Ţineţi minte un lucru: Sandel Macavei este şi va fi un mare judecator!

Art. 32 alin. 2 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat
prevede ca "Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
Daca d-na judecator Hermina Iancu nu a stiut cine a schimbat un membru al completului, inseamna ca la Inalta Curte completul de judecata se schimba "pe vorbe", ale presedintelui Sectiei penale, fara a exista niste dispozitii scrise date de cei care au dreptul sa schimbe un membru al completului. Interesant. Arbitrar. Discretionar.

Alo, atentie mare! De cand va tot spun ca acest crocodil chelios, anton pandrea, paradit in ultimul hal acum, dar cu apucaturile vechi, este un infractor ordinar, care da telefoane in dosare, schimba completele si judecatorii in functie de ce solutie vrea el sa obtina si face trafic de influenta constant! Du-te-n pensie tataie sau, mai bine, la zdup!

Pandrea a luat o decizie corecta . Pai ori e justitie ori circ tv ?

Tribunalul Bucuresti Sectia a IV CIVILA.

Dosar nr. 41786/3/2010Termen 7,III.2011

Doamna Mona -Lisa Pucheanu ,Presedinte al Tribunalului Bucuresti,

Subsemnatul,ENE Nicanor George, personal şi prin mandatar fiu Ene Dragoş Marian domiciliat în Bucureşti Şos.Mihai Bravu nr. 2,bl.60 B, Sc.1, Et.8.ap.45,sector 2, , in temeiul art.132c.pr.civ.,art.134c.pr.civ.,
formulam şi depunem prezenta


PRECIZARE2

in,raport,de,cele,doua,organizatii, guvernamentale,aflate,in
actualul,guvern,care,trebuie,dizolvate,de,catre,TRIBUNALUL,BUCURESTI,potrivit,prevederilor,exprese,ale,legii,partidelor[]!!
ASADAR,SOLICIT,DIZOLVAREA,ACESTOR,UNIUNI,CARE,FAC,PARTE,IN,MOD,ILEGAL,DIN, GUVERN,CONDUCAND,ROMANIA,LA,DEZASTRU,ECONOMIC,
FINANCIAR,SOCIAL,MORAL,CA,SI,LA,FARAMITAREA,ROMANIEI!!!

Partidul politic reprezintă o grupare de oameni constituită pe baza liberului consimțământ, ce acționează programatic, conștient și organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținerea puterii politice, în vederea organizării și conducerii societății, conform cu idealurile proclamate în platforma program.
Un partid politic este o organizație care încearcă sa obțină putere politică în cadrul unui guvern, de obicei prin participare în campanii electorale. Unele partide nu încearcă să câștige putere prin alegeri deoarece nu au dreptul sau nu doresc să participe în sistemul electoral, și uneori utilizează alte metode, chiar și terorismul. Multe partide sunt centrate în jurul unei ideologii, însă pot și să facă parte dintr-o coaliție cu interese mixte.
Legea nr. 14/2003 a partidelor politice
(publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 17 ianuarie 2003)
Art. 1.
Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.
Art. 3.
(1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constitutie.
(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.

Inregistrarea partidelor politice
Art. 18.
(1) Pentru inregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare, semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 3 membri fondatori, care vor fi citati in instanta;
b) statutul partidului, intocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a membrilor fondatori;
e) o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii cererii de inregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publica de catre solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.


Art. 20.
(1) Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu, potrivit Codului de procedura civila. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de inregistrare.

Art. 22.
Partidul politic dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii instantei privind admiterea cererii de inregistrare.
Art. 46.
(1) Un partid politic se dizolva pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:
a) cand se constata incalcarea prevederilor art. 30 alin. (7) si ale art. 37 alin. (2) si (4) din Constitutie, de catre Curtea Constitutionala, precum si ale art. 3 alin. (3) si (4) din prezenta lege;
b) cand scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicita ori contrara ordinii publice;
c) cand realizarea scopului partidului politic este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) cand partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statutul si programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti conform art. 47 alin. (1);
f) ca urmare a neindeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 si 2, constatata de Tribunalul Bucuresti conform art. 48;
g) ca urmare a aplicarii art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se adreseaza Tribunalului Bucuresti

Societatea civilă este o noțiune care descrie forme asociative de tip apolitic și care nu sunt părți ale unei instituții fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizațiile neguvenamentale - asociații sau fundații, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societații civile, care intervin pe lângă factorii de decizie, pe lângă instituțiile statului de drept pentru a le influența, in sensul apărării drepturilor și intereselor grupurilor de cetățeni pe care îi reprezintă
. Art. 23.
Partidele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul partidelor politice.
INCA,DIN,ANUL, 1991, Markó Béla,AMINTIT,OPINIA,PUBLICA,DIN,ROMANIA,poporul,roman,CA,SE,VA,INREGISTRA,LA,TRIBUNALUL,BUCURESTI,CA,PARTID,POLITIC.
CONSTATAM,CA,NICI,PANA,ASTAZI,NU,A,FACUT-O,U.D.M.R.AFLANDU-SE,ILEGAL,LA,GUVERNAREA,,TARII,PENTRU,A,LUA,IN,SOLIDAR,CU,ALTE,MINORITATI,MASURI,IMPOTRIVAPOPORULUI,ROMANI,,,IMPOTRIVA,,,ECONOMIEI,NATIONALE…
SOLICIT,CITAREA,U.D.M.R.PRIN,NOUL,PRESEDINTE, Kelemen Hunor LA,NOUL,SEDIU, Cluj-Napoca, pe strada Republicii 160
U.D.M.R., condus de la Cluj 04 martie 2011
Kelemen Hunor, presedintele ales la conducerea UDMR sambata trecuta, la Oradea, a decis sa isi pastreze biroul pe care il avea la Cluj, ca presedinte executiv, anunta Ziua de Cluj.

"Aici, in Cluj-Napoca, pe strada Republicii 160, va fi biroul presedintelui, sediul secretariatul general. Practic, conducerea partidului va fi la Cluj", a spus Kelemen Hunor.
Actualul ministru al Culturii, un continuator al politicii lui Marko Bela, a castigat alegerile pentru sefia UDMR din primul tur, sambata trecuta, cu peste 60% din voturi, fiind votat de 371 de delegati dintr-un total de 550. Potrivit rezultatelor finale, Eckstein-Kovacs Peter a obtinut 118 voturi, iar deputatul Olosz Gergely, 47 de voturi.

Hunor a precizat, la scurt timp dupa ce a iesit invingator, ca UDMR nu are niciun motiv sa iasa de la guvernare, lucru dorit, de altfel, si de etnicii maghiari din tara.
Organizație non-guvernamentală
O organizație non-guvernamentală (abreviat ONG) este o instituție care lucrează independent față de activitatea guvernului, deși unele ONG-uri sunt parțial sau integral finanțate de acesta. Helmut K. Anheier estimează numărul organizațiilor non-guvernamentale internaționale la peste 40.000. Numărul celor naționale este și mai mare: Rusia are 400.000 de ONGuri.
Ghid infiintare ONG

Dragi vizitatori, am reactualizat ghidul de infiintare ONG pentru a facilita eforturile dumneavoastra in cazul constituirii unui ONG. Daca sesizati unele greseli sau unele incompatibilitati in acest ghid, va rugam sa ne contactati imediat pentru a aduce modificarile necesare.
Va multumim anticipat pentru sustinere si va uram succes in demersurile facute pentru infiintarea organizatiei dumneavoastra!

Disponibilitatea denumirii.
De fiecare data cand facem un demers trebuie sa incepem de undeva. In acest caz vom incepe cu obtinerea disponibilitatii denumirii viitorului ONG. Aceasta se obtine de la Minsterul Justitiei, serviciul Relatii cu Publicul Compartimentul de Evidenta ONG, aflat pe str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucuresti, tel. 037 204 1999 int.1192, e-mail: relatiipublice@just.ro .
Pentru aceasta trebuie sa depuneti o cerere (conf model), si chitanta in original eliberata in urma platii unei taxe in cuantum de aproximativ 5 lei, care se plateste la Trezoreria sectorului sau a orasului in care locuiti, in contul Ministerului Justitiei.
Cererea si chitanta (dovada platii taxei) se depun la Registratura Ministerului Justitiei, str. Apolodor, nr. 17, sector 5 Bucuresti, camera 1, parter, de luni pana viner intre orele 9:00 – 12:00 si 13:00 – 15:30.
Cererea poate fi redactata de solicitant sau poate fi completata direct la Registratura Ministerului Justitiei.
Disponibilitatea denumirii o puteti la serviciul Relatii cu Publicul Compartimentul de Evidenta ONG, camera 6, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucuresti, tel. 037 204 1999 int.1192, e-mail: relatiipublice@just.ro conform programului luni – vineri intre orele 10:00 – 12:00 iar martea si joia intre orele 14:00 – 16:00.
¿ Puteti opta sa depuneti/primiti aceste acte prin posta, mai ales in cazul in care nu locuiti in Bucuresti.
Veti primi raspunsul in 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii (daca il ridicati personal) sau in 10 zile lucratoare (daca alegeti s ail primiti prin posta).
¿ Dovada disponibilitatii denumirii este valabila 3 luni de la data emiterii sale, insa ea poate fi prelungita. In acest sens trebuie sa faceti o cerere de prelungire cel mai tarziu in ziua expirarii valabilitatii dovezii anterioare.
¿ Lista cu asociatiile si fundatiile existente o gasiti pe site-ul Ministerului Justitiei, in Registrul National ONG.
Atentie! Conf Lg. nr. 246/2005 pentru aprobarea OG nr. 26/2005 cu privire la asociatii si fundatii, este interzisa utilizarea in denumirea organizatiei, a denumirilor specifice autoritatilor si institutiilor publice.
Pentru organizatiile non-profit nu se utilizeaza termenul „firma", care este specific comerciantilor.

Numarul de asociati asociati.
In cazul asociatiilor, numarul minim de asociati este de 3 in prezent. Reducerea numarului minim de asociati de la 20 la 3 permite dobandirea personalitatii juridice si de catre asocieri mai restranse de persoane, dar care nu indeplinesc conditiile pentru constituirea unei fundatii. Fundatiile sunt infiintate de una sau mai multe persoane.
Toti membrii organizatiilor trebuie sa plateasca o cotizatie anuala care va fi stabilita prin statut.

Organele de conducere si de control.

Organele asociatiei sunt:
- Adunarea generala
- Consiliul Director – cel putin 3 persoane
- Cenzorul / Comisia de cenzori – nr impar de membrii
Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membrii inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se executa de catre o comisie de cenzori.
Organele fundatie sunt:
- Consilul director – cel putin 3 membrii
- Cenzorul / Comisia de cenzori – nr impar de membrii
Atributiile organelor de conducere sunt larg detaliate in Lg. nr. 246/2005 pentru aprobarea OG nr. 26/2005 cu privire la asociatii si fundatii.


Scopul asociatiilor si fundatiilor.

Daca in cazul unei societati comerciale scopul este invariabil obtinerea de profit, in cazul organizatiilor nonprofit obiectivele sunt foarte variate, avand intotdeauna un caracter nelucrativ.
Fundatiile se deosebesc de asociatii din punct de vedere al obiectivelor urmarite. Asociatiile se pot constitui in vederea realizarii unor activitati de interes general sau comunitar, dar si al unor activitati desfasurate in interes personal, nepatrimonial al membrilor lor. Insa fundatiile nu se pot constitui niciodata in interesul, fie el si nepatrimonial al fondatorilor lor.
Scopul unei fundatii trebuie sa fie altruist, determinat, licit, si sa aiba un anumit caracter de permanenta. Poate fi de interes general sau comunitar.


Actul Constitutiv si Statutul.
Pentru a infiinta organizatia trebuie sa ii redactati actul constitutiv si statutul. Aceste acte le puteti redacta dumneavoastra, respectand prevederile Lg. nr. 246/2005, sau puteti contracta un avocat sa o faca. In cazul in care le redactati dumneavoastra, inainte de autentificare sau atestare, va sfatuim sa prezentati aceste acte unui avocat pentru a le verifica.
Cele doua acte pot fi autentificate de catre notar sau atestate de catre un avocat. Recomandam autentificarea/atestarea lor in cate 6 exemplare.
¿ Oricand aveti nevoie de alte exemplare autentificate/atestate, va puteti prezenta cu o copie a lor la acelasi avocat sau notar.
Actul constitutiv:
- al asociatiilor
-are natura contractuala (se incheie intre mai multe parti);
- nu poate avea caracter de act unilateral (legea impune un numar minim de membrii );
-are caracter solemn – se incheie in forma autentica.
¿ Asociatia poate dobandi personalitate juridica si daca actul constitutiv nu a fost autentificat la notar, ci doar atestat de avocat, in cazul in care patrimoniul initial nu este alcatuit din bunuri ci doar in bani.
¿ Daca intelegerea dintre parti nu are caracter de act constitutiv si nu urmareste dobandirea personalitatii juridice, ci doar determinarea cadrului unei asocieri intre persoane (drept constitutional la asocieri), un asemenea act va produce efecte chiar daca nu este autentificat la notariat.
- are caracter constitutiv (da nastere unor drepturi civile care nu au existat anterior – este considerat a fi constituit o noua unitate juridica, asociatia, dupa inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor);
- incheie inter vivos (intre vii). Isi produce efectele neconditionat de moartea unuia dintre autorii lui;
- are continut prestabilit de lege.

Continutul actului constitutiv:
- datele de identificare a membrilor asociati: nume / denumire, domiciliu / sediul acestora;
- exprimarea vointei de asociere si precizarea scopului propus;
- denumirea asociatiei;
- sediul asociatiei;
- durata de functionare a asociatiei - pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
- patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, in valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei, este alcatuit din aportul in natura si/sau in bani al asociatilor. In cazul aportului in natura, forma autentica a actului constitutiv si a statutului este obligatoriu;
- componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei;
- persoana sau, dupa caz, persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;
- semnaturile membrilor asociati

-al fundatiilor
- are caracter solemn fiind obligatorie autentificarea sa la notar;
- are caracter unilateral si in cazul fundatiilor colective;
- are caracter constitutive;
- se poate incheia inter vivos sau mortis causa (pentru cauza de moarte), dupa cum producerea efectelor este sau nu conditionata de moartea fondatorului;
- are un continut prestabilit de lege.

Continutul actului constitutiv:
- datele de identificare a fondatorului sau, dupa caz, a fondatorilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;
- scopul fundatiei;
- denumirea fundatiei;
- sediul fundatiei;
- durata de functionare a fundatiei - pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
- patrimoniul initial al fundatiei;
- componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
- persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;
- semnaturile fondatorului sau, dupa caz, ale fondatorilor
¿ Atat actul constitutive al asociatiilor cat si cel al fundatiilor va cuprinde alaturi de continutul legal obligatoriu si alte clause, corespunzator intereselor semnatarilor.
¿ Pricipala deosebire dintre actul constitutiv si statutul organizatiei consta in faptul ca in timp ce actul constitutiv reprezinta propriu-zis manifestarea de vointa a persoanelor fizice sau juridice care infiinteaza organizatia (fiind astfel si semnat de catre acestea), statutul determina cadrul viitoarei activitati a organizatiei.
¿ In mod firesc se va redacta mai intai actul constitutiv si abia apoi, daca asociatii sau fondatorii s-au inteles, se va trece la formularea statutului.

Statutul

- al asociatiilor:
- se redacteaza in forma autentica;
- va cuprinde aceleasi elemente ca si actul constitutiv (fara persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice si componenta nominala a celor dintai organe de conducere);
- procizarea scopului si a obiectivelor;
- modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat;
- drepturile si obligatiile asociatilor;
- categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;
- atributiile organelor de conducere;
- destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei.

¿ Categoriile de resurse patrimoniale le gasiti redate in detaliu in legislatie.
¿ In afara acestor elemente obligatorii statutul poate cuprinde si alte prevederi, cum ar fi:
- detalierea conditiilor desfasurarii activitatilor economice (forma de organizare a acestora, conducere si decizie economica);
- posibilitatea constituirii de filiale.

- al fundatiilor:
- va fi redactat in forma autentica;
- cuprinde elementele din actul constitutiv (fara persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice si componenta nominala a celor dintai organe de conducere);
- explicitarea scopului si a obiectivelor;
- categoriile de resurse patrimoniale;
- atributiile organelor de conducere, administrare si control al fundatiei;
- procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei;
- destinatia bunurilor in cazul dizolvarii fundatiei

¿ Categoriile de resurse patrimoniale le gasiti redate in detaliu in legislatie.
¿ In afara acestor elemente obligatorii statutul poate cuprinde si alte prevederi, cum ar fi:
- detalierea conditiilor desfasurarii activitatilor economice (forma de organizare a acestora, conducere si decizie economica);
- posibilitatea constituirii de filiale.

Model act constitutiv.
Model statut.

Sediul social.
Conform legislatiei in vigoare, orice organizatie nonprofit necesita un sediu social. Acesta poate fi chiar locuinta unuia dintre membrii fondatori (prorietatea acestuia). Proprietarul trebuie sa autentifice la notar o declaratie (conf. model) in care isi exprima acordul ca organizatia respectiva poate avea sediul social in acel spatiu. De fapt aceasta declaratie poate fi facuta de orice persoana, chiar si din afara asociatiei, care este de acord ca organizatie sa isi aibe sediul social in locuinta sa.
¿ Punctul de lucru nu trebuie sa fie neaparat sediul social. El poate fi gasit ulterior.
¿ Daca vreti ca sediu social un spatiu inchiriat, va fi nevoie de acordul proprietarului si de copia actului de inchiriere autentificata, pe care o veti depune la dosar.
¿ Daca spatiul se afla sub ipoteca, va fi nevoie de acordul bancii creditoare.
Unele judecatorii va vor cere un Contract de comodat pentru a putea folosi locuinta drept sediu social. Nu este nevoie ca acest act sa fie autentificat. Se mai pot cere: acordul vecinilor care au pereti comuni sau acordul asociatiei de proprietari daca este cazul. Aceste prevederi nu sunt trecute in legislatia ONG-urilor, doar in cea a agentilor economici.

Patrimoniul initial.
Patrimoniul initial minim pentru ONG-uri este egal cu un salariu minim brut pe economie. Acesta poate fi reprezentat in bani sau in natura. In cazul aportului in natura este necesara forma autentica a actului constitutiv si a statutului. In cazul aportului in bani, actul constitutiv si statutul pot fi atestate de catre avocat. In cazul in care alegeti ca patrimonial initial sa fie reprezentat in natura, nu veti avea nevoie de dovada unui cont bancar pentru dosar, ci de actul de detinere al bunului respectiv (facture, contract de vanzare/cumparare, etc.). Bunul sau bunurile ce vor servi ca patrimoniu initial trebuie sa apartina cel putin unuia dintre membrii fondatori.
In cazul in care patrimoniu initial va fi reprezentat de o suma de bani, aceasta trebuie depusa la o unitate bancara sub forma de patrimoniu initial. Pentru aceasta veti completa un formular, veti depune o copie a actului constitutiv autentificat si veti plati o taxa (in jur de 10 lei). Ca dovada veti primi un extras de cont ce trebuie depus la dosar. Trebuie sa stiti ca acesti bani vor ramane blocati pana la obtinerea hotararii judecatoresti de infiintare, cand vor fi transferati intr-un cont pe numele organizatiei.
Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa include bunuri in natura sau in numerar a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundatiei.
In cazul fundatiilor al caror scop exclusiv “este efectuarea operatiunilor de colectare de fonduri care sa fie puse la dispozitia altor asociatii si fundatii, in vederea realizarii de programe de catre acestea din urma”, activul patrimonial poate avea o valoare totala de cel putin 20 de ori salariul minim brut pe economie.

Atentie! Cuantumul patrimoniului initial trebuie sa fie mentionat in statut. Daca este in natura trebuie specificat de asemenea ce reprezinta.
¿ Unele unitati bancare nu accepta depunerea patrimoniului initial pentru ONG-uri.

Cazierul fiscal.
Pentru a infiinta un ONG, fondatorii trebuie sa obtina cazierul fiscal personal, care este eliberat de Administratia Finantelor Publice de care apartine domiciliul solicitantului. Acesta trebuie sa depuna o cerere (conf. model), impreuna cu o copie dupa actul de identitate + taxa de eliberare a cazierului fiscal (20 lei regim normal, 100 lei regim de urgenta). Cazierul fiscal este valabil 30 de zile de la data eliberarii sale.

Depunerea dosarului.
Dosarul dumneavoastra trebuie sa contina:
- cererea de inscriere in vederea obtinerii personalitatii juridice, conform Anexei 8 la Ordinul Ministerului Justitiei nr. 945/2000 ;
- dovada disponibilitatii denumirii;
- actul constitutiv si statutul autentificate in original + cate 3 copii de fiecare;
- cazierul fiscal al asociatilor;
- dovada sediului social;
- dovada patrimoniului initial;
- un timbru judiciar in valoare de 1 leu;
- chitanta doveditoare ca ati achitat taxa de timbru judiciar.
¿ Inainte ca dosarul sa fie depus la registratura va sfatuim s ail rugati pe judecatorul de serviciu sa va verifice actele.
¿ Odata cu depunerea dosarului veti primi un numar de inregistrare.
¿ Judecarea dosarului se poate face si in absenta insa este importanta prezenta presedintelui in cazul in care judecatorul are nelamuri sau dosarul trebuie completat cu alte acte.
Dupa judecarea dosarului veti primi prin posta o copie a incheierii judecatoresti de inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor.

Inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor.
Dupa ce faceti cateva copii dupa incheierea civila, trebuie sa mergeti la Judecatorie pentru legalizare. Trebuie sa platiti pentru fiecare copie o taxa de timbre judiciar care se achita la unitatile CEC iar pentru fiecare trebuie cumparat cate un timbru judiciar de la posta. Mai trebuie completata si o cerere tip pe care o veti lua de la Judecatorie.
Puneti toate aceste acte intr-un dosar pe care il duceti la biroul special de personae juridice din cadrul judecatoriei. Acolo veti cere si Certificatul de Inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor (aflat la grefa Judecatoriei). Inscrierea in acest registru se face din oficiu de catre instant, odata ce sentinta ramane irevocabila. Pentru certificate trebuie platita o alta taxa si un timbre.

Certificatul de Inregistrare Fiscala.
Urmatorul pas este obtinerea certificatului de inregistrare fiscal, numit si Cod Fiscal. Pentru acesta trebuie depus un alt dosar la Administratia Finantelor Publice de care apartine sediul, care sa cuprinda:
- doua formulare completate (vi se vor da acolo);
- copie act constitutive;
- copie statut;
- copie hotarare judecatoreasca;
- copie certificate de inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor;
- un timbu fiscal
Codul Fiscal va fi eliberat in aproximativ 10 zile de la data depunerii actelor. Cu ajutorul acestui certificat veti putea face un cont pe numele organizatiei in care sa transferati patrimonial initia (daca este cazul). Nu inainte insa de a comanda stampila organizatiei (puteti comanda si on-line). Actele pe care le emiteti in numele organizatiei trebuie semnate si stampilate pentru a avea valoare. Va sfatuim sa comandati stampila pentru birou, una de buzunar si una pentru contabil. Pentru aceasta va trebuie o copie dupa Codul Fiscal iar unele firme va mai cer copie dupa actul de infiintare (hotarare judecatoreasca sau Certificatul de inscriere) si copie act de identitate.
Dupa ce primiti stampilele va puteti comanda chitantier si facturier (va sunt necesare in cazul in care desfasurati activitati economice, dar si atunci cand primiti donatii sau sponsorizari). Acestea pot fi comandate ori de la birouri de tipizate (papetarii), ori le puteti redacta dumneavoastra pe computer, cu conditia sa respecte intocmai campurile unei facturi sau chitante. Exista pe internet programe speciale de eliberat facturi si chitante (le puteti downloada chiar si gratuit).
Cand s-a incheiat toata aceasta procedura, va puteti cauta organizatia in Registrul National al Asociatiilor si Fundatiilor, pe care il gasiti pe site-ul Ministerului Justitiei sau click aici. Acest registru este actualizat bilunar. Puteti chiar cere, de la Ministerul Justitiei, certificatul de inregistrare nationala pentru care trebuie din nou sa faceti o cerere si sa platiti o noua taxa. Aceste detalii va pot fi oferite de Minsterul Justitiei, serviciul Relatii cu Publicul Compartimentul de Evidenta ONG, aflat pe str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucuresti, tel. 037 204 1999 int.1192, e-mail: relatiipublice@just.ro .

Statutul si Actul Constitutiv se pot modifica!
Puteti adduce modificari acestoe acte ori de cate ori doriti (daca doriti sa schimbati denumirea, sediul, scopul si obiectivele, etc.). Aceasta procedura nu este necesara atunci cand pleaca membri din organizatie sau cand primiti membri in organizatie.
Fie ca rescrieti aceste acte sau aduceti un act additional, trebuie sa le prezentati mai intai unui notar sau avocat pentru a le verifica. Apoi trebuie sa convocati AGA (in cazul unei asociatii) sau Consiliul Director (in cazul unei fundatii), conform regulamentului intern al organizatiei, pentru a lua la cunostiinta modificarile ce vor fi aduse. Procesul verbal se va intocmi in 5 exemplare, semnate de toti participantii. De asemenea, in procesul verbal trebuie mentionata persoana din conducere care se va ocupa de legalizarea acestor modificari.
Atutentificati la notar noile acte dar si procesele verbale, dupa care platiti o taxa de timbru la trezorerie (in contul bugetului de stat) si depuneti chitanta la dosar (pastrati o copie pentru contabilitate) impreuna cu timbrele judiciare.
Deci dosarul depus trebuie sa contina:
- noul statut si/sau noul act constitutiv sau actul additional autentificate si 4 exemplare;
- procesul verbal autentificat;
- chitanta doveditoare a platii taxei de timbru;
- timbrele judiciare (veti fi informat de la judecatorie de valoarea lor);
- copie dupa vechile acte;
- copie hotarare judecatoreasca;
- certificatul de inscriere in original;
- cerere tip completata pe loc.
Judecatorul de serviciu trebuie sa verifice dosarul dupa care il puteti depune la registratura Judecatoriei pentru a primi un numar de inregistrare.

Echipa infoONG va ureaza mult success!

O,SINGURA,FRAZA,NEMOTIVATA,NEJUSTIFICATA,,FORMULATA,DE,FOSTUL,PRESEDINTE,AL,UDMR,NU,POATE,FORMA,OPINIA,COMPLETA,ATRIBUNALULUI,BUCURESTI,IN,CAUZA,DEDUSA,JUSTEI,JUDECATI,INREGISTRATA,IN,VARA,ANULUI,2010,DANDU-SE,TERMEN,IN,10.01.2011!!!



ESTEVADITA,CONSTITUIREA,.U.D.M.R.,U.N.P.R.,DUPA,EXEMPLUL,U.T.C.-ULUI!!!!!
Uniunii Tineretului Comunist


Stema Uniunii Tineretului Comunist
Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret a Partidului Comunist Român.
, January 19th, 2011 Consilierul prezidential Eckstein Kovacs sustine “autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc” si “Tara Mama” – Ungaria
Consilierul prezidenţial Eckstein Kovacs Peter a declarat la o emisiune moderată de Tavi Hoandră la Realitatea Cluj, că este de acord cu solicitările privind “autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc”.
“Eckstein Kovacs Peter a făcut această declaraţie şocantă din calitatea de consilier prezidenţial plătit de statul român. După o astfel de afirmaţie, care vizează dezmembrarea Românei aşteptăm ca preşedintele T. Băsescu să-l demită, deşi nu ne facem iluzii”.
In aceeasi emisiune, consilierul lui Traian Basescu a mai spus ca susţine scindarea Universităţii Babeş-Bolyai: “A fost una dintre doleanţele, chiar principala doleanţă care a unit comunitatea maghiară din România. Da, vrem înapoi Universitatea Bolyai”
Pe 15 martie anul trecut, de ziua Ungariei, acelasi consilier prezidential declarase, într-o discuţie cu cititorii Hotnews, că solicitarea ca limba maghiară să fie recunoscută drept “limbă oficială regională” nu este deplasată şi nici nu aduce o schimbare radicală, ci ar fi o oficializare a unei situaţii concrete, reale.
La Tabara de la Tusnad din iulie 2010, conform comunicatului dat de “Tusvanyos Press”, consilierul prezidential Eckstein-Kovács Péter declarase la finalul discutiilor: “Noi aici în Transilvania ştim foarte bine că avem dreptul la viaţă, la o viaţă plină de vrednicie, pentru care aşteptăm, în mod natural, sprijinul FIDESZ şi al Ţării Mamă”.

SOLICIT,CITAREA,U.D.M.R.LA,NOUL,SAU,SEDIU,SI,PRIN,NOUL,SAU,
PRESEDINTE,ALES.
Saturday, February 26th, 2011 Totul despre Congresul UDMR flituit de Basescu: Péter Ekstein-Kovács 118 voturi, Kelemen Hunor 371
Sâmbătă şi duminică (26-27 februarie) la Oradea are loc cel mai important eveniment din ultimii ani pentru Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi, evident, pentru viitorul României. Asta, pentru că în fruntea UDMR va fi ales un alt preşedinte, pentru că se va vota un nou statut şi pentru că se vor contura viitoarele opţiuni în ceea ce priveşte continuarea guvernării alături de PDL sau aderarea la USL, lucru care ar putea duce la formarea unui alt guvern în România.
Congresul UDMR a început cu intonarea imnului Ungariei al României şi al Uniunii Europene. Evenimentul a strâns în aceeaşi sala (Casa de Cultură a Sindicatelor din Oradea) atât cei mai importanţi reprezentanţi ai guvernului României (Premierul Emil Boc) cât şi cele mai importante figuri ale opoziţiei (preşedintele PNL – Crin Antonescu şi preşedintele PSD – Victor Ponta), atât lideri din partidul aflat la guvernare în Ungaria (Semlyén Zsolt – KDNP şi Pelczné G. Ildiko – FIDEZS) cât şi lideri ai opoziţiei maghiare (András Balogh – MSZP sau András Schiffer – LMP).
Alături de ei au fost prezenţi reprezentanţi ai comunităţii maghiare din întreaga ţară, din Voievodina sau Slovacia şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din judeţul Bighor şi municipiul Oradea.
Kiss Alexandru, preşedintele UDMR Bihor: „nu există maghiarime unită fără un UDMR de succes şi nu există UDMR de succes fără o maghiarime unită”
Aşa cum era normal prima declaraţia a făcut-o reprezentantul gazdelor, preşedintele UDMR Bihor, Kiss Alexandru:
„Vă salutăm cu mare drag la Oradea. Suntem într-un loc istoric pentru că în această sală a avut loc în urmă cu aproximativ două decenii primul congres al UDMR cel care consfinţea apariţia acestui organism pe scena politică a României.
Am vorbit şi cu ceilalţi colegi şi sperăm ca şi cel de-al XX-lea congres al UDMR să aibă loc tot aici la Oradea. În urmă cu 20 de ani ne-am temut de foarte multe lucruri şi ne-am dorit foarte multe lucruri care între timp s-au şi împlinit.
Am avut mereu grijă unul de celălalt şi am ţinut mereu cont de faptul că nu există maghiarime unită fără un UDMR de succes şi nu există UDMR de succes fără o maghiarime unită”.
Discursul reprezentanţilor autorităţilor locale a fost continuat de cel al primarului municipiului Oradea, Ilie Bolojan:
„Mulţumesc colegilor din UDMR pentru ajutorul pe care l-au dat în permanenţă municipiului Oradea. Ne-au reprezentat cu cinste în parlament şi nu au uitat de locul din care au plecat”.
Markó Béla nu a uitat de autonomia teritorială şi nici de rivalii maghiari
Aşa cum ne-a obişnuit liderul maghiarilor din România a avut un discurs echilibrat în care a amintit de situaţia dificilă în care s-a născut partidul pe care l-a condus. Discursul său a fost răsplătit cu aplauze, mai ales atunci când a explicat că dovada cea mai bună a faptului că prin UDMR maghiarii au ales calea cea mai corectă o reprezintă atât rezultatele obţinute cât şi prezenţa numeroasă la acest congres.
„Am reuşim să construim multe lucruri împreună pentru România fără să conteze că suntem români sau maghiari. La primul congres de la Oradea când ne-am constituit ca organizaţie a trebuit să fim apăraţi de tancuri. Acum nu mai este nevoie de acest lucru.
Am făcut paşi mari şi importanţi, am înaintat pe calea noastră în ciuda celor care contrazic acest lucru. Această sală plină şi interesul pe care îl arată toată lumea pentru acest eveniment este cea mai clară dovadă că am ales calea cea mai dreaptă”
a declarat Markó Béla.
Ulterior, prin intermediul unui comunicat de presă a fost făcut public tot discursul pe care preşedintele UDMR intenţiona să-l citească.
„Drumul parcurs împreună a fost, fireşte, lung, dar întrebarea este, oare cât s-a schimbat lumea în jurul nostru şi dacă am mers sau nu în direcţie bună. Eu spun că da.
Avem termen de comparaţie, avem şi instrument precis de măsură, că doar se poate citi programul nostru, formulat la începutul anilor 90, îi putem alătura programele de acţiune adoptate pe parcurs, putem răsfoi Memorandumul semnat de mine şi de Takács Csaba în 1993 şi înaintat Consiliului Europei, şi putem vedea ce s-a realizat şi ce nu.
Cel ce va face acest lucru, va fi surprins: cele mai multe puncte ale acelor documente s-au îndeplinit, numai autonomia teritorială, amintită atunci doar la modul general, a rămas o revendicare neîmplinită, fiindcă pentru asta este nevoie în continuare de reforme profunde în administraţie şi de organizare a statului.
Unele condiţii ale autonomiei culturale sunt însă cuprinse în Legea Educaţiei, recent adoptată: în privinţa şcolilor noastre, în cea mai mare parte, vom putea decide noi.
Dar, evident, autonomia poate fi marea prioritate a următorilor ani, dacă există deja premizele acestei autonomii. Ori, în opinia mea, aceste premize le-am şi creat. Menţionăm însă că asemenea obiective, ca şi până acum, pot fi cucerite numai în deplină unitate politică.
(…) În martie 1990 manifestaţia românilor, care peste două zile avea să se transforme la Târgu Mureş într-o încercare sângeroasă de pogrom ce a adus mai mulţi morţi şi sute de răniţi, a pornit de la o farmacie din cartierul Tudor.
Mânia maselor de români a fost stârnită de faptul că farmacista a scris pe vitrina farmaciei, alături de denumirea românească şi denumirea în limba maghiară: Gyógyszertár. Ei bine, să ne gândim că azi sistemul sanitar din România este condus de un ministru al UDMR, în sarcina şi responsabilitatea sa cade şi această problemă: cum se pot asigura din bugetul restrâns mai multe medicamente compensate românilor, maghiarilor, tuturor cetăţenilor care au nevoie de ele.
Iar după ce anii nouăzeci au trecut, la Târgu Mureş şi în multe alte locuri din Transilvania, cu aceea că noi am afişat inscripţiile în limba maghiară iar alţii le-au îndepărtat sau le-au mâzgălit, noi le-am pus, ei le-au luat, iar le-am pus, iar le-au luat, şi tot aşa – din 2001 legea asigură dreptul la utilizarea publică, verbal şi în scris, a limbii maghiare, acolo unde procentajul minorităţii este de peste 20%.

Această prevedere referitoare la administraţiile locale am introdus-o, în 2003, şi în Constituţie, extinzând dreptul de utilizare a limbii în instituţiile deconcentrate şi în justiţie. De atunci în numeroase localităţi din Transilvania limba maghiară este din nou acasă, în mod oficial, iar indicatoare bilingve îi întâmpină pe cei care vizitează aceste localităţi. Cine îşi mai aduce aminte de farmacia de odinioară?”.
Deşi s-a ferit să îi pronunţe numele, liderul maghiarilor face referiri destul de dure la adresa lui László Tőkés în discursul său:
„Observ cu satisfacţie că cel care ne-a atacat cel mai zgomotos pentru faptul că avem încredere în politica parlamentară, se află acum în Parlamentul European, întemeiază un partid şi visează, probabil, la prezenţă parlamentară şi, eventual, la guvernare.
În concluzie, ori a devenit oportunist şi cel care ne-a acuzat, ani în şir, de oportunism, ori adevărul a fost de partea noastră de la bun început”.
Emil Boc: „La sfârşitul lui martie România va ieşi oficial din recesiune şi asta se datorează şi ajutorului dat de UDMR
Din partea Guvernului României au luat cuvântul premierul Emil Boc, Cătălin Avramescu, Cristian Diaconescu.
„Conform bilanţului pe luna ianuarie suntem pe o cale bună în ceea ce priveşte situaţia economică a ţării. În acest an vom avea o creştere economică de 1-2% iar în 2012 vom ajunge la 4-4,5%. Toate aceste lucruri vi se datorează şi dumneavoastră celor care aţi fost alături de noi atunci când ne-a fost mai greu.
Avem însă de consolidat reformele începute, de finalizat Legea Minorităţilor, Codul Muncii şi de redus contribuţiile la asigurări sociale. Putem face acum toate aceste lucruri pentru că am făcut ceea ce a trebuit atunci când a trebuit. În 2010 am ajustat bugetul acestei ţări şi roadele înep să se vadă.

La sfârşitul lui martie România va ieşi oficial din recesiune şi asta se datorează şi ajutorului dat de UDMR. În concluzie am fost împreună când ne-a fost cel mai greu şi pentru acest lucru vă mulţumesc. Sunt convins că vom rămâne împreună pentru a culege roadele acestei Guvernări şi mă refer aici la următoarele alegeri”
a declarat primul ministru al României, Emil Boc.
Mesajul premierului a fost completat de cel al consilierului prezidenţial Cătălin Avramescu care a citit o scrisoare din partea preşedintelui Traian Băsescu prin care acesta i-a mulţumit lui Markó Béla pentru sprijinul acordat României în cel mai greu moment al ei.
Pe o linie asemănătoare s-a aflat şi discursul lui Cristian Diaconescu, preşedintele UNPR, care s-a declarat mulţumit de echilibrul şi de politica bazată pe dialog pe care a adoptat-o liderul maghiarilor, lucru care a făcut ca România să nu intre niciodată într-o fază radicală în ceea ce priveşte relaţiile inter-etnice.
Liderii opoziţiei le-au făcut ochi dulci udemeriştilor
Din punctul de vedere al USL este foarte clar că România nu mai poate continua aşa. Putem, mai târziu şi mai greu, în 2012, să schimbăm această situaţie fără UDMR sau o putem face mai devreme şi mai temeinic împreună. Decizia este la dumneavoastră”.
Semlyén Zsolt, preşedinte KDNP: „Am încercat să spălăm, ruşinea de la 5 decembrie 2004 de pe faţa tuturor maghiarilor din afara Ungariei”
Discursurile oficialităţilor maghiare din Ungaria au fost în general moderate, axate pe mulţumiri aduse celui care a condus timp de două decenii UDMR.
„Ungaria are acum un Guvern care nu gândeşte despre maghiarii din afara ţării doar cât scrie în Constituţie. Există o singură maghiarime care trăieşte în trei locuri diferite datorită situaţiei istorice. Asta înseamnă că trebuie să fim în continuare uniţi şi puternici iar noi, cei din Ungaria, să facem în aşa fel încât glasul lor să fie mai des şi mai bine auzit în Parlamentul de la Budapesta.
În măsura în care s-a putut am încercat să spălăm, ruşinea de la 5 decembrie 2004 de pe faţa tuturor maghiarilor din afara Ungariei. Am dovedit prin oferirea cetăţeniei maghiare că noi nu ne gândim la cetăţenii din afara Ungariei ca la cetăţeni de categoria B”
a declarat Semlyén Zsolt, preşedinte KDNP (Partidul Po******r Creştin Democrat care guverneaza Ungaria alături de Partidul Civic Maghiar – FIDESZ). Acesta a mai adăugat că Ungaria are o colaborare bună cu România şi că va face tot posibilul pentru a ajuta ţara noastră să intre în spaţiul Schengen.
Pelczné G. Ildikó, vicepreşedintele FIDESZ. a vorbit despre cât de importantă este această zi, o zi în care maghiarii din România îşi vor alege liderul:
„Ziua de astăzi nu este doar o zi importantă ci este o piatră de hotar. Este ziua căutării şi alegerii drumului corect. Nu veţi alege astăzi o persoană ci calea, drumul, modul în care veţi merge mai departe. Trebuie să vă continuaţi misiunea şi să nu obosiţi niciodată.
Să nu uitaţi că maghiarii de aici încă mai aşteaptă schimbarea. Vreau să ştiţi că indiferent de ce veţi alege, în FIDESZ veţi avea un partener de nădejde”.
Au mai vorbit preşedintele Uniunii Maghiarilor din Voievodina, Pásztor István, preşedintele Coaliţiei Maghiare din Slovacia, Berényi József sau András Schiffer, preşedintele celui mai nou partid din Ungaria, „Politica Poate fi Altfel”. Dacă Berényi József a aminutit despre dificultăţile pe care le întâmpină Coaliţia Maghiară din Slovacia (amenzi pentru maghiarii care nu vorbesc corect limba slovacă sau retragerea cetăţeniei slovace pentru etnicii maghiari care decid să îşi ia cetăţenie maghiară), András Balogh le-a reamintit de pericolul scăderii numărului maghiarilor din Transilvania.
„În construirea autonomiei culturale aţi reuşit să faceţi paşi importanţi. Ştiu că vă confruntaţi cu scăderea numărului maghiarilor din Transilvania dar sper să depăşiţi acest obstacol. Partidul Socialist este de acord cu toate măsurile şi instrumentele folosite de UDMR pentru a-şi atinge ţelul.
Ştiu că s-a spus de multe ori de la Budapesta să nu se facă compromisuri în ceea ce priveşte politica dar ştiu că aţi ales mereu ceea ce era mai important pentru maghiarii din România. Şi Obama a făcut şi face compromisuri şi ăsta nu este un lucru negativ. Cooperarea este cel mai important lucru şi mă bucur că aţi avut maturitatea să alegeţi mereu acest lucru”a declarat András Balogh, vicepreşedintele Partidului Socialist din Ungaria.
Nicio surpriză. Kelemen Hunor este noul preşedinte al UDMR
În jurul orei 20:15 comisia care a numărat voturile la Congresul UDMR de la Oradea a anunţat rezultatul alegerilor pentru fotoliul de preşedinte al UDMR. Kelemen Hunor a câştigat detaşat cu 371 de voturi, urmat de Péter Ekstein-Kovács cu 118 voturi şi Gergely Olosz cu 47 de voturi.
În paralel cu numărarea voturilor undemeriştii au votat modificări ale statutului Uniunii. A fost schimbat mecanismul de luare a deciziilor în interiorul Uniunii şi a fost creat un nou post de vicepreşedinte pe probleme politice. La aproape toate articolele care au fost modificate Kiss Alexandru şi Szabó Ödön au făcut propuneri, majoritatea dintre ele acceptate de votanţi.
La 20:15 tensiunea celor trei candidaţi pentru preşedinţia Uniunii a luat sfârşit comisia de numărare a voturilor anunţând rezultatele:
„Péter Ekstein-Kovács 118 voturi, Kelemen Hunor 371 iar Gergely Olosz 47 de voturi. Noul preşedinte al UDMR este, aşadar, Kelemen Hunor”
a declarat preşedintele comisiei în aplauzele sălii care s-a ridicat în picioare. Proaspătul preşedinte l-a îmbrăţişat mai întâi pe fostul lider Markó Belá iar apoi a ţinut un scurt discurs:
„Vă mulţumesc pentru încrederea acordată atât dumneavoastră cât şi celor 10.000 de oameni care m-au sprijinit prin semnătură. Le mulţumesc şi prietenilor care l-au votat pe prietenul meu Péter Ekstein-Kovács.

Îi mulţumesc şi lui Markó Belá pentru încrederea pe care mi-a acordat-o încă de la începutul carierei mele politice din 1997. Vă promit un preşedinte bun pentru o Uniune bună”.
La coborârea de pe scena pe care a ţinut discursul s-a îmbrăţişat şi cu contracandidatul său Péter Ekstein-Kovács.
Noul preşedinte al UDMR s-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cârţa (judeţul Harghita), a absolvit, în 1993, Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj, Facultatea de medicină veterinară, iar în anul 1998 Facultatea de Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai.

A lucrat timp de 7 ani în presă, redactor la Radio Cluj în perioada 1990 – 1997 şi la revista de cultură „Korunk” în perioada 1993-1997.
Între 1997 şi 2000 a fost secretar de stat în Ministerul Culturii iar în 2007 a fost ales preşedinte executiv al UDMR.
În noiembrie 2009 a participat la alegeri pentru preşedinţia României (a obţinut 3,83%) iar din decembrie 2009 este ministru al Culturii în Guvernul Boc.
Actualul vicepresedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes, pe langa faptul ca se afla intr-un rasunator proces de divort pentru adulter, a mai si actionat in judecata un ziarist roman, incercand sa obtina condamnarea acestuia pentru simpla reproducere a unei marturii legata de trecutul sau intunecat. Este vorba de relatia lui Tokes cu Securitatea, certificata in ultimii 21 de ani de documentele aparute in presa, dintre care nu lipseste Angajamentul sau olograf, si stabilita clar de Tribunalul Bucuresti in urma cu 10 de ani, in faimosul proces pe care pastorul Laszlo Tokes (foto stanga) l-a pierdut cu jurnalista britanica Alison Mutler (foto dreapta) si institutia internationala de media Associated Press.
Laszlo “Kolosvari” Tokes – agent a doua servicii secrete comuniste
Paradoxal, asa este: Laszlo Tokes, “eroul revolutiei” si actualul vicepresedinte al Parlamentului European, a colaborat atat cu Securitatea cat si cu serviciul secret comunist maghiar, impotriva Romaniei. Laszlo Tokes – “Kolozsvari” si-a facut antrenamentul pentru activitatea informativa in familie. Astfel, atat tatal Tokes cat si fiii, se aflau in reteaua coordonata de spionul maghiar Rudas Erno. “Pe la inceputul anilor ’80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania. Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea. Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta. Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs, pe atat de lamentabil a fost in ancheta. Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului prin trimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici” se afirma in informarea primita
Trecutul nu se prescrie: presa de la Bucuresti l-a deconspirat pe Tokes din anii ’90
Dar deconspirarea lui Laszlo Tokes in presa centrala dateaza, dupa cum am amintit, din anii ’90. In saptamanalul “Tinerama”, Max Banus si Ioan Itu sunt primii care i-au publicat la Bucuresti si Angajamentul si cateva Note informative, de care, insa, CNSAS nu a tinut cont. Posibil ca tocmai de aceea Laszlo Tokes a insistat sa-l dea in judecata pe ziaristul oradean, pentru a castiga procesul in provincie, chiar in orasul fostului sau scaun” episcopal, si a se prevala in viitor de o noua hotarare pentru a-si spala trecutul. O sa reproducem din “Tinerama” anilor ’90 cateva randuri, edificatoare:
Iata marturia care l-a pus pe jar pe episcopul-turnator, insotita de documente privind colaborarea vicepresedintelui Parlamentului European cu Securitatea si serviciul secret al Republicii Po******re Ungaria:

„Tőkés, angajatul Securității”
„Ghimpele de Bihor“ a intrat în posesia unui document care repune în discutie complicatele relatii ale actualului europarlamentar Tökés László cu fosta politie politica, celebra Securitate a lui Ceausescu.
Uimitor, socant, caragialesc… sunt numai câteva dintre superlativele ce pot fi puse alaturi de documentul aflat în posesia redactiei „Ghimpele de Bihor“. Materialul e o relatare a câtorva momente din activitatea unui colonel de Securitate, acum în rezerva.
Florin Budea
De departe, cea mai spumoasa evocare este cea legata de fostul episcop reformat de Oradea Tökés László, azi parlamentar european. Ofiterul de informatii, fost comandant USLA, însarcinat pentru o vreme cu supravegherea activitatii bisericilor maghiare, spune raspicat: „Tökés László a fost numit preot la Timisoara de fosta Securitate”.
Agentura de plasare
Iata ce scrie despre Tökés László în textul semnat de fostul colonel de securitate. „Fiind primit preot reformat în cadrul Episcopiei Reformate de Cluj, unde tatal sau, Tökés Stefan, a fost vicar, deci al doilea om dupa episcop, ca urmare a unor preocupari straine de biserica reformata, conducerea episcopiei a hotarât, din proprie initiativa, scoaterea lui în afara bisericii reformate. Ca urmare, acesta a început sa acuze ca el este victima regimului, si nu a bisericii, reclamând permanent în strainatate ca, în România, el este singurul preot somer. Pentru a rezolva acest caz, care ajunsese în gura strainatatii la acea vreme, secretarul CC (n.r. – Comitetului Central al PCR), Coman (n.r. – Ioan), ce raspundea si de Securitate, da ordin generalului Vlad Iulian sa rezolve cu Inspectoratul de Securitate Bihor încadrarea lui Tökés László într-o parohie din cadrul Episcopiei Reformate de Oradea, care avea 7 judete subordonate religios, episcop fiind Papp László, fost deputat MAN (n.r. – Marea Adunare Nationala) pâna în decembrie 1989, fost coleg de facultate cu tatal lui Tökés. Am fost sa rezolv încadrarea lui Tökés László ca preot la o parohie a Episcopiei de Oradea. În cele trei vizite pe care le-am facut fostului episcop reformat de Oradea, Papp László, cu rugamintea de a-l primi pe Tökés László, acesta nu a cedat, spunându-mi ca eu nu-l cunosc bine, si asa era, personal nu l-am cunoscut, si sa-l rezolve tatal sau, care este prieten cu fostul episcop reformat de Cluj. În final, la rugamintea mea, episcopul a cedat, dar m-a avertizat: «Bine, voi ati vrut… O sa va para rau! Nu-l cunoasteti ce-i poate capul», cuvinte pe care nu o sa le uit, si câta dreptate a avut… Sculându-se de la masa de birou, batrânul episcop m-a luat la harta României de pe perete si a zis: «Unde doriti sa-l punem?», aratând localitatea ultima: Caransebes. Din prostie cred, am pus degetul pe localitatea Timisoara si i-am spus episcopului sa ramâna totusi la Timisoara, în ideea ca îl putea vedea mai des, de vreme ce multa lume se interesa de acesta… Sa fie clar: Tökés László a fost numit de fosta Securitate ca preot la Timisoara”.
Caporalul
Fostul ofiter de Securitate, sursa „Ghimpelui de Bihor”, spune ca pâna si evolutia profesionala a lui Tökés László ar trebui sa dea de gândit. „A ajuns episcop, ca si Hitler comandant al armatei, de la gradul de caporal. De la functia de capelan, pe care o avea la Timisoara, pâna la rangul de episcop sunt sapte trepte ale ierarhiei bisericesti pe care el le-a sarit”.
Fostul ofiter de Securitate, sursa „Ghimpelui de Bihor”, spune ca pâna si evolutia profesionala a lui Tökés László ar trebui sa dea de gândit. „A ajuns episcop, ca si Hitler comandant al armatei, de la gradul de caporal. De la functia de capelan, pe care o avea la Timisoara, pâna la rangul de episcop sunt sapte trepte ale ierarhiei bisericesti pe care el le-a sarit”.
A recunoscut?
În urma cu mai multi ani, la 15 decembrie 1994, în plin scandal declansat de publicarea în presa centrala a angajamentelor lui Tökés László fata de Securitate, episcopul de atunci al Oradei parea ca îsi recunoaste semnatura. „Doar în urma presiunilor fizice sau psihice am semnat mai multe declaratii, asa cum au facut alte sute si sute de mii de oameni în România, dar ele nu au provocat nimanui niciun rau”, a spus Tökés.
Iata si Documentele noastre, ignorate de total de CNSAS:








Iredentistii racoleaza cetateni din Austro-Ungaria Sâmbătă, 5 martie 2011

Ungurii au pus la cale o noua metoda pentru a stapanii cat mai mult din Europa. Iar metoda pe care o stiu cel mai bine, inca de pe vremea lui Attila, este invadarea teritoriilor. Asa ajunsesera in granitele Austro-Ungariei. Si acum doresc sa faca la fel, la putere fiind Fidesz si Jobbik, doua organizatii politice iredentiste, mascate in democratie.
Si cum Ungaria nu mai are destui cetateni sa stapaneasca noi teritorii, ii fabrica. Este stiut ca in cativa ani, UE va structura Europa dupa criterii etnice, in asa numitele euroregiuni. Ideea e ca acestea sa fie administrate de institutii care vorbesc, la propriu, aceeasi limba. Romania a adoptat - cand cu tradarea PDL, care nu a participat la vot, platind UDMR pentru sustinerea politica - structurarea viitoare a tarii pe criterii noi administrative, in conformitate cu euroregiunile.
Dar pana va intra in vigoare prevederea, peste aproximativ 5-6 ani, Ungaria doreste sa aiba cat mai multi cetateni in afara granitelor ei. Asa ca ii racoleaza. Exista o lege maghiara care spune ca persoanele care au cel putin un parinte, un bunic, sau un strabunic de origine maghiara pot cere cetatenia. Pe fondul crizei economice, tot mai multi cetateni romani din Transilvania doresc sa-si schimbe cetatenia ca sa apartina spatiului Schengen si in acelasi timp sa beneficieze de facilitati de tratament de sanatate, de libera circulatie etc.
De la inceputul anului si pana in prezent, deci in numai doua luni, 12.000 de oameni si-au schimbat cetatenia romana in cea maghiara numai in Romania. Iar fenomenul este in crestere. Ce-i interesant e ca foarte multi dintre acestia nu sunt din Harghita si Covasna, cum ar fi de asteptat. Cu alt soi de promisiuni vin ungurii si pentru alte zone europene de unde racoleaza cetateni, in ideea ca viitoarele euroregiuni pe care le vor detine sa se extinda cat mai mult, ba chiar sa se resusciteze Austro-Ungaria, austriecii fiind cei care detin o mare parte din economia romaneasca (banci, petrol, alimente etc.)

Iată Anexa la Protocolul Alianţei PDL_UDMR-UNPR-Minorităţi


Iată legile şi perioada de adoptare a lor aşa cum sunt ele înscrise în anexa la Protocol:
1.Adoptarea Codului Muncii – sesiunea februarie-iunie 2011
2.Adoptarea legislației dialogului social – sesiunea
septembrie-decembrie 2011
3.Susținerea unei Legi a Holding-ului – 2012
4.Implementarea reformelor prevăzute în Legea educației naționale
adoptată în 2010 – sesiunea februarie-iunie 2011
5.Susținerea Legii privind taxa de solidaritate și implementarea
legislației privind controlul averilor mari - sesiunea februarie-iunie 2011
6.Legea privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare și continuarea
descentralizării în sectorul administrației publice centrale pe baza
principiului subsidiarității – septembrie 2011-septembrie 2012
7.Modificarea Legii administrației publice locale - 2011
8.Adoptarea Legii minorităților naționale – sesiunea februarie-iunie 2011
9.Modificarea legislației electorale locale – sesiunea
februarie-iunie 2011
10.Modificarea legislației electorale parlamentare – sesiunea
septembrie-decembrie 2011
11.Reducerea contribuției de asigurări sociale - 2011

Rusinea Ardealului, Emil Boc, a promis UDMR angajarea raspunderii pe Statutul Minoritatilor Nationale
Cel mai grav atentat la suveranitatea Romaniei, de la al doilea razboi mondial incoace, pe cale sa se produca pentru ca lacustele portocalii sa mai stea cateva luni la praduiala

Luni, Kelemen Hunor, noul presedinte UDMR, a declarat ca adoptarea acestei legi s-ar putea face inclusiv prin angajarea raspunderii Guvernului, pentru ca acest proiect trebuie trecut prin Parlament foarte repede. Pericolul adoptarii unei asemenea legi. Ma ingrozeste doar ideea ca SMN ar putea fi promovata fara ca parlamentarii sa o poata macar amenda, pentru ca procedura de angajare a raspunderii presupune ca Parlamentul devine simplu spectator la ceea ce adopta Guvernul…
Romanii care traiesc in zonele cu po******tie majoritar maghiara,sunt efectiv ingroziti de ideea ca opozitia va accepta o lege cu implicatii atat de grave pentru suveranitatea statului roman (nu mai scriu care ar fi acestea, pentru ca puteti citi postul precedent). Din pacate, ca opozitie, in afara sa strigam, nu stiu ce am putea face… Pentru a mai ramane la ciolan, ca sa fure bine in continuare, PDL-istii sunt dispusi la orice compromis, oricat de gretos si de antiromanesc ar fi! Sa indraznesc sa sper ca Basescu, presedintele Romaniei, ar putea sa nu promulge legea? As fi in stare sa-i iert toate pacatele…
P.S. Nu sunt de acord ca toti liderii partidelor s-au umilit in fata UDMR, la Congresul de la Oradea, pentru a ajunge la putere. Dar, PSD nu le promite nimic, niciun compromis pe capitolul V din SMN si niciun compromis pe Legea privind reorganizarea teritoriala! Parca ar trebui sa platim noi pacatele a sapte generatii, suportandu-le incompetenta, coruptia, nesimtirea si… tradarea interesului national!!!
La ultimele negocieri, PDL a promis UDMR-ului, pentru a rămâne în continuare la guvernare, că va adopta în regim de urgenţă Statutul Minorităţilor Naţionale. Statutul Minorităţilor Naţionale (SMN) a fost adoptat de Guvernul Tăriceanu, prin proiect de lege şi transmis Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, care l-a respins. Ajuns la Camera Deputaţilor, a fost blocat timp de mai mulţi ani, din cauza prevederilor neconstituţionale şi în dezacord cu legislaţia europeană în materie de minorităţi.
La baza respingerii SMN în Senat, au stat mai multe studii şi documente oficiale care recomandau să nu fie adoptat în forma transmisă de Guvern. Mai mult, Ministerul Integrării Europene, condus atunci de d-na ministru Anca Boagiu, actualmente senator PDL, a transmis către Camera Deputaţilor, în atenţia Preşedintelui Comisiei de Învăţâmânt ( la acea data subsemnata), un punct de vedere (nr.10806/18.04.2006), care desfiinţa, practic, proiectul de lege al propriului Guvern.
Poziţia oficială a Ministerului Integrării Europene (MIE) este că pretenţiile UDMR de înfiinţare a controversatelor Consilii Naţionale ale Autonomiei Culturale sub forma unor autorităţi publice maschează proiectele unui „grup de interese”, solicitându-se eliminarea integrală a întregului capitol V – „Autonomia culturală”. Citez: ” Consiliile Naţionale ale Autonomiei Culturale au statutul de autorităţi administrative autonome cu personalitate juridică ( autorităţi publice). Reamintim că, potrivit Constituţiei, sunt autorităţi publice doar : Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, instituţiile administraţiei publice şi locale, autoritatea judecătorească, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii (...). Alte entităţi decât acestea, constituite având la bază exclusiv criterii etnice şi reprezentând numai un grup de interese, nu pot avea această calitate şi nici competenţele decizionale cu valoare normativă şi administrativă aferente.
Argumentele MIE arată că înfiinţarea controversatului Consiliu Naţional al Autonomiei Culturale încalcă flagrant Constituţia României, cât şi prevederile Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, adoptată la Strasbourg şi ratificată de Parlamentul României. Citez „ nu identificăm raţiunea existentei acestor consilii care nu fac altceva decât să creeze un sistem instituţional paralel cu cel deja reglementat”. MIE face trimitere explicită la Convenţia cadru care prevede că „sunt excluse orice categorii de drepturi de natură colectivă ale minorităţilor naţionale” şi avertizează că Statutul UDMR lezează Constituţia României.
Proiectul legii SMN este unic în Europa, iar punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia şi al Înaltului Comisariat pentru Minorităţile Naţionale al OSCE relevă acest lucru. Cel mai arzător subiect îl reprezintă, în opinia juriştilor Comisiei de la Venetia, articolul care prevede dreptul de veto al Consiliului National al Autonomiei Culturale în ceea ce priveşte înfiinţarea sau desfiinţarea unor instituţii de învăţământ şi cultură sau privind angajarea de personal în aceste instituţii. PD a cerut, la vremea respectivă, eliminarea acestui drept de veto. Tot PD a susţinut ca în Uniunea Europeană nu există un document cadru cu un model general unanim acceptat al Autonomiei Culturale care să fie aplicat şi în România.
Comisia de la Veneţia recomandă un consens al clasei politice, deoarece SMN introduce concepte noi în legislaţia românească şi fiindcă “nu există un standard general valabil pe plan internaţional în ceea ce priveşte autonomia culturală.”
Şi Vasile Burtea, adjunct al Avocatului Poporului a declarat că SMN conţine prevederi neconstituţionale, referindu-se la articolul

sereistul de pandrea tot în slujba securiştilor a rămas.

Deci aceste personaje sunt absolut inconstiente. Adica vezi ca ai scandal de presa, recuzari peste recuzari, contestari si nu iti iei un minim de precautie sa treci propunerea de modificare a completurilor prin colegiu.
Mare garababura. Vai de steaua noastra!