Judecatoarea Adina Daria Lupea, de la Curtea de Apel Cluj - care a dispus achitarea magistratilor Adriana Veturia Moldovan (foto) fost prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Nasaud si Petru Rus, judecator la Judecatoria Nasaud, trimisi in judecata de DNA Cluj pentru comiterea mai multor fapte de coruptie - a criticat dur, in motivarea acestei sentinte, procurorii DNA care au construit cazul numai pe interceptari telefonice si ambientale, pe care le-au interpretat intr-un mod tendentios. Incredibil, dar procurorii DNA i-au interceptat pe cei doi magistrati in baza unui mandat de interceptare emis pe legea sigurantei nationale, anterior oricarei sesizari din oficiu. De exemplu, DNA a acuzat-o pe Adriana Veturia Moldovan de primire de foloase necuvenite dupa ce un individ care primise de la aceasta o amenda administrativa a trimis, printr-un intermediar, doua ghivece cu flori, unul pentru Moldovan si altul pentru grefiera acesteia! De asemenea, procurorii DNA au sustinut ca fostul prim-procuror i-a cerut unui om de afaceri cu care era prietena de ani de zile sa ii construiasca un pod peste o apa, la casa sa de vacanta din Poiana Zanelor, iar prim-procurorul ar fi urmat sa il ajute pe acesta sa castige un dosar civil judecat de Petru Rus. In fapt, instanta a constatat ca Veturia Moldovan nu numai ca afaceristul trebuia doar sa consolideze un pod deja existent, dar lucrarea a fost platita de fiul prim-procurorului, supraevaluata fiind de afaceristul care incerca sa cumpere casa de vacanta a magistratului si sa determine, prin supraevaluare, un pret mai mic pentru intregul imobil! Lumeajustitiei.ro va prezinta o motivare usturatoare care demonstreaza modul in care a fost construit dosarul impotriva celor doi magistrati, dar si epitetele pe care procurorii DNA, intr-un mod apreciat de instanta ca fiind nepermis, le-au folosit impotriva acestora!

 Procurorii DNA au incercat sa induca in eroare instanta cu privire la declasificarea mandatului in baza caruia au fost facute interceptarile 

Procurorii DNA au trimis-o in judecata pe Adriana Veturia Moldovan, fost prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Nasaud, acuzand-o de trafic de influenta in forma continuata, primire de foloase necuvenite, instigare la fals intelectual, in concurs real. La randul sau, judecatorul Petru Rus a fost deferit justitiei sub acuzatia de fals intelectual, pe motiv ca acesta ar fi semnat o incheiere de sedinta in care se atesta in mod nereal ca ar fi participat un procuror, cand, in realitate, ar fi participat chiar Adriana Veturia Moldovan, care s-ar fi aflat in stare de incompatibilitate, deoarece fiul sau, avocat, era aparatorul unei parti din dosar. De mentionat este ca procurorii DNA s-au sesizat din oficiu cu privire la toate faptele pe care le-au imputat magistratilor, iar ancheta penala a fost realizata exclusiv pe interceptari si interpretarile acestora, date de procurori! Mai mult, instanta a constatat ca interceptarile in acest caz au fost facute in baza “mandatului de interceptare nr. din 1 aprilie 2009 emis de ICCJ in baza legii sigurantei nationale, mandat care, s-a sustinut in rechizitoriu, ar fi fost declasificat la data de 28 iulie 2009 ca urmare a solicitarii de declasificare formulate de DNA – ST Cluj. In fapt, aceasta declasificare precum nici o solicitare propriu-zisa in acest sens, nu a existat, asa cum rezulta din corespondenta dintre Curtea de Apel Cluj, pe de o parte, si DNA – ST Cluj, Inalta Curte de Casatie si Justitie si SRI Bistrita pe de alta parte.

Procurorii DNA i-au prezentat pe cei doi magistrati ca pe niste corupti care isi facusera deja o retea, insa nu au putut sa probeze nici macar o infractiune retinuta in sarcina acestora!

Cu privire la acuzatia de trafic de influenta in forma continuata, judecatorul de la CA Cluj a ajuns la concluzia inculpatul Scurtu Ioan, cel care a construit podul, “nu a beneficiat de nimic din pretinsa cumparare de influenta, in final retragandu-si actiunea anterior declansarii actelor de urmarire penala in prezentul dosar”. Veturia Moldovan nu a negat ca a discutat cu judecatorul Rus despre dosarul lui Scurtu, insa, in final, acesta si-a retras actiunea si ulterior, a reintrodus-o, la Judecatoria Nasaud, aceasta i-a fost admisa irevocabil. Judecatorul de la Curtea de Apel Cluj a statuat faptul ca: “imprejurarea ca in virtutea relatiilor preexistente intre ei, societatea inculpatului a furnizat materiale de constructii, pamant, muncitori pentru unele lucrari de-a lungul timpului sau ca eventual chiar ar fi facut unele reduceri inculpatei (mai ales ca intentiona la un moment dat sa cumpere el cabana) nu poate primi conotatii penale, cata vreme nu s-a dovedit prin nicio proba administrata ca discutiile pe care inculpatii Rus si Moldovan legate de cauza inculpatului Scurtu pot realiza continutul laturii subiective a infractiunii de trafic de influenta, respectiv scopul de a obtine un folos material necuvenit in schimbul traficarii influentei. Din toate discutiile purtate intre parti, coroborate cu evolutia ulterioara a evenimentelor nu reiese cu caracter de certitudine ca presupusul folos (nepromis dealtfel anterior sub niciun aspect nici de catre inculpatul Scurtu inculpatei Moldovan) ar fi avut legatura cu pricina pe care inculpatul Scurtu o avea pe rolul Judecatoriei Nasaud, lipsa de cauzalitate conducand la neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii”.

Mai mult, judecatorul a concluzionat ca: “din succesiunea actelor de urmarire penala se poate constata ca toate concluziile acuzarii si deductiile logice din rechizitoriu se bazeaza aproape exclusiv pe inregistrari audio, video ambientale, sau telefonice, care au fost facute cu privire la cei doi inculpati (...) sub imperiul mandatului de interceptare, emis in baza legii sigurantei nationale, anterior oricarei sesizari din oficiu si aparent nedeclasificat (...). In plus, judecatorul a criticat faptul ca este evident din modul de redactare a rechizitoriului faptul ca “prin fraze axiomatice, anterior analizarii oricarei imprejurari, se clameaza intai vinovatia inculpatilor, nesinceritatea acestora, incercarea de a influenta aflarea adevarului (in loc sa se procedeze in mod firesc la prezentarea situatiei de fapt, probele care o confirma si apoi sa se formuleze concluzii privitoare la acuzare, interpretarea probelor si conduita procesuala a inculpatilor), dupa care sunt redate zeci de fragmente de convorbiri telefonice”.

O alta fapta de trafic de influenta pe care procurorii DNA i-au pus-o in carca Adrianei Veturia Moldovan a fost legata de primirea, de catre aceasta, a sumei de 2.000 de lei, de la un individ al carui frate era inchis pentru viol. Insa, asa cum au aratat interceptarile si restul probelor din acest caz, banii au fost primiti de Moldovan, insa pentru fiul sau, care era avocat al acuzatului de viol, si care era de negasit de catre fratele inculpatului. Tot din interceptari a reiesit faptul ca Moldovan a luat banii rugandu-l insistent pe fratele inculpatului de viol sa ii contacteze fiul! “Datele spetei si materialul probator administrat conduc la concluzia ca inculpata nu avea intentia de a-si trafica influenta sau de a lasa impresia ca si-ar trafica influenta pe langa nimeni si ca banii reprezentau contravaloarea onorariului incasat de fiul ei. Este la fel de evident ca inculpata a realizat ca procedeaza in mod incorect, din punct de vedere deontologic, primind ea acesti bani, inclusiv adeverinta medicala, dar a apelat la acest gest doar pentru doua motive: primul era ca inculpatul Rusti Vasile era o cunostinta veche, un om simplu, de o conditie modesta, caruia i-ar fi putut intoarce cu greu spatele, in ciuda insistentelor lui, in conditiile in care acesta era, asa cum si inculpata a declarat, persoana care le furniza (evident, contracost) material lemnos pentru incalzirea casei pe timp de iarna. A pretinde in astfel de conditii o atitudine rece, absolut distanta, de o superioritate care nu poate caracteriza neaparat un magistrat, ci un OM, excede limitelor atitudinilor si relatiilor sociale umane firesti. Al doilea motiv a fost ca inculpatul Rusti Vasile, in mod repetat, a incercat timp de peste doua saptamani fara succes, sa il contacteze pe avocatul Moldovan Stelian, astfel incat, deoarece dorea angajarea acestuia in cauza, a apelat la gestul extrem de a o cauta pe inculpata la birou, pentru ca ea sa ii inmaneze fiului ei atat cuantumul onorariului stabilit, cat si actele in circumstantiere (...). Curtea remarca insa ca parchetul isi fundamenteaza acuzatia numai pe convorbirile telefonice si ambientale interceptate si inregistrate (…) ignorand insa atat aspectele de ordin obiectiv, cat si concretetea si constanta declaratiilor inculpatilor si ale martorilor care se presupune ca aveau cele mai multe cunostinte despre comiterea acestei infractiuni (…) Este dincolo de orice evidenta ca inculpatul a apelat, asa cum de altfel a declarat si in fata instantei, la inculpata Moldovan Adriana Veturia doar pentru a-i facilita intalnirea cu avocatul Moldovan Stelian, in vederea angajarii cauzei, fara a-i solicita nimic ilegal inculpatei si fara ca aceasta sa ii promita vreo interventie ilegala in favoarea fratelui sau in fata altor magistrati”. Judecatoarea Lupea a si explicat de ce era imposibil ca Veturia Moldovan sa fi incercat sa isi trafice influenta: inculpatul era banuit de viol, acuzatia pentru care arestarea preventiva si trimiterea in judecate se impune in 99% din cazuri, era deja in executarea unei pedepse de 4 ani si 6 luni inchisoare, iar parchetul care ii instrumenta dosarul era superior ierarhic Veturiei Moldovan. “Astfel, se retine ca aceste inregistrari vin sa surprinda si sa puna in lumina o 'alta latura' a caracterului inculpatei Moldovan Adriana Veturia (aceasta dincolo de faptul ca un rechizitoriu este menit sa se intemeieze pe aspectele de fapt si de drept care contureaza sau dovedesc comiterea unei infractiuni, si nu sa faca o analiza moral-psihologica a profilului sau caracterului inculpatului), dezvaluind un mod 'total nedeontologic' de a adopta solutiile in unele dosare penale (sesizarea incalcarilor de ordin „deontologic” fiind atributia Inspectiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, de altfel, si nu a DNA)”.

Cu privire la acuzatia de primire de foloase necuvenite, adica un ghiveci de flori pentru Veturia Moldovan si un altul pentru grefiera acesteia, pentru ca i-au dat unui individ o amenda administrativa, nu una penala, desi era o practica a Parchetului in acest sens, DNA Cluj a precizat ca “desi 'rugata de o cunostinta' ('presupune' acuzarea 'cel putin apropiata, de vreme ce si-a permis o astfel de rugaminte') sa dispuna sanctionarea administrativa a lui OIN, inculpata Moldovan Adriana Veturia nu s-a putut abtine sa nu-i pretinda acestuia, la comunicarea solutiei, remiterea unor bunuri, cat de infime, numai sa obtina un profit material, conduita ce arata cat de JOS se cobora inculpata, la un nivel greu de imaginat al exercitarii profesiei de magistrat”. Instanta CA Cluj a criticat dur procurorii DNA, sustinand ca: “Nu revine instantei de judecata atributia de a cenzura exprimarile folosite de catre parti (...) nici in actul de sesizare, nici in concluziile scrise sau orale ale apararii. Revine insa instantei de judecata rolul de a apara prezumtia de nevinovatie a unui inculpat, oricare ar fi acesta, cel putin pana la momentul pronuntarii unei solutii de condamnare si de a cenzura, atat din partea acuzarii fata de inculpati si aparatorii lor, cat si din partea apararii fata de organele de urmarire penala, exprimari care nu isi au locul, care pot aduce atingere, in cursul derularii actului de justitie, onoarei, demnitatii si reputatiei oricarei parti sau participant in proces si care pot infrange in orice mod insidios aceste valori fundamentale, prin asemenea referiri si afirmatii intr-un act oficial care devine public fata de un inculpat care se bucura inca de prezumtia de nevinovatie. Astfel de supozitii si alegatii pur personale ale procurorului de caz nu isi au locul intr-un act de sesizare al unei instante de judecata, indiferent de ierarhia acesteia sau de calitatea inculpatilor. (...) O simpla afirmatie, intr-o simpla convorbire telefonica, necoroborata cu nicio alta proba administrata in dosar, nu va fi avuta in vedere de catre instanta, mai ales atat cat timp exista multe alte elemente obiective de fapt care sunt de natura a o combate in totalitate. Curtea considera ca in formularea si sustinerea acestui capat de invinuire acuzarea a exagerat, transformand un simplu gest de recunostinta care nu a fost pretins sau solicitat in niciun fel de catre inculpata intr-o fapta penala. (…) Cuvintele si expresiile folosite in rechizitoriu, constata Curtea, au fost extrem de dure si retezau instinctiv tendinta oricui de a se apara. Instanta apreciaza ca aproape socheaza modul in care sunt bolduite, subliniate si apoi transpuse cu MAJUSCULE unele convorbiri telefonice, inducand subliminal impresia ca acestea ar fi probele de baza”.

Anchetatorii DNA i-au acuzat pe cei doi magistrati ca au falsificat o incheiere de sedinta, pentru a nu se descoperi incompatibilitatea Veturiei Moldovan. DNA a demonstrat ca are unitate de masura dubla

Referitor la infractiunea de fals intelectual retinuta in sarcina judecatorului Petru Rus, procurorii DNA au sustinut ca acesta a semnat o incheiere de sedinta prin care se atesta in mod nereal faptul ca la o sedinta de judecata a participat un alt procuror de la Parchetul Judecatoriei Nasaud, cand, in realitate, la aceasta sedinta participase chiar Adriana Veturia Moldovan. Problema era ca fiul lui Moldovan era avocat in dosarul in care aceasta aparea ca procuror. Instanta a constatat ca, desi in mod constant la acel dosar participa un alt procuror, pentru termenul din 22 mai 2009, acesta a lipsit de la serviciu, iar Adriana Veturia Moldovan a participat la sedinta de judecata, anterior avand insa o discutie cu judecatorul Rus Petru, in care i-a spus acestuia ca nu poate participa, pentru ca este incompatibila. „Curtea apreciaza ca (...) intregii situatii de fapt retinuta in rechizitoriu in legatura cu aceasta fapta i s-a acordat o importanta mult prea mare de catre anchetatori, in conditiile in care participarea inculpatei Moldovan Adriana Veturia in acea cauza, care se afla in mod evident in stare de amanare (practic fara a se decide nimic hotarator sau fara a se administra probe esentiale aflarii adevarului in cauza), nu era decisiva si nici apta de a produce consecinte juridice. Ca subiectiv atitudinea inculpatului Rus Petru a fost aceasta la momentul discutiei o confirma si evolutia ulterioara a evenimentelor, inculpatul procedand initial la semnarea incheierii de sedinta in care se consemna participarea ca procuror de sedinta a inculpatei Moldovan. Din nicio proba administrata nu reiese ca ulterior acestei discutii inculpatul Rus i-ar fi atras atentia grefierei de sedinta sa mentioneze in acea incheiere numele unui alt procuror. De altfel, Curtea din oficiu, in baza rolului activ, a administrat la dosar proba cu alte inscrisuri, respectiv copiile a doua incheieri penale din dosarul 2068/265/2007 al Judecatoriei Nasaud din 8 aprilie 2009 si 29 aprilie 2009 din care reiese ca intr-un alt complet de judecata, exact in aceeasi perioada, este consemnata participarea la sedinta de judecata a inculpatei la acea cauza. Dosarul anterior mentionat, in mod identic, a comportat amanari fara discutii, aparatorul partii vatamate fiind tot fiul inculpatei (...)”. In final, instanta a mentionat ca, fata de grefiera judecatorului s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aceasta a fost sanctionata cu amenda administrativa. “O astfel de solutie poate conduce insa per a contrario si la concluzia ca, in opinia organelor de urmarire penala, falsificarea unui inscris oficial de catre grefier in timpul intocmirii lui nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, in timp ce o fapta similara comisa de un magistrat l-ar prezenta (iar aceasta, indubitabil, doar prin calitatea speciala a subiectului activ al infractiunii)”.