Completul de judecata al ICCJ format din presedintele Luminita Zglimbea (foto) si judecatorii Ionut Matei si Sorina Mirela Popescu au ramas in pronuntare, joi, pe dosarul privind examenele fraudate de la INM, din 2007, in care au fost trimisi in judecata fostii magistrati Eugen Cojocaru, Dumitru Gheorghe, Gheorghe Bucur, Gheorghe Cerbeanu, Gabriela Ghita si Sterian Guli, pentru fapte de coruptie. Procurorul de sedinta al DNA, Elena Matiesescu, a solicitat Inaltei Curti sa ii condamne pe toti inculpatii la pedepse cu inchisoare, in timp ce aparatorii tuturor au sustinut achitarea acestora, pentru ca fapta nu exista! Principalele probe in baza carora a staruit procurorul sa se pronunte o sentinta de condamnare, au fost declaratia unui martor decedat, Ruxanda Constantin, care a fost ascultat doar in faza de urmarire penala si care a sustinut ca asupra sa s-au facut presiuni si denuntul facut de inculpatul Gheorghe Dumitru, pe care acesta si l-a retras in aceeasi zi, si asupra caruia s-au facut presiuni de catre procurorii Lucian Papici si Elena Botezan, inregistrati intr-o convorbire telefonica.

Procurorul de sedinta al DNA, Elena Matiesescu, reinventand tehnica: „Si originalul si copia sunt la fel de autentice. Adica, inregistrarea nu poate fi pastrata pe suportul pe care a fost inregistrata, trebuie trecuta pe alt CD, adica o copie”

Primul care a avut cuvantul a fost procurorul de sedinta al DNA, Elena Matiesescu. Aceasta a solicitat instantei condamnarea tuturor inculpatilor la pedepse cu inchisoare, a invederat instantei ca isi bazeaza solicitarea de condamnare pe declaratia unui martor, Ruxanda Constantin, care a fost de fata in momentul in care la cabinetul notarial al unuia dintre inculpati s-au dat bani. De asemenea, procurorul a sustinut ca exista interceptarea discutiei de la Quadri si alte discutii telefonice si ambientale, din care reies indicii conform carora inculpatii puneau la cale comiterea infractiunilor. Matiesescu le-a cerut judecatorilor sa tina cont de denuntul formulat in cauza de Gheorghe Dumitru, inculpat si el, in care a recunoscut comiterea faptelor, si sa nu tina cont de retragerea denuntului de catre acesta, in ziua in care l-a si facut. In ceea ce priveste interceptarile din cauza, Matiesescu a mentionat ca expertul INEC a sustinut, in raportul de expertiza ca, in ciuda faptului ca suportii pe care au fost inregistrate conversatiile nu erau originali, totusi expertul a ajuns la concluzia ca suportii, adica CD-urile, sunt niste copii fidele ale originalelor. Dupa aceasta concluzie, Matiesescu a incercat sa explice diferenta dintre suportul original si copia unei inregistrari, insa, pana la urma, a ajuns sa reinventeze tehnica, sustinand ca o copie e tot atat de originala/autentica precum originalul.

Nazat: “Sa tragem noi lozul castigator!”

Aparatorul lui Eugen Cojocaru, avocatul Marian Nazat, si-a inceput pledoaria printr-o propozitie care le-a adus aminte tuturor de inregistrarea discutiei dintre procurorul Lucian Papici si Gheorghe Dumitru, in care primul ii spunea inculpatului ca daca merge pe “varianta convenita” a tras “lozul castigator”, dar daca nu, s-ar putea sa nu ii fie bine. Conversatie ascultata in sedinta publica de judecatorii ICCJ si catalogata de presedintele Traian Basescu ca fiind “santaj”! “Sa tragem noi lozul castigator”, a inceput Nazat, care a explicat ca exista o incertitudine asupra momentului in care procurorii sustin ca s-ar fi comis infractiunea. “Nici pana azi, Parchetul nu a fost in stare sa spuna cand s-a comis infractiunea de trafic de influenta. In rechizitoriu se spune ca s-a consumat in noiembrie 2007, o mentiune extrem de vaga si extrem de imprecisa. Putem deduce ca s-a comis la restaurantul Quadri, in 7 noiembrie 2007, insa si aici e o referire vaga”, a spus Nazat. Acesta a mentionat de asemenea ca DNA s-a referit numai la probele stranse in cadrul urmaririi penale, dar nu si la cele administrate in faza de cercetare judecatoreasca. “Pivotul intregii acuzatii este declaratia din 29.11.2007 a lui Gheorghe Dumitru, ea urmeaza denuntului, va rog sa o inlaturati, pentru ca a fost obtinuta in mod nelegal”. Nazat a explicat faptul ca “in 29 noiembrie 2007, Parchetul a inceput urmarirea penala impotriva lui Gheorghe Dumitru, la ora 13.00, pentru cumparare de influenta. In jurul orei 14.00, pentru ca aceasta declaratie a fost luata pe o coala de hartie alba, inainte de denunt, iar la denunt nici macar nu este trecuta ora, iar la ora 18.00, i-a fost adusa la cunostinta inculpatului invinuirea. Daca la ora 13.00 era inceputa urmarirea penala, DNA trebuia sa-i aduca de indata la cunostinta acuzatiile, drepturile si dupa aceasta, sa ii ia o declaratie pe un formular de invinuit. Organele de urmarire penala erau deja sesizate, presupusul denunt al invinuitului nu avea cum sa produca niciun efect, nici asupra situatiei sale. S-a incercat amagirea invinuitului pentru a da declaratii care sa serveasca organului de urmarire penala. Gheorghe Dumitru a recunoscut ca asupra sa au fost facute presiuni, iar sustinerile acestuia au fost dovedite cu prisosinta prin acea inregistrare in care cei doi procurori ii cereau, nu in termenii prevazuti de Codul de Procedura Penala si nu in conformitate cu loialitatea procesului penal, sa respecte planul deja stabilit”. De asemenea, avocatul Marian Nazat a mentionat ca declaratia inculpatului, data in 29.11.2007, nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba. In ceea ce priveste discutia de la restaurantuol Quadri, Nazat a precizat ca, desi DNA a sustinut ca aceasta este neinteligibila, expertul parte Catalin Grigoras a reusit sa transcrie portiuni din aceasta, iar conversatia nu releva comiterea niciunei infractiuni, si nici planuirea vreuneia. Referitor la momentul in care s-ar fi dat, in cabinetul notarial al lui Gheorghe Bucur, sume de bani, Nazat a precizat ca si acea intalnire a fost precedata de cateva convorbiri telefonice, din care nu rezulta insa decat ca intalnirea era “pentru a discuta pe baza proiectului lui Gheorghe Dumitru si Gheorghe Dumitru s-a deplasat impreuna cu acel proiect, pentru a-i fi corectat.” O alta sustinere a avocatului Marian Nazat a ridicat sprancenele tuturor magistratilor din sala. “Intalnirea din 8 noiembrie 2007 a fost monitorizata indeaproape de organul de urmarire penala, inculpatii erau interceptati telefonic si erau filati. Ce i-a impiedicat sa faca flagrant si de aici lucrurile sa fie foarte clare?” Nazat a precizat, de asemenea, ca Parchetul nu a reusit sa probeze modul fizic in care s-ar fi scurs subiectele si cum a reusit fostul procuror general adjunct Gabriela Ghita sa le dea, asa cum sustin procurorii. Singura proba a procurorilor in acest sens este o poza din fata Parchetului General, in care DNA sustine ca Gabriela Ghita s-a intalnit cu Eugen Cojocaru. In realitate insa, in poza respectiva nu era Gabriela Ghita, ci martora Spanu Aurelia, pe care instanta a audiat-o si care a recunocut fara dubiu ca ea este cea din fotografie! In final, avocatul Marian Nazat a cerut achitarea clientului sau, pentru ca fapta de care este acuzat nu exista!

Generalul Ion Panaitescu: “DNA a facut si a urmarit trei lucruri: efectul de duba, efectul de petarda si efectul de gaze lacrimogene. Starea de fapt este simpla: daca un taran ajunge in Bucuresti, va cauta un alt taran! Asta a facut si magistratul Gheorghe Dumitru, a cautat un alt magistrat si prieten, sa ii verifice un proiect”

Aparatorul lui Gheorghe Dumitru, avocatul Ion Panaitescu, a sustinut ca “starea de fapt este simpla: in doua randuri, cativa oameni s-au intalnit intre ei si au discutat despre participarea lui Gheorghe Dumitru la un examen.” Maestrul a aratat instantei ca notele de redare a convorbirilor telefonice nu sunt mijloace de proba, pentru ca nu sunt expres prevazute in Codul de Procedura Penala, doar inregistrarile convorbirilor telefonice pot fi considerate mijloace de proba. Panaitescu a precizat ca, daca ar fi mijloace de proba, atunci ar fi trebuit certificate de procuror, iar in acest caz nu s-a intamplat asta. Ca atare, avocatul a cerut instantei sa inlature notele invocate de procuror ca mijloace de proba. Cu privire la modul in care fostul procuror Gheorgeh Dumitru a fost dus cu mandat la DNA, Panaitescu a precizat ca DNA a urmarit trei lucruri: “Efectul de duba, efectul de petarda si efectul de gaze lacrimogene”, adica aducerea “pe sus” a lui Gheorghe Dumitru la DNA, pactele oculte care s-au facut cu acesta si coniventa, despre care avocatul a spus ca ii este rusine sa vorbeasca, lasand sa se inteleaga ca un procuror nu are voie sa il influenteze pe un cercetat sau inculpat in felul in care a incercat sa o faca procurorul DNA Lucian Papici. Maestrul si-a incheiat apoteotic pledoaria: “Cand un taran tampit merge la Bucuresti, isi cauta un taran, ca el. La fel si un doctor isi cauta un alt doctor. La fel si Gheorghe Dumitru, un procuror, si-a cautat un coleg procuror si a venit sa vorbeasca cu el despre un examen greu la care urma sa participe. Va rog sa tineti cont de faptul ca Gheorghe Dumitru face parte din generatia de magistrati care nu a invatat la scoala calculatoare si engleza, ci rusa, nu a avut rasfaturile acestei vremi. Face parte din generatia oamenilor carora le este greu sa pronunte 'management'. Si a avut nevoie sa se consulte cu unul dintre colegii sai”. In final, Panaitescu a solicitat achitarea clientului sau pe motiv ca fapta nu exista.

La randul sau, aparatorul fostului procuror general adjunct, Gabriela Ghita, avocatul Dan Cazacu a precizat ca nu exista un act de sesizare al organului de urmarire penala in cazul clientei sale, ca interceptarile in cauza nu au legatura cu clienta sa, si ca aceasta nu avea nici in intentie, dar nici posibilitatea sa faca rost si ulterior sa raspandeasca subiectele. Mai mult, Cazacu a aratat ca desi Parchetul a sustinut ca fostul procuror general adjunct Gabriela Ghita s-a intalnit cu Eugen Cojocaru in fata Parchetului General, s-a demonstrat ca persoana fotografiata de DNA nu era Gabriela Ghita. In final, avocatul a aratat ca clienta sa nu l-a favorizat pe Sterian Guli la examen, din contra, aceasta l-a notat cu o nota mai mica decat a contracandidatului sau, si chiar Guli a fost interceptat intr-o discutie cu o alta persoana, cand se plangea ca fusese notat cu o nota mica de Gabriela Ghita.