O anomalie extrem de grava si de periculoasa pentru democratia din Romania este trecuta de ani de zile cu vederea de catre decidentii politici, fie ca vorbim despre Guvern sau presedinte. De ani de zile, in Romania exista o serie de inalti functionari care se bucura de privilegii, neimaintalnite la alte institutii din cate cunoastem noi. Ne referim la directorii, prim-adjunctii si adjunctii Serviciului Roman de Informatii, ai Serviciului de Informatii Externe, ai Serviciului de Telecomunicatii Speciale si ai Serviciului de Paza si Protectie.

Sefii serviciilor de informatii din Romania sunt singurii conducatori ai unor institutii care sunt numiti in functii pe perioade nelimitate de timp. Cu alte cuvinte, capii SRI, SIE, STS si SPP pot sta pe functii cu zecile de ani, chiar si toata viata teoretic. Inexistenta unui mandat limitat pentru sefii serviciilor secrete este cu atat mai grava cu cat cei care conduc SRI, SIE, STS si SPP, prin informatiile pe care le acumuleaza despre politicieni, magistrati, oameni de afaceri sau jurnalisti, dobandesc o putere de neinchipuit, pe care apoi o pot folosi in interes personal sau pentru a controla o buna parte din societate, chiar si presedinti de tara. Dovada este ce s-a intamplat in ultimii ani in Romania, ani in care statul a ajuns practic sa fie condusa de capii serviciilor secrete, fie ca vorbim despre directori, adjuncti sau sefi de directii.

Legea nu prevede mandat limitat

Modalitatea de numire a directorilor si adjunctilor SRI, SIE, STS si SPP este stabilita in legile de organizare si functionare a acestor servicii secrete. In cele patru legi se indica modul de numire al sefilor serviciilor, in cazul SRI si modul de eliberare din functie, si atat. Nu exista nici cea mai mica referire la durata mandatelor.

Prezentam in continuare prevederile referitoare la numirea in functie a sefilor serviciilor secrete existente in legile postate pe site-urile celor patru institutii:

Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii:

“Art 23

Serviciul Roman de Informatii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in urma audierii celui propus de catre comisia insarcinata sa exercite controlul parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, care va prezenta un raport in fata celor doua Camere ale Parlamentului.

La numirea in functie, directorul depune in fata Parlamentului urmatorul juramint: 'Eu, ..., jur ca voi indeplini de buna-credinta si nepartinire, in deplinul respect al Constitutiei si legilor tarii, atributiile ce-mi revin in calitate de director al Serviciului Roman de Informatii.'

In executarea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii, directorul emite, potrivit legii, ordine si instructiuni.

Eliberarea din functie a directorului Serviciului Roman de Informatii se face de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea Presedintelui Romaniei sau a cel putin o treime din numarul total al deputatilor ori al senatorilor.

Art. 24

Directorul Serviciului Roman de Informatii are un prim-adjunct, care este si inlocuitorul legal al acestuia, precum si 3 adjuncti.

Prim-adjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii si adjunctii directorului au rang de secretari de stat si sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii”.

Legea 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe:

“Art. 6

(1) Conducerea Serviciului de Informatii Externe se asigura de catre un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii la propunerea Presedintelui Romaniei.

(2) La numirea in functie directorul depune in fata Presedintelui Romaniei urmatorul juramant: 'Eu,..., jur ca voi indeplini cu buna-credinta si nepartinire, in deplinul respect al Constitutiei si al legilor tarii, atributiile ce imi revin in calitate de director al Serviciului de Informatii Externe'.

…

Art. 8.

(1) In cadrul Serviciului de Informatii Externe functioneaza Consiliul director, organ consultativ, compus din adjunctii directorului si sefii unor unitati din structura Serviciului de Informatii Externe. Lucrarile Consiliului director sunt conduse de directorul Serviciului de Informatii Externe, iar in lipsa acestuia, de unul dintre adjunctii sai, desemnat de acesta.

(2) Adjunctii directorului Serviciului de Informatii Externe au rang de secretar de stat si sunt numiti de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii la propunerea directorului Serviciului de Informatii Externe.

(3) Componenta, regulamentul de organizare si functionare, precum si atributiile Consiliului director se aproba de directorul Serviciului de Informatii Externe”.

Legea 92/1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale:

“Art. 8

(1) Conducerea Serviciului de Telecomunicatii Speciale este asigurata de un director, cu rang de secretar de stat, numit de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, la propunerea presedintelui acestuia.

(2) Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale raspunde in fata Consiliului Suprem de Aparare a Tarii pentru activitatea pe care o desfasoara si prezinta acestuia rapoarte anuale.

(3) In exercitarea atributiilor ce-i revin, directorul este ajutat de un prim-adjunct, care este si inlocuitorul sau, precum si de doi adjuncti.

(4) Prim-adjunctul si adjunctii au rang de subsecretari de stat si sunt numiti de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, la propunerea directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

(5) In Serviciul de Telecomunicatii Speciale functioneaza Consiliul director, ca organ deliberativ, si Biroul executiv, care asigura conducerea operativa a institutiei. Componenta Consiliului director si a Biroului executiv se stabileste prin regulamentul de organizare si functionare”.

Legea 191/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Protectie si Paza:

“Art. 7

(1) Serviciul de Protectie si Paza este condus de un director, cu rang de secretar de stat, numit de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

(2) La numirea in functie, directorul depune in fata Presedintelui Romaniei urmatorul juramant:

'Eu, …, jur ca voi indeplini cu buna-credinta si nepartinire, in deplinul respect al Comnstitutiei si al legilor tarii, atributiile ce imi revin in calitate de director al Serviciului de Protectie si Paza'.

…

Art. 9

(1) Directorul Serviciului de Protectie si Paza are in subordine nemijlocita un prim-adjunct, care este inlocuitorul sau legal si sef al statului major, precum si un adjunct.

(2) Prim-adjunctul si adjunctul au rang de subsecretar de stat si sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea directorului Serviciului de Protectie si Paza, cu avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii”.

Maior, Coldea, Predoiu, Opris, Pahontu

Cea mai buna dovada a faptului ca nicaieri nu este prevazut un mandat limitat pentru sefii serviciilor secerete este chiar ceea ce s-a intamplat la SRI, SIE, STS si SPP in ultimii ani. Concret, Serviciul Roman de Informatii a avut timp de aproape un deceniu acelasi director. Este vorba despre George Maior (foto stanga), care si-a inceput mandatul in octombrie 2006, incheindu-l in ianuarie 2015. Si mai mult in functie a stat seful operativ al SRI, generalul Florian Coldea (foto centru), care a ocupat postul de prim-adjunct in perioada august 2005-ianuarie 2017, deci aproape 12 ani. Maior si Coldea au plecat, dar SRI continua sa fie condus in continuare de un general numit in functia de adjunct in urma cu, atentie, aproape 14 ani. Este vorba despre generalul George Voinescu.

In ceea ce priveste SIE, nu a existat un director atat de longeviv precum a fost Maior la SRI. A existat insa generalul Silviu Predoiu (foto al doilea de la dreapta la stanga) care timp de 13 ani, in perioada 2005-2018, a ocupat functia de adjunct al serviciului, uneori conducandu-l chiar si in calitate de director interimar.

La fel s-a intamplat si la STS. In acest caz, directorul Marcel Opris (foto al doilea de la stanga la dreapta) a stat pe functie timp de aproape 12 ani, conducand Serviciul de Telecomunicatii Speciale in perioada 2005-2017.

De departe insa cel mai longeviv director al unui serviciu este generalul Lucian Pahontu (foto dreapta), directorul Serviciului de Protectie si Paza. Acesta este la conducerea SPP din anul 2005 si nu exista nici un semn ca va fi schimbat din functie prea curand.

Democratizarea serviciilor zace in Parlament

Mentionam la inceputul articolului ca decidentii politici au inchis ochii la aceasta anomalie, in pofida faptului ca este pusa in pericol insasi democratia. Grav este insa ca la fel se intampla si in continuare. De anul trecut, in Parlamentul Romaniei zace un proiect de lege al deputatului PSD Liviu Plesoianu care prevede tocmai democratizarea serviciilor secrete.

Concret, Liviu Plesoianu a propus modificarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, a Legii nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, a Legii 191/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Protectie si Paza si a Legii nr. 92/1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, in sensul prevederii unor mandate limitate pentru sefii serviciilor secrete. In acest sens, Liviu Plesoianu a inaintat varianta ca directorul, prim-adjunctii si adjunctii sa fie numiti pentru un singur mandat, cu o durata de patru ani.

Ce s-a intamplat cu proiectul lui Plesoianu? Absolut nimic. Acesta continua sa stea in continuare in Parlament, desi o asemenea masura ar reprezenta o lovitura clara data Noii Securitati in lupta atat de clamata la televizor de diversi politicieni.

* Cititi aici proiectul deputatului PSD Liviu Plesoianu

* Cititi aici Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii

* Cititi aici Legea 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe

* Cititi aici Legea 92/1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale

* Cititi aici Legea 191/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Protectie si Paza