Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – condusa de avocatul Traian Briciu (foto) – continua demersurile pentru apararea secretului profesional dintre avocati si clientii lor.

Amintim ca in decembrie 2024 Guvernul a depus la Senat un proiect de lege prin care vrea sa abroge art. 33 alin. 5 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative (pe scurt: Legea anti-spalare de bani). Este vorba despre eliminarea protectiei acordate secretului profesional avocat-client in relatia cu Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB). Gasiti mai jos detalii.

In acest context, UNBR a trimis catre Senat miercuri, 5 februarie 2025, un set de patru propuneri de amendare a proiectului guvernamental, astfel incat sa fie pastrate garantiile privind protejarea confidentialitatii comunicarii avocat-client.

Cele mai importante propuneri se refera la mentinerea art. 33 alin. 5 in lege, precum si la obligativitatea ca ONPCSB sa protejeze secretul profesional al avocatilor.

Iata comunicatul UNBR:

„Punctul de vedere al UNBR trimis Senatului Romaniei cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 129/2019

Catre:

● SENATUL ROMANIEI – BIROUL PERMANENT
e-mail: bp@senat.ro

 ● COMISIA JURIDICA, DE NUMIRI, DISCIPLINA, IMUNITATI SI VALIDARI
e-mail: com.juridica@senat.ro

DOMNULE PRESEDINTE,

UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA, cu sediul in Bucuresti, Sector 5, Splaiul Independentei nr. 5, Palatul de Justitie, e-mail: unbr@unbr.ro, reprezentata prin Presedinte, av. dr. Traian – Cornel BRICIU, formuleaza prezentul

PUNCT DE VEDERE[1]

 cu privire la proiectul de lege inregistrat la Senat sub nr. B662/2024 privind modificarea si completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

A. Textul propus de catre initiator, Guvernul Romaniei:

1. La articolul 1, alineatele (3) si (7) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(3) Oficiul este autoritatea competenta care coordoneaza realizarea evaluarii riscurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului la nivel national, evaluare care se realizeaza in cadrul unui mecanism de cooperare cu autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1), precum si cu organismele de autoreglementare, cu asigurarea protectiei datelor cu caracter personal. Oficiul este autoritatea competenta care coordoneaza raspunsul national la riscurile evaluate, inclusiv politica si activitatea operationala in cadrul mecanismului de cooperare si informeaza in acest sens Comisia Europeana, Autoritatea Bancara Europeana si statele membre.”

Punct de vedere U.N.B.R.:

Includerea organismelor de autoreglementare (in speta Uniunea Nationala a Barourilor din Romania) la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 justifica completarea normei juridice prin care se recunoaste importanta protejarii datelor cu caracter personal si cu dispozitii privind respectarea si protejarea secretului profesional ce constituie un principiu fundamental al profesiei de avocat (art. 11, art. 45 alin. (7), art. 34 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si art. 1 alin. (2) lit. e) din Statutul profesiei de avocat)

Pe cale de consecinta, apreciem ca fiind necesara completarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 in forma propusa prin proiectul de lege inregistrat la Senat sub nr. B662/2024, dupa cum urmeaza:

„(3) Oficiul este autoritatea competenta care coordoneaza realizarea evaluarii riscurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului la nivel national, evaluare care se realizeaza in cadrul unui mecanism de cooperare cu autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1), precum si cu organismele de autoreglementare, cu asigurarea protectiei datelor cu caracter personal si a secretului profesional in conditiile prevazute de lege. Oficiul este autoritatea competenta care coordoneaza raspunsul national la riscurile evaluate, inclusiv politica si activitatea operationala in cadrul mecanismului de cooperare si informeaza in acest sens Comisia Europeana, Autoritatea Bancara Europeana si statele membre.”

B. Textul propus de catre initiator, Guvernul Romaniei:

2. La articolul 1, partea introductiva a alineatului (9) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(9) Autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si d), precum si organismele de autoreglementare intocmesc statistici privind eficacitatea masurilor de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului, in domeniul specific de activitate, care includ: (…).

3. La articolul 1, alineatul (10) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(10) Autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1) lit. a), b), d), precum si organismele de autoreglementare, transmit Oficiului, in calitate de punct central la nivel national, in format electronic, statisticile prevazute la alin. (9), in forma stabilita de acesta. Oficiul asigura publicarea anuala a unei versiuni consolidate a statisticilor, pe pagina proprie de internet.”

Punct de vedere U.N.B.R.:

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania in calitate de organism de autoreglementare NU are acces la datele prevazute la art. 1 alin. (9) lit. b), c), d), e) teza a II – a din Legea nr. 129/2019.

Pe cale de consecinta, apreciem ca fiind necesara completarea art. 1 alin. (10) din Legea nr. 129/2019 in forma propusa prin proiectul de lege inregistrat la Senat sub nr. B662/2024, dupa cum urmeaza:

(10) Autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1) lit. a), b), d), precum si organismele de autoreglementare, transmit Oficiului, in calitate de punct central la nivel national, in format electronic, statisticile prevazute la alin. (9), in forma stabilita de acesta. Oficiul asigura publicarea anuala a unei versiuni consolidate a statisticilor, pe pagina proprie de internet. Statisticile realizate de catre organismele de autoreglementare nu se vor raporta la datele prevazute de art. 1 alin. (9) lit. b), c), d), e) teza a II – a.”

C. Textul propus de catre initiator, Guvernul Romaniei:

4. La articolul 3, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(6) Dupa implinirea unui termen de un an de la data la care persoana a incetat sa mai ocupe o functie publica importanta in sensul alin. (2), entitatile raportoare nu mai considera persoana respectiva ca fiind expusa public, cu exceptia cazului in care persoana mai prezinta un risc asociat persoanelor expuse public din cauza influentei pe care o poate exercita, ca urmare a functiei sale anterioare.”

Punct de vedere U.N.B.R.:

Conceptul de persoana care „mai prezinta un risc asociat persoanelor expuse public din cauza influentei pe care o poate exercita, ca urmare a functiei sale anterioare” nu este definit, iar norma juridica propusa este echivoca.
Pe cale de consecinta, apreciem ca nu este oportuna completarea art. 3 alin. (6) din Legea nr. 129/2019 in forma propusa prin proiectul de lege inregistrat la Senat sub nr. B662/2024.

D. Textul propus de catre initiator, Guvernul Romaniei:

20. La articolul 33, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

”(4) Secretul profesional si secretul bancar la care sunt tinute entitatile raportoare, inclusiv cele prevazute prin legi speciale, nu sunt opozabile Oficiului.”

* Prin propunerea de modificare a art. 33 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 in vigoare la acest moment se elimina ultima sintagma ce are urmatorul continut: „cu exceptia entitatilor prevazute la alin. (5)„, mai exact se inlatura opozabilitatea secretului profesional al avocatului.

21. La articolul 33, alineatul (5) se abroga.

Punct de vedere U.N.B.R.:

Prin art. 33 alin. (5) din Legea nr. 129/2019 in vigoare la acest moment si care se propune a fi abrogat se stabileste ca:
„Avocatii vor aduce la indeplinire dispozitiile prevazute de prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor prevazute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile ulterioare, privind pastrarea secretului profesional.”

Propunerea de abrogare a art. 33 alin. (5) si respectiv de modificare a art. 33 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 constituie o grava atingere adusa secretului profesional al avocatului care reprezinta un principiu fundamental al profesiei de avocat (art. 11, art. 45 alin. (7), art. 34 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si art. 1 alin. (2) lit. e) din Statutul profesiei de avocat).

De cele mai multe ori secretul profesional al avocatului este perceput doar ca o obligatie stabilita in sarcina acestuia in relatia cu clientul sau, fapt ce rezulta din modul de formulare a art. 11 din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata:
“Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata (…).”
In realitate, secretul profesional reprezinta cu intaietate un drept al avocatului de a pastra confidentialitatea informatiilor primite de la client, iar acest drept constituie o garantie a independentei avocatului, aceasta concluzie fiind confirmata de art. 1 alin. (2) lit. e) din Statutul profesiei de avocat unde este reglementat „principiul pastrarii secretului profesional”.

Subliniem faptul ca art. 33 alin. (4) si art. 33 alin. (5) din Legea nr. 129/2019 in vigoare la acest moment au fost adoptate de legiuitorul roman pentru a transpune in mod corect continutul Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului, mai exact a paragrafului (9) care stabileste ca:
„Membrii profesiilor juridice independente, astfel cum sunt definiti de statele membre, ar trebui sa se supuna prezentei directive atunci cand participa la tranzactii financiare sau la tranzactii intre societati comerciale, inclusiv prin furnizarea de consultanta fiscala, intrucat aceasta prezinta riscul cel mai ridicat ca serviciile respectivilor membri ai profesiilor juridice liberale sa fie folosite in mod abuziv, in scopul spalarii produselor activitatii infractionale sau in scopul finantarii terorismului. Cu toate acestea, ar trebui sa existe scutiri de la orice obligatie de raportare a informatiilor obtinute fie inainte de o procedura judiciara, in timpul acesteia sau dupa aceasta, fie in cursul evaluarii situatiei juridice a unui client. Prin urmare, consilierea juridica ar trebui in continuare sa faca obiectul obligatiei de pastrare a secretului profesional, cu exceptia cazurilor in care juristul participa la spalarea banilor sau la finantarea terorismului, consilierea juridica este furnizata in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului sau juristul stie ca un client doreste consiliere juridica in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului.”

Se poate concluziona cu usurinta ca cele 3 (trei) exceptii prevazute de legiuitorul european si anume:
– juristul participa la spalarea banilor sau la finantarea terorismului;
– consilierea juridica este furnizata in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului; sau
– juristul stie ca un client doreste consiliere juridica in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului
nu reprezinta veritabile exceptii de la secretul profesional, deoarece in situatiile expuse se ridica problema unei participatii penale si prin urmare nu implica o analiza a opozabilitatii secretului profesional.

In aceeasi ordine de idei, apreciem ca propunerea de abrogare a art. 33 alin. (5) si respectiv de modificare a art. 33 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 contravine noului pachet AML (Anti-money laundering) adoptat de Parlamentul European in cursul anului 2024 prin care se confirma fara putinta de tagada importanta secretului profesional al avocatului si se reitereaza faptul ca avocatul trebuie sa fie exceptat „de la orice obligatie de raportare”, dupa cum urmeaza:

● Parag. (12) al REGULAMENTULUI (UE) 2024/1624 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 31 mai 2024 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului:

„Persoanele care exercita profesii juridice liberale ar trebui sa intre sub incidenta prezentului regulament atunci cand participa la tranzactii financiare sau la tranzactii intre societati comerciale, inclusiv atunci cand furnizeaza consiliere fiscala, deoarece exista riscul ca serviciile furnizate de persoanele respective sa fie folosite in mod abuziv, in scopul spalarii produselor activitatii infractionale sau in scopul finantarii terorismului. Cu toate acestea, ar trebui sa existe exceptari de la orice obligatie de raportare a informatiilor obtinute fie inaintea unei proceduri judiciare, in timpul acesteia sau dupa incheierea acesteia, fie in cursul evaluarii situatiei juridice a unui client, deoarece astfel de informatii fac obiectul secretului profesional al avocatului. Prin urmare, consultanta juridica ar trebui in continuare sa faca obiectul obligatiei de a pastra secretul profesional, cu exceptia cazurilor in care persoana care exercita o profesie juridica participa la spalarea banilor sau la finantarea terorismului, consultanta juridica este furnizata in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului sau persoana care exercita o profesie juridica are cunostinta de faptul ca intentia clientului este sa obtina consultanta juridica in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului. Astfel de cunostinte si un astfel de scop pot fi deduse din imprejurari de fapt obiective. Intrucat este posibil ca in etapa comiterii activitatilor infractionale generatoare de venituri consultanta juridica sa fi fost deja solicitata, este important ca situatiile excluse de la secretul profesional al avocatului sa includa si cazurile in care consultanta juridica este furnizata in contextul infractiunilor premisa. Consultanta juridica solicitata in legatura cu proceduri judiciare in curs nu ar trebui considerata ca fiind consultanta juridica in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului.”

 ● Potrivit art. 90 din REGULAMENTUL (UE) 2024/1624 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 31 mai 2024, acesta se aplica incepand cu data de 10 iulie 2027.

● Parag. (89) al DIRECTIVEI (UE) 2024/1640 A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 31 mai 2024 privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 si de modificare si abrogare a Directivei (UE) 2015/849:
„Divulgarea de catre supraveghetori catre FIU a unor fapte care ar putea avea legatura cu spalarea banilor sau finantarea terorismului este una dintre pietrele de temelie ale supravegherii eficiente si eficace a riscurilor de spalare a banilor si de finantare a terorismului si permite supraveghetorilor sa abordeze deficientele identificate in procesul de raportare de catre entitatile obligate. In acest scop, supraveghetorii ar trebui sa aiba posibilitatea de a raporta catre FIU cazurile in care suspecteaza ca entitatea obligata nu a prezentat un raport sau de a completa rapoartele transmise de entitatea obligata cu informatii suplimentare pe care le descopera in cursul activitatilor lor de supraveghere. De asemenea, supraveghetorii ar trebui sa aiba posibilitatea de a raporta suspiciunile de spalare a banilor, de savarsire a unor infractiuni premisa in domeniul spalarii banilor sau de finantare a terorismului care planeaza asupra angajatilor entitatilor obligate sau a unor persoane aflate intr-o pozitie echivalenta, asupra conducerii sau a beneficiarilor reali ai acestora. Prin urmare, este necesar ca statele membre sa instituie un sistem care sa garanteze ca FIU sunt informate in mod corespunzator si prompt. Raportarea suspiciunilor catre FIU nu ar trebui inteleasa ca inlocuind obligatia autoritatilor publice de a raporta autoritatilor competente relevante orice activitate infractionala pe care o descopera sau de care iau cunostinta in cursul indeplinirii sarcinilor lor. Informatiile care fac obiectul secretului profesional al avocatului nu ar trebui colectate si nici consultate in contextul sarcinilor de supraveghere, cu exceptia cazului in care se aplica exceptarile prevazute in Regulamentul (UE) 2024/1624. In cazul in care supraveghetorii descopera sau intra in posesia unor astfel de informatii, acestia nu ar trebui sa le ia in considerare in scopul activitatilor lor de supraveghere si nici sa le raporteze catre FIU.”

● Art. 10 alin. (2) parag. 2 din DIRECTIVA (UE) 2024/1640 A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 31 mai 2024 privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 si de modificare si abrogare a Directivei (UE) 2015/849:

“In cazul in care persoana care detine calitatea de trustee sau persoana care detine o pozitie echivalenta este o entitate obligata mentionata la articolul 3 punctul 3 litera (a), (b) sau (c) din Regulamentul (UE) 2024/1624, statele membre se asigura ca entitatea responsabila de registrul central este, de asemenea, abilitata sa efectueze verificari, inclusiv inspectii la fata locului, la sediile comerciale sau la sediul social al persoanei care detine calitatea de trustee sau al persoanei aflate intr-o pozitie echivalenta. Verificarile respective respecta cel putin urmatoarele garantii:

● Potrivit art. 77 din DIRECTIVA (UE) 2024/1640 A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 31 mai 2024 privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 si de modificare si abrogare a Directivei (UE) 2015/849:
“Directiva (UE) 2015/849 se abroga de la 10 iulie 2027.”

● Potrivit art. 78 alin. (1) din DIRECTIVA (UE) 2024/1640 A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 31 mai 2024 privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 si de modificare si abrogare a Directivei (UE) 2015/849:
„Statele membre asigura intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 10 iulie 2027. Statele membre comunica de indata Comisiei textul dispozitiilor respective.”

De subliniat faptul ca in ceea ce priveste constatarile Comitetului MONEYVAL acestea sunt elaborate la nivelul lunii mai 2023, fiind anterioare noului pachet AML (Anti-money laundering) adoptat de Parlamentul European in cursul anului 2024.
Mai mult decat atat, nicaieri in cuprinsul Raportului Comitetului MONEYVAL (MER) nu sunt formulate propuneri de abrogare a art. 33 alin. (5) si respectiv de modificare a art. 33 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 ori de a suprimare a secretului profesional al avocatului.

De asemenea, dispozitiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 129/2019[2] in vigoare la acest moment nu satisfac cerintele si exigentele actelor normative europene mentionate si detaliate anterior in scopul protejarii secretului profesional al avocatului, deoarece aceste dispozitii se refera pe de o parte la o categorie extinsa de profesionisti (notari, avocati, executori judecatoresti si alte persoane care exercita profesii liberale), iar pe de alta parte se refera exclusiv la serviciile juridice pe care avocatul le ofera clientului in raport de o procedura judiciara, in conditiile in care legiuitorul european intelege sa ofere protectie juridica secretului profesional al avocatului pentru orice serviciu juridic, mai exact pentru orice forma de consultanta juridica care este realizata cu respectarea legii (a se vedea in acest sens parag. (12) al REGULAMENTULUI (UE) 2024/1624 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 31 mai 2024 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului).

Nu in ultimul rand, invocam in sustinerea punctului de vedere formulat Hotararea CJUE din 29 iulie 2024 – Belgian Association of Tax Lawyers si altii impotriva Premier ministre/Eerste Minister (cauza C-623/22) prin care se retine de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene urmatoarele:

● parag. 114: „Astfel cum a aratat deja Curtea, din jurisprudenta Curtii EDO reiese ca articolul 8 paragraful 1 din CEDO protejeaza confidentialitatea oricarei corespondente intre particulari si acorda o protectie sporita schimburilor dintre avocati si clientii lor (a se vedea in acest sens Curtea EDO, 6 decembrie 2012, Michaud impotriva Frantei, CE:ECHR:2012:1206JUD001232311, § 117 si 118). La fel ca aceasta dispozitie, a carei protectie acopera nu numai activitatea de aparare, ci si consultanta juridica, articolul 7 din carta garanteaza in mod necesar secretul acestei consultante juridice, atat in ceea ce priveste continutul, cat si existenta sa. Astfel, dupa cum a aratat Curtea EDO, persoanele care consulta un avocat se pot astepta in mod rezonabil ca comunicatiile lor sa ramana private si confidentiale [Curtea EDO, 9 aprilie 2019, Altay impotriva Turciei (nr. 2), CE:ECHR:2019:0409JUD001123609, § 49]. Prin urmare, in afara unor situatii exceptionale, aceste persoane trebuie sa poata avea incredere in mod legitim in faptul ca avocatul lor nu va divulga nimanui, fara acordul lor, faptul ca il consulta (Hotararea din 8 decembrie 2022, Orde van Vlaamse Balies si altii, C‑694/20, EU:C:2022:963, punctul 27).”

● parag. 115: „Astfel cum a statuat de asemenea Curtea, protectia specifica pe care articolul 7 din carta si articolul 8 paragraful 1 din CEDO o acorda secretului profesional al avocatilor, care se traduce in primul rand prin obligatii in sarcina lor, se justifica prin faptul ca avocatilor li se incredinteaza o misiune fundamentala intr‑o societate democratica, si anume apararea justitiabililor (Curtea EDO, Hotararea din 6 decembrie 2012, Michaud impotriva Frantei, CE:ECHR:2012:1206JUD001232311, § 118 si 119). Aceasta misiune fundamentala cuprinde, pe de o parte, cerinta, a carei importanta este recunoscuta in toate statele membre, ca orice justitiabil sa aiba posibilitatea de a se adresa fara nicio constrangere avocatului sau, a carui profesie inglobeaza, in mod inerent, acordarea, cu independenta, de consultanta juridica tuturor celor care au nevoie si, pe de alta parte, cea, corelativa, de loialitate a avocatului fata de clientul sau (Hotararea din 8 decembrie 2022, Orde van Vlaamse Balies si altii, C‑694/20, EU:C:2022:963, punctul 28).”

● parag. 116: „Din jurisprudenta amintita la punctele 114 si115 din prezenta hotarare reiese ca confidentialitatea relatiei dintre avocat si clientul sau beneficiaza de o protectie cu totul specifica, ce tine de pozitia unica pe care o ocupa avocatul in cadrul organizarii judiciare a statelor membre, precum si de misiunea fundamentala care ii este incredintata si care este recunoscuta de toate statele membre. Sub rezerva acestor consideratii, Curtea a considerat in Hotararea din 8 decembrie 2022, Orde van Vlaamse Balies si altii (C‑694/20, EU:C:2022:963), ca obligatia de notificare, atunci cand ii este impusa avocatului, incalca articolul 7 din carta.”

● parag. 117: „In aceasta privinta, trebuie, in sfarsit, sa se arate ca cerinta referitoare la pozitia si la calitatea de avocat independent pe care trebuie sa le aiba consilierul de la care provine corespondenta susceptibila sa fie protejata este bazata pe o conceptie a rolului avocatului considerat colaborator al justitiei si care trebuie sa furnizeze, in deplina independenta si in interesul superior al acesteia, asistenta legala de care clientul are nevoie. Contraponderea acestei protectii este disciplina profesionala, impusa si controlata in interesul general. O astfel de conceptie reflecta traditiile juridice comune ale statelor membre si se regaseste si in ordinea juridica a Uniunii, astfel cum rezulta din dispozitiile articolului 19 din Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Hotararea din 14 septembrie 2010, Akzo Nobel Chemicals si Akcros Chemicals/Comisia si altii, C‑550/07 P, EU:C:2010:512, punctul 42, precum si jurisprudenta citata).”

Totodata, aratam faptul ca si din perspectiva dreptului comparat este nejustificata propunerea de abrogare a art. 33 alin. (5) si respectiv de modificare a art. 33 alin. (4) din Legea nr. 129/2019.

● Asadar, in Spania este in vigoare Ley 10/2010, de 28 de abril, de prevención del blanqueo de capitales y de la financiación del terrorismo (Legea 10/2010, din 28 aprilie, privind prevenirea spalarii banilor si finantarii terorismului) prin care la art. 22 intitulat „Fara obligatie” se prevede ca:

„Avocatii nu sunt supusi obligatiilor prevazute la articolele 7.3, 18 si 21 in ceea ce priveste informatiile pe care le primesc de la unul dintre clientii lor sau pe care le obtin cu privire la acesta pentru a stabili pozitia juridica in favoarea clientului lor sau pentru a-si indeplini atributia de a apara clientul respectiv in cadrul unei proceduri judiciare sau in legatura cu o astfel de procedura, inclusiv consiliere privind initierea sau evitarea unei proceduri, indiferent daca au primit sau au obtinut astfel de informatii inainte, in timpul sau dupa o astfel de procedura.
Fara a aduce atingere dispozitiilor prezentei legi, avocatii respecta obligatia secretului profesional in conformitate cu legislatia in vigoare.
In Anexa 1 la prezentul punct de vedere este detaliata legislatia din Spania insotita de o traducere realizata de un traducator autorizat.

● In Austria este in vigoare Rechtsanwaltsordnung (RAO) StF: RGBl. Nr. 96/1868 (Codul Avocatilor (RAO) StF: RGBl. nr 96/1868) prin care la § 8c. (1) se prevede ca:
„(…) Cu toate acestea, avocatul nu este obligat sa raporteze imprejurarile de fapt pe care le-a aflat de la sau despre o parte in cursul acordarii de consultanta juridica sau in legatura cu reprezentarea partii in fata unei instante, a unei autoritati sau a unui parchet anterior acesteia din urma, cu exceptia cazului in care partea utilizeaza in mod evident consultanta juridica in scopul spalarii banilor (articolul 165 din Codul penal) sau al finantarii terorismului (articolul 278d din Codul penal), aspect care este recognoscibil pentru avocat.”
In Anexa 2 la prezentul punct de vedere este detaliata legislatia din Austria insotita de o traducere realizata de un traducator autorizat.

In concluzie, ne opunem in mod ferm la propunerea Guvernului Romaniei de abrogare a art. 33 alin. (5) si respectiv de modificare a art. 33 alin. (4) din Legea nr. 129/2019, deoarece aceasta propunere contravine, potrivit celor detaliate anterior, legislatiei nationale, legislatiei europene, Conventiei Europene a Drepturilor Omului, inclusiv jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA

Presedinte

Traian – Cornel BRICIU

____________________

[1] Textele scrie cu italic reprezinta propunerile de modificare si/sau completare ale initiatorului.
Textele subliniate reprezinta propunerile de completare formulate de catre U.N.B.R.

[2] Persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) lit. f) au obligatia de a transmite un raport de tranzactii suspecte numai in masura in care nu sunt avute in vedere informatiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clientii lor sau le obtin in legatura cu acestia in cursul evaluarii situatiei juridice a clientului in cadrul unor proceduri judiciare sau al indeplinirii obligatiei de aparare sau de reprezentare a clientului in proceduri judiciare sau in legatura cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridica privind initierea sau evitarea procedurilor, indiferent daca aceste informatii sunt primite sau obtinute inaintea procedurilor, in timpul acestora sau dupa acestea”.

* Cititi aici Anexa 1: legislatia in vigoare din Spania (Legea 10/2010 din 28 aprilie 2010 privind prevenirea spalarii banilor si finantarii terorismului – traducere din limba spaniola)

* Cititi aici Anexa 2: legislatia in vigoare din Austria (Rechtsanwaltsordnung (RAO) StF: RGBl. nr. 96/1868 (Codul Avocatilor (RAO) StF: RGBl. nr 96/1868 – traducere din limba germana)