerarea aceleiasi promisiuni, s-au purtat discutii referitoare la suma de 400.000 lei, avand in vedere ca interesul inculpatului a scazut fata de acel trust media si fata de site, iar actiunile ulterioare ale inculpatului (schimbarea obiectului pretinderii in cei 400.000 lei, urmata de primirea a 2 parti din aceasta suma la 2 date diferite) nu au importanta din punct de vedere al stabilirii datei savarsirii faptei (asa cum in mod corect au stabilit, prin sentinta, Tribunalul Cluj, prin decizie Curtea de Apel Cluj si, printr-un Recurs in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie).

Astfel, instanta chemata sa se pronuntate asupra contestatiei in anulare anterioare a pornit de la o premisa gresita, omitand sa observe ca al doilea act material prezenta in mod suplimentar inca un act de executare, respectiv pretinderea de la inceputul lunii noiembrie 2015.

Nu in ultimul rand, vom observa ca la fila 15 din aceasta decizie de respingere a contestatiei in anulare, instanta a retinut urmatoarele: 'Curtea achiesesaza opiniei cu privire la faptul ca infractiunea de luare de mita comisa in mai multe dintre modalitatile alternative prevazute in textul de incriminare se consuma la data savarsirii primei modalitati, insa, sub aspectul datei de savarsire a unitatii de infractiune, cu relevanta la calculul termenului de prescriptie potrivit art. 154 alin. (2) teza I cod penal, raportarea se va efectua la data comiterii ultimei modalitati de comitere'.

Or, exact aceasta sustinere a fost infirmata prin Recursul in Interesul Legii din 20.01.2025, care a statut ca exact in materia infractiunii de luare de mita, prescriptia raspunderii penale se calculeaza de la momentul savarsirii primului act material, respectiv al pretinderii, indiferent daca ulterior folosul a fost primit de inculpat.

Mai mult, inculpatul Chereches Catalin a solicitat instantei investite cu solutionarea contestatiei in anulare sa sesizeze Inalta Curte de Casatie si Justitie cu o hotarare prealabila de dezlegare cu privire la momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunii unice de luare de mita prev. de art. 289 Cod penal, in ipoteza in care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalitati alternative ale elementului material, insa solicitarea a fost respinsa, considerandu-se ca fiind neintemeiata.

Faptul ca la data de 20.01.2025 Inalta Curte a pronuntat Recursul in interesul legii prin care a dat dezlegare chiar acestei chestiuni de drept confirma ca instanta chemata sa solutioneze contestatia in anulare anteriora si solicitarea de interpelare, in temeiul art. 475 Cod procedura penala, a Inaltei Curti cu aceeasi chestiune de drept a comis o nedreptate majora si fundamentala in situatia juridica a inculpatului.

Totodata, practica judiciara nu este straina de promovarea a doua contestatii in anulare, insa fundamentate pe motive si argumente diferite, sens in care anexam prezentei doua decizii de practica judiciara, constand in decizia nr. 337/A/2022 din 20.06.2022 in dosar 274/35/2022 si decizia nr. 471/35/2022 din 02.02.2023 in dosar 471/35/2022, ambele avand ca obiect aceeasi decizie penala, nr. 300/A/2022 din 30.05.2022 a Curtii de Apel Oradea, ambele aveau in vedere dispozitiile art. 426 lit. 'b' cod proc.pen. referitoare la incidenta prescriptiei raspunderii penale in raport de deciziile CCR 297/2018 si 358/2022. Astfel, prima contestatie a fost respinsa ca inadmisibila, iar cea de a doua contestatie in anulare a fost admisa atat in principiu, cat si pe fondul cauzei.

Astfel, situatia juridica a inculpatului Chereches Catalin socotim ca este identica cu cea pusa in evidenta de practica judiciara mentionata, sens in care apreciem ca in cauza nu poate fi opusa autoritatea de lucru judecat a primei contestatii in anulare respinse prin decizia nr. 620/A/2024 din 18 aprilie 2024 a Curtii de Apel Cluj, intrucat motivele care se sprijina prezenta contestatie sunt diferite si sunt confirmate de Recursul in interesul legii pronuntat la 20.01.2025”.

* Cititi aici intreaga contestatie in anulare