Miza desfiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie este una dubla: pe de o parte revenirea la presiunile pe care DNA le exercita asupra judecatorilor si procurorilor incomozi, iar pe de alta parte ingroparea abuzurilor deja savarsite de catre Directia Nationala Anticoruptie si nu numai impotriva acestor magistrati. Avertismentul a fost lansat pe Facebook in seara de vineri, 27 decembrie 2019, de catre judecatoarele Adriana Stoicescu (foto stanga) si Dana Girbovan (foto dreapta), la scurt timp dupa ce guvernul Ludovic Orban a adoptat memorandumul propus de ministrul Justitiei Catalin Predoiu, privind sustinerea desfiintarii SIIJ (click aici pentru a citi).

In primul rand, Adriana Stoicescu – presedinta Tribunalului Timis – aminteste de binecunoscutele cazuri in care procurorii DNA de sedinta le deschideau dosare judecatorilor in dosarele carora intrau pur si simplu pe baza unui denunt facut de un detinut condamnat de catre acesti judecatori. De altfel, toata aceasta stare nefireasca de lucruri era posibila pur si simplu din cauza ca sefii marilor parchete erau numiti pe baza unor simple trocuri politice, iar nu in urma unor proceduri transparente si bazate pe competenta, adauga judecatoarea Stoicescu.

Sefa Tribunalului Timis atrage atentia si ca eliminarea SIIJ le va da din nou ocazia procurorilor aserviti politic sa-i vaneze aiurea pe adversarii mai-marilor zilei, fara ca paraditorii sa dea socoteala.

La randul ei, Dana Girbovan – presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania – invoca epocalul raport al Inspectiei Judiciare, pe care Lumea Justitiei vi l-a prezentat in serialul „Magistratura sub cizma DNA (click aici pentru a citi) si care a demascat abuzurile DNA la adresa nu doar a numerosi judecatori si procurori din toata tara ci si impotriva aproape tuturor membrilor CSM din legislatura 2011-2017.

Nu in ultimul rand, sefa UNJR aminteste ca insasi Comisia de la Venetia s-a pronuntat laudativ la adresa mecanismelor de functionare a SIIJ (independente de jocul politic), institutia straina recomandand in cel mai rau caz regandirea sectiei speciale, iar nu distrugerea ei.

Iata mai intai postarea Adrianei Stoicescu:

„Intr-o tara in care oamenii mai au incredere doar in Zana Maseluta si in care, in curand, staborul va redeveni o optiune, nimeni nu vorbeste despre adevarata miza a desfiintarii sectiei speciale.

Aceea de a ingropa definitiv abuzurile savarsite impotriva magistratilor incomozi.

Si de a o lua de la capat, eventual…

Intre tipete politicianiste si pareri emise la un pahar, niciun profesionist nu a iesit sa explice ce a insemnat si ce poate insemna, conferirea competentei de cercetetare a magistratilor unor procurori care, in acelasi timp, sunt parti in cauzele deduse judecatii.

Nimeni nu spune ca, ani de zile, de fapt, s-a incalcat flagrant dreptul la o instanta impartiala si independenta.

Cat de corect poti sa judeci cand stii ca procurorul tau de sedinta poate incepe maine urmarirea penala impotriva ta, in baza unui denunt formulat de un condamnat pe care tu, judecator corect, l-ai trimis dupa gratii?

Cat de impartial te poti pretinde cand ti se poate flutura, ani la rand, dosarul de urmarire penala pe numele tau, daca dai cumva semne de prea multa independenta?

Faptul ca exista oameni care nici macar nu au citit raportul inspectiei judiciare, dar sustin cu vehementa desfiintarea sectiei, arata cat de superficial gandim.

Politicienii par a nu intelege ca independenta si impartialitatea judecatorilor sunt mai importante decat orgoliile meschine si trebuie sa ramana deasupra intelegerilor si minciunilor politicianiste, a jocurilor de culise.

Nu am fi ajuns aici daca justitia nu ar fi fost, de mai bine de 20 de ani, obiectul trocului murdar al tuturor partidelor politice.

Cand numirea procurorilor de rang inalt s-a facut pe principiul unu de la mine unu de la tine, la ce sa te astepti?

Daca cineva isi imagineaza ca politicienii isi doresc, prin desfiintarea sectiei, apararea independentei magistratilor, se inseala amarnic.

Ei isi doresc continuarea luptei anticoruptie pe hartie, garantata doar impotriva adversarilor politici , cu largul concurs al unor judecatori redusi la tacere.

Caci nu va mai avea nimeni timp sa se gandeasca la dreptate si aplicarea legii, la corectitudine.

Vom fi ocupati sa pronuntam solutii potrivite, menite sa ne asigure linistea si libertatea.

Urmatorul pas va fi desfiintarea inspectiei judiciare, reintoarcerea la inspectorii judiciari din cadrul ministerului justitiei, tribunalele populare conduse de oamenii puterii.

Totul cu largul concurs al celor care nu citesc si fac politica, desi ar trebui sa citeasca si sa nu faca politica.

Noapte buna, democratie si stat de drept!”

Redam si mesajul Danei Girbovan:

„Prin desfiintarea SIIJ se doreste, din nou, controlul asupra justitiei

Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) este singura structura de parchet complet in afara controlului politic. Acesta e motivul pentru care politicul doreste cu ardoare desfiintarea sa.

Sefii PICCJ, ai DNA si ai DIICOT, precum si sefii de sectie ai acestora, unde se vor intoarce dosarele cu magistrati daca SIIJ va fi desfiintata, sunt numiti politic, de catre Presedintele Romaniei la propunerea Ministrului Justitiei.

Este inadmisibil ca se ignora ostentativ motivul principal pentru care SIIJ a fost creata: modul in care dosarele cu magistrati erau instrumentate, in special de catre DNA, devenise o presiune reala asupra judecatorilor.

Este deja de notorietate ca in repetate randuri procurori DNA au anchetat judecatori pentru ca nu au fost de acord cu solutiile pronuntate, ca au incalcat secretul deliberarii judecatorilor, ca au deschis din oficiu dosare judecatorilor si le-au tinut deschise cu anii.

In fostul CSM, de exemplu, aproape toti membrii aveau dosare la DNA. Raportul Inspectiei Judiciare - si el ingnorat, in ciuda faptului ca a fost validat de Plenul CSM - este dovada clara in acest sens.

Este inadmisibil ca nu se discuta despre motivele pentru care o parte importanta a judecatorilor au sustinut infiintarea SIIJ, iar explicatia nu poate fi decat una singura: se doreste revenirea la vechile practici de presiune asupra judecatorilor si, implicit, de control asupra justitiei.

In ceea ce priveste Memorandumul elaborat de Ministerul justitiei, nu doar ca acesta ignora opiniile exprimate de judecatorii Inaltei Curti de Casatiei si Justitiei, ai Curtii de Apel Bucuresti - judecatorii care simt cel mai puternic presiunile, avand competenta in dosare ce vizeaza politicienii de la varful puterii - sau ai altor curti de apel din tara, dar prezinta trunchiat si, punctual, chiar eronat pozitia Comisiei de la Venetia cu privire la SIIJ.

Astfel, Comisia de la Venetia apreciaza modalitatea de numire a procurorilor in noua sectie: "Este vorba in special de implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie speciala infiintata in cadrul Consiliului. Acelasi mecanism este preconizat si pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecatori si procurori) este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori.

86. De asemenea, indicarea cu precizie in legii a criteriilor (inclusiv cel putin 18 ani vechime in functia de procuror) si a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidati asigura cateva garantii importante de calitate si, sa speram, de impartialitate pentru numirile in aceasta sectie sensibila."

Cu toate ca implicarea Plenului CSM este explicata si laudata de Comisia de la Venetia, acest argument - al implicarii Plenului - este folosit de ministrul justitiei Catalin Predoiu ca motiv de desfiintare a SIIJ.

De asemenea, expertii Comisiei de la Venetia recomanda expres Guvernului sa "Regandeasca propunerea de infiintare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori; recurgerea la procurori specializati, combinata cu mecanisme procedurale de protectie efective, pare o alternativa adecvata in aceasta privinta".

Or, Guvernul nu isi propune sa "regandeasca" nimic, cu atat mai mult sa vina in contrapondere cu mecanisme procedurale de protectie efectiva, ci pur si simplu doreste desfiintarea SIIJ si revenirea la status quo-ul initial, adica la presiunile asupra judecatorilor”.