Modul in care s-a desfasurat sedinta de Plen a Consiliului Superior al Magistraturii din 31 ianuarie 2012 demonstreaza fisura dintre vechea conducere a CSM si actuala conducere a Consilului si dintre simpatizantii fiecareia dintre grupari. Dovada ca gruparii “muschetarilor” i-a cam fugit pamantul de sub picioare il constituie conflictul major pe care Dumbrava-Neacsu-Danilet l-au avut cu actuala conducere Ghica-Haineala, dar si cu alti membri CSM, care s-au aratat indignati de anumite opinii exprimate de judecatorul Adrian Neacsu, intr-o revista on-line, unde cei trei judecatori constituiti in pachetul electoral de acum un an “trei in unu” isi dau cu parerea despre anumite problematici pe care ei le considera prioritare si nerezolvate de Consiliu.

In articolul de pe siteul juridic, judecatorul Adrian Neacsu a acuzat Plenul CSM, din care el insusi face parte, de faptul ca si-ar fi arogat in forta dreptul de cenzura totala asupra hotararilor sectiilor de judecatori, respectiv procurori. Redam fragmente din articolul semnat de judecatorul Adrian Neacsu, care a starnit valuri in CSM: “(...)Saptamana trecuta Plenul CSM a decis, cu majoritate de voturi, ca ar fi competent sa controleze si eventual sa infirme hotararile sectiilor CSM. Aceasta hotarare este contrara legii, incalcand atat vointa legiuitorului care a modificat legile justitiei in anul 2005, cat si legea contenciosului administrativ Ea este cu atat mai discutabila cu cat, in anul 2011, acelasi Plen adoptase o hotarare de principiu stabilind in mod expres ca, atunci cand se formuleaza o plangere prealabila impotriva unei hotarari a sectiei CSM numai aceasta este competenta sa o solutioneze. In felul acesta, se deschide practica Plenului CSM de a vota asupra unor chestiuni punctuale ce tin de cariera judecatorilor, respectiv a procurorilor, inclusiv cele cum ar fi numirea sau avizarea propunerilor de numire in functii cheie in ierarhia sistemului judiciar. De exemplu, judecatorii si societatea civila din CSM se vor putea pronunta pentru prima oara asupra propunerilor de numiri in functii de conducere ale Procurorului General al Romaniei, al Procurorului Sef al DNA sau DIICOT (…) Uneori amenintarea raului se ascunde in detalii. A ramas practic neobservata o recenta hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, care aparent a transat doar o miza marunta: detasarea unui judecator in cadrul Ministerului Justitiei. Este vorba de hotararea nr. 71/2011, ce a constituit pct. 13 al ordinii de zi din data de 24 ianuarie 2011. Chiar inainte de orice, trebuie sa spunem ca aceasta hotarare a fost datorata unei surescitari ce trebuie sa insemne mai mult decat simpla dorinta de a da Ministerului Justitiei semne de bunavointa, probabil in contextual aliantelor recent stabilite. Pentru noi a fost evident ca, la inceputul anului, Ministrul Justitiei a conditionat public alegerea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii de promisiunea unei dibacii in relatiile inter-institutionale, dibacie in numele careia ministrul era dispus sa vada angajament de reforma oriunde. Desi ar fi o explicatie facila si pamanteana, semnificatia hotararii Plenului este totusi mai importanta: prin ea, intr-un gest de voluntarism deplin, Plenul CSM si-a arogat decis si in forta dreptul de control si cenzura totala asupra hotararilor sectiilor de judecatori, respectiv procurori. Prin cele ce urmeaza vom arata cum a avut loc aceasta uzurpare”.

In Plenul Consiliului, judecatorul Neacsu a facut o cerere suplimentara pentru revocarea hotararii de saptamana trecuta, aratand ca in acest caz, competenta de solutionare apartinea Plenului si nu Sectiilor. Cererea sa a fost rapid respinsa prin vot nesecret, ceea ce a starnit indignare.

Alina Ghica i-a invitat pe muschetari la disciplina

Presedintele CSM, Alina Ghica, a atentionat ca statutul de membru al Consiliului trebuie sa includa “disciplina asociata”, adica respectarea principiului conform caruia majoritatea decide si minoritatea se supune. Presedintele Alina Ghica a subliniat ca ”in spatiul exterior, criticile aduse Plenului compromit notiunea de CSM si se pune sub semnul intrebarii competenta Plenului si a membrilor de drept”. Amicul lui Neacsu, judecatorul Dumbrava, s-a aratat suprins si a cerut lamuriri. Mircea Aron, care s-a autodeclarat decanul de varsta al Consiliului, a spus ca o astfel de discutie lansata poate fi facuta “la partid”, si a venit in sprijinul lui Neacsu, sustinand ca punctele de vedere privitoare la cum se aplica legea oricine poate sa le argumenteze si sa le pronunte intr-o revista unde se dezbat chestiuni juridice. Aron a concluzionat ca ”e mai rau sa discuti pe la frumoar decat in spatiul public”.

A fost momentul in care a sarit ca ars procurorul Gratiana Isac, care a declarat ca se simte vizata ca procuror dupa ce a citit articolul lui Adrian Neacsu si ca nu este o premiera faptul ca procurorii au dreptul la decizie in traseul profesional al unui judecator. Gratiana Isac a atentionat insa ca cei cinci procurori sunt prea putini pentru a schimba regulile. Procurorul Oana Haineala, vicepresedinte al CSM, a adus explicatii referitoare la promovarea judecatorilor, punctand ca decidentul este, pana la urma, presedintele Romaniei. Judecatorul Aron a revenit adaugand ca el nu a citit articolul, dar i se pare ca problemele disecate de Neacsu sunt “o chestiune foarte delicata”, care tine de contencios si ca membrii Plenului nu sunt pregatiti sa aiba o discutie tehnica, ci emotionala. Gratiana Isac a revenit cu o intrebare pertinenta: in ce situatie ne punem? La Sectia Contencios se va judeca minoritatea cu majoritatea din Consiliu? O sa ajungem sa ne judecam noi intre noi”. Neacsu a vrut neaparat sa aiba ultimul cuvant si a spus ca daca i se ia microfonul o sa plece cu el, adaugand: “Mi-ati pus pumnul in gura contra Constitutiei, care spune ca votul e secret. Obligatia noastra e sa nu fim de acord cu consecinte impotriva legii”. Vadit iritat, Procurorul General al Romaniei, Laura Kovesi, a luat cuvantul si a cerut: “Sa ne respectam intre noi cand vorbim (…) sa fie trimisa ordinea de zi cu 24 de ore inainte” si “a treia rugaminte, daca suntem chemati la ora 11.00, sa fie ora 11.00, ori sa va puneti sedintele de sectii alta data, nu sa stam pe hol o ora si jumatate”. Cam aceasta a fost atmosfera in care a decurs sedinta de Plen. In prima parte a sedinte, au existat opinii diferite asupra raportului de control dat de Inspectia Judiciara pe patru instante, unii au criticat modalitatea in care se fac aceste concluzii. Cristi Danilet a propus sa se realizeze manuale de experimentare de probe, in care sa se scrie in ce ordine trebuie administrate, dand exemplu lipsa de experienta a unor judecatori, iar judecatorul Adrian Neacsu a subliniat ca a fost la Curtea de Apel Oradea, dupa controlul efectuat de Inspectia Judiciara si a constatat ca “judecatorii erau socati, parca trecuse marfarul peste ei”. S-a pus de asemenea problema daca nu ar trebui ca Inspectiei Judiciare sa i se puna niste limite. Altii nu au fost de acord ca in raport sa apara si nume de judecatori, insa replicile au fost pe masura, in sensul ca daca inspectorul socoteste ca este bine sa dea numele judecatorului, atata vreme cat raportul nu este public, ci se discuta intern, nu e nicio problema. Judecatorul Ana Labus a avut o pozitie laudabila, amintind ca pana acum, CSM s-a luptat foarte mult ca Inspectia Judiciara sa “ramana aici, nu sa-l facem cadou cu funda MJ-ului”, si a spus ca nu este de acord cu o limitare a modului in care isi face Inspectia treaba in teren. “In caz contrar, ii trimitem acolo sa ce?”, a conchis judecatorul Ana Labus.

In fine, judecatorul Marius Tudose a spus ca rapoartele pe cele patru instante dovedesc ca trebuie separata problematica ce tine, ca rezolvare, de MJ si cea care tine de Consiliu, aratand ca exista doua probleme mari, resursele umane si gestionarea acestor resurse, iar cauzele de tergiversare sunt foarte complexe si trebuie analizate amanuntit, dand exemplu expertizele, expertii si termenele ce se dau in legatura cu acestea.