Exista toate sansele ca asociatiile magistratilor #rezist sa isi impuna ideile de asa-zisa reforma a Justitiei in cazul in care guvernul #rezist al lui Dacian Ciolos va fi instalat in functie. O varianta putin probabila, din fericire pentru Romania, in conditiile in care PNL si PSD au anuntat ca nu vor sustine un Executiv USR.

Deja Guvernul Ciolos 2 s-a inspirat din propunerile pe care asociatiile magistratilor activisti le-au facut in ceea ce priveste masurile ce ar trebui implementate in Justitie. Astfel, dupa obsesia cunoscuta referitoare la desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), USR a preluat in programul de guvernare pe Justitie cu care se va prezenta in Parlament ideea judecatorilor si procurorilor #rezist privind desfiintarea Inspectiei Judiciare in actuala forma si reorganizarea ei in doua directii separate: una de judecatori, cealalta de procurori.

Concret, printr-un comunicat din 31 august 2021, Asociatia Forumul Judecatorilor condusa de judecatorul Dragos Calin (foto stanga) de la Curtea de Apel Bucuresti, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor, pastorita de procuroarea DNA Alexandra Carmen Lancrajan, zisa "Veverita" (foto centru), si Asociatia Initiativa pentru Justitie a procurorului militar Bogdan Pirlog (foto dreapta) au cerut impartirea Inspectiei Judiciare pe modelul mentionat mai sus, in doua directii: “Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie: Solicitam desfiintarea Inspectiei Judiciare si crearea a doua structuri de inspectie judiciara cu personalitate juridica distincta, una pentru judecatori si, respectiv, alta pentru procurori” (click aici pentru a citi).

Propunerea a fost preluata identic in programul de guvernare pe Justitie al USR. In acest sens, Guvernul Ciolos 2 precizeaza: “Vom propune reorganizarea Inspectiei Judiciare in doua inspectii judiciare distincte – una pentru judecatori si una pentru procurori, astfel incat sa fie oferite garantii sporite de independenta si impartialitate”.

Obsesia fata de Inspectia Judiciara a magistratilor #rezist, preluata de USR, partidul in care se regasesc magistratii #rezist, este totusi de inteles. Spunem asta avand in vedere ca multi dintre judecatorii si procurorii #rezist au fost demascati de-a lungul anilor de actuala Inspectie Judiciara pentru implicarea in nenumarate abuzuri comise atat impotriva cetatenilor simpli, cat si impotriva altor magistrati. Ca sa nu mai vorbim despre colaborari pe langa lege in dosare penale cu SRI.

USR nu a uitat de Kovesi

Pe de alta parte, in acelasi program de guvernare USR plange de mila fostei sefe DNA Laura Kovesi, care nu a putut sa conteste decretul prin care a fost inlaturata de la conducerea parchetului anticoruptie. In acest sens, plecand de la deciza CEDO in cazul Kovesi vs Romania, USR propune ca in lege sa fie introdusa posibilitatea ca decretele de revocare ale procurilor de rang inalt sa poata fi contestate in instanta.

Nu in ultimul rand, o alta masura, extrem de nociva din punctul nostru de vedere, pe care Guvernul Ciolos 2 o considera necesara este aceea ca magistratii sa nu mai fie sanctionati pentru opiniile lor spuse public, deci indiferent daca acestea ar reprezenta “injuraturi” la adresa politicienilor, asa cum obisnuiesc sa faca anumiti magistrati #rezist.

Iata programul de guvernare pe Justitie propus de Guvernul Ciolos 2:

“1. Garantarea independentei justitiei

● Desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Guvernul va sustine adoptarea de catre Parlament a proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ in forma promovata de Guvern, cu eliminarea amendamentelor adoptate la Camera Deputatilor.

● Vom propune reorganizarea Inspectiei Judiciare in doua inspectii judiciare distincte – una pentru judecatori si una pentru procurori, astfel incat sa fie oferite garantii sporite de independenta si impartialitate.

● Numirea si revocarea procurorilor de rang inalt, prin diminuarea factorului politic. Vom promova un mecanism de numire transparent si echilibrat. Avem in vedere cresterea rolului Sectiei pentru procurori din cadrul CSM in cadrul acestei proceduri, in conformitate cu recomandarile GRECO. Avand in vedere hotararea CEDO in cauza Kovesi contra Romaniei, consideram necesara reglementarea expresa a posibilitatii de contestare in instanta a actului de revocare a procurorilor de rang inalt.

● Reforma Consiliului Superior al Magistraturii are in vedere, intre altele, modalitatea de alegere a membrilor CSM, pastrandu-se alegerea pe niveluri, dar cu participarea la vot a tuturor judecatorilor si procurorilor. De asemenea, avem in vedere modificarea regulilor referitoare la revocarea membrilor CSM astfel incat institutia revocarii sa nu fie doar un instrument iluzoriu, ci unul efectiv.

● Eliminarea restrictiei libertatii de exprimare a magistratilor. Guvernul se angajeaza sa elimine orice limitari actuale ale libertatii de exprimare a magistratilor si sa inlature riscul aplicarii unor sanctiuni disciplinare pentru delicte de opinie.

● Vom extinde sfera conceptului de independenta a procurorului, stabilind faptul ca procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege, nu doar in solutiile dispuse, ci si in efectuarea si supravegherea urmaririi penale.

● Promovarea la ICCJ se va realiza numai pe baza de concurs, pe baza unor criterii obiective de apreciere a performantelor profesionale si prin sustinerea unei probe scrise.

● Consolidarea independentei justitiei se va realiza in principal prin adoptarea celor 3 noi legi ale Justitiei care vor fi inaintate Parlamentului, dupa efectuarea unor modificari, pana la sfarsitul anului 2021. Ne angajam la respectarea obligatiilor noastre care decurg din rapoartele MCV, recomandarile GRECO, avizele Comisiei de la Venetia si din Mecanismul 'Stat de Drept', precum si a hotararilor CEDO si CJUE. Avem in vedere inclusiv intarirea principiului prevalentei dreptului european asupra celui intern prin reglementarea expresa a unor abateri disciplinare impotriva magistratilor care incalca hotararile instantelor europene.

2. Intarirea luptei anticoruptie si a luptei impotriva criminalitatii organizate

● Guvernul va adopta in prima jumatate a lunii noiembrie 2021 Strategia Nationala Anticoruptie pentru perioada 2021-2025.

● Ne asumam asigurarea suportului logistic şi uman atat pentru DNA, cat si pentru DIICOT: mijloace tehnice pentru interceptari, suplimentarea schemei de personal (ofiteri de politie, procurori, personal auxiliar), achizitionare de hardware si software etc.

● Deoarece atat DIICOT, dar mai ales DNA se confrunta cu probleme de personal, este necesara si reasezarea conditiilor de vechime cerute de lege pentru promovarea la diferite unitati de parchet, precum si la DNA si DIICOT, astfel incat pe de o parte sa fie respectate principiile prevazute in decizia CCR nr. 514/2021, iar pe de alta parte sa fie asigurata necesitatea largirii bazei de selectie. ● Vom urmari cu atentie implementarea Strategiei Nationale impotriva Criminalitatii Organizate prevazute de H.G. nr. 930/2021.

● Pentru intarirea institutionala a DNA si DIICOT in luna noiembrie 2021 ministrul Justitiei va relua procedura de selectie pentru functiile de conducere vacante, asigurandu-se transparenta si obiectivitatea procesului de selectie.

● Ne asumam asigurarea permanenta a suportului material si logistic pentru Structura de sprijin a procurorilor europeni delegati in Romania.

● Ne propunem ca in prima jumatate a lunii noiembrie 2021 sa promovam, in procedura de urgenta, proiectul de modificare a legii avertizorilor de integritate.

3. Politica penala coerenta si echitabila

● Recuperarea prejudiciilor rezultate din infractiuni. In scopul eficientizarii activitatii de recuperare a creantelor provenite din infractiuni este necesara urmarirea indeaproape a tuturor obiectivelor cuprinse in Strategia nationala privind recuperarea creantelor provenite din infractiuni adoptata prin HG nr. 917/2021. Cresterea valorii activelor sechestrate gestionate de Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate se va realiza prin construirea a trei noi depozite pentru bunurile confiscate din fonduri obtinute prin PNRR. Legea de modificare a legii nr. 318/2015 pentru infiintarea, organizarea si functionarea ANABI care va fi adoptata pana in trimestrul 2 al anului 2022 va extinde mandatul institutional al ANABI si va cuprinde infiintarea unui Mecanism National de Prevenire a Criminalitatii, prin reinstituirea dispozitiilor referitoare la reutilizarea sociala a sumelor recuperate in urmatoarele scopuri: protectia victimelor infractiunilor, prevenirea criminalitatii, educatie juridica, consolidarea capacitatii administrative, inclusiv logistice, a institutiilor abilitate cu identificarea, administrarea si valorificarea bunurilor sechestrate.

● „DNA-ul padurilor”. Avem in vedere infiintarea unor structuri specializate in cadrul Parchetului General care sa investigheze acest tip de infractiuni. Anchetarea infractiunilor grave de mediu urmeaza insa sa fie anchetate de catre DNA, scop in care se va reaseza competenta DNA si i se vor aloca toate resursele necesare. Proiectul de lege va fi inaintat Parlamentului pana la sfarsitul anului 2021.

● Punerea in acord a Codului penal si a Codului de procedura penala cu deciziile CCR. Cele doua proiecte de lege de punere in acord a Codului penal si a Codului de procedura penala cu numeroasele decizii ale Curtii Constitutionale pronuntate in ultimii ani vor fi inaintate Parlamentului pana la jumatatea lunii decembrie 2021.

● Evaluarea si propunerea unor modificari de substanta a legislatiei penale. Evaluarea integrala a celor doua coduri va fi realizata pana la sfarsitul anului 2022. Daca se vor impune unele modificari in regim de urgenta, acele modificari vor fi efectuate punctual, in mod exceptional, inaintea finalizarii evaluarii integrale a codurilor.

● Trecerea unei parti a politiei judiciare in subordinea parchetelor. Avem in vedere trecerea unei parti a politiei judiciare in subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel incat aceasta masura sa sprijine activitatea de cercetare penala a parchetelor. Recrutarea acestor politisti urmeaza sa fie facuta de catre parchete.

● Reintegrarea sociala a persoanelor care au comis infractiuni. Ministerul Justitiei se va asigura de implementarea Strategiei Nationale de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate 2020-2024. Este necesara totodata finalizarea procesului de adoptare a noului statut al personalului de probatiune. Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pana la sfarsitul lunii noiembrie 2021. Ministerul Justitiei are ca obiectiv consolidarea capacitatii sistemului de probatiune prin asigurarea unei infrastructurii fizice – sedii pentru serviciile de probatiune si structura centrala, respectiv dotarile necesare (mobilier, echipamente IT etc.). Vom actiona in vederea suplimentarii si finantarii anuale a schemei de personal pentru sistemul de probatiune.

● Masuri pentru imbunatatirea conditiilor de detentie in raport cu standardele CEDO (implementarea Memorandumului cu tema Aprobarea Planului de actiune pentru perioada 2020-2025, elaborat in vederea executarii hotararii-pilot Rezmives si altii impotriva Romaniei, dotarea la standardele corespunzatoare a celor 6 spitale penitenciare, dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar pentru a avea capacitatea de a asigura cel putin 7.000 de noi locuri de munca pentru persoanele private de libertate).

4. Justitie eficienta, profesionista si transparenta

● Vom asigura resursele financiare pentru buna functionare a instantelor judecatoresti si a parchetelor.

● In perioada urmatoare, este necesara ocuparea posturilor vacante din magistratura, dar si cresterea numarului de grefieri cu cca. 200 de grefieri/an pana la atingerea unui raport personal auxiliar/judecator de 1,5.

● Grupul de lucru interinstitutional infiintat pentru redesenarea hartii judiciare, inclusiv prin desfiintarea unor instante si parchete fara un volum mare de activitate.

● Este necesara continuarea demersurilor de auditare a modalitatii de repartizare aleatorie a dosarelor.

● De asemenea, este necesara sustinerea proiectului de lege referitor la transferul magistratilor care are ca scop punerea in acord a legislatiei cu decizia CCR nr. 454/2020.

● O urgenta foarte mare o reprezinta si promovarea proiectului de lege care se refera la procedura punerii sub interdictie, pentru punerea in acord a legislatiei cu decizia CCR nr. 601/2020. Legea va fi promovata in cursul lunii noiembrie 2021.

● Simplificarea achitarii taxelor judiciare de timbru. Vom promova infiintarea de puncte de plata la sediile tuturor instantelor judecatoresti, precum şi lansarea unei platforme online şi a unei aplicatii pentru telefoanele mobile.

● Digitalizarea sistemului judiciar. Ministerul Justitiei va actiona pentru realizarea upgrade-ului tehnologic pentru modernizarea infrastructurii IT din sistemul judiciar. La inceputul anului 2022, estimam adoptarea aceleiasi solutii pentru dosarul electronic, la nivelul intregii tari. in cadrul PNRR, vor fi finantate achizitiile pentru o parte din echipamentul de sprijin ca parte a proiectului de virtualizare, care va facilita tranzitia de la ECRIS IV la ECRIS V, infiintarea centrului de date pentru sistemul judiciar care va gazdui, de asemenea, ECRIS V, achizitionarea de calculatoare si alte echipamente pentru utilizatorii finali.

● Alte investitii. Ministerul Justitiei va impulsiona continuarea proiectului 'Cartierul pentru Justitie'. De asemenea, ne asumam continuarea tuturor investitiilor realizate atat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei, din fonduri rambursabile obtinute de la Banca Mondiala sau realizate din bugetul Ministerului Dezvoltarii, prin Compania Nationala de Investitii. Cu fondurile obtinute prin PNRR vor fi construite trei noi sedii de instante.

● In contextul in care actuala strategie de dezvoltare a sistemului judiciar a avut in vedere orizontul de timp 2015-2020, se impune elaborarea unei noi strategii şi a unui plan de actiune aferent pentru perioada 2022-2025. Adoptarea strategiei va fi efectuata in primul trimestru al anului 2022.

5. Fara penali in functii publice 

● Ne angajam ferm sa punem acest proiect in aplicare. Avem in vedere votarea textului sustinut de un milion de cetateni si in Senat, dupa care urmeaza organizarea referendumului de schimbare a Constitutiei in primele trei luni dupa incetarea pandemiei de COVID-19.