Completul format din judecatoarele Angela Dragne, Florentina Dragomir si Luminita Zglimbea (foto), de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a respins, vineri 11 iulie 2014, dupa deliberari ce au durat aproape o ora, cererea de stramutare - de la Curtea de Apel Bucuresti, la o alta curte de apel - a controversatului dosar "Telepatia". Aparatorul lui Dan Voiculescu, avocatul Gheorghita Mateut, si-a intemeiat cererea de stramutare pe existenta suspiciunii rezonabile ca impartialitatea judecatorilor Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, ar putea fi stirbita, date fiind presiunea mediatica exercitata asupra dosarului "Telepatia", modul "dubios" de constituire a noului complet de judecata, dar si "atitudinea vadit ostila" manifestata de cei doi judecatori la sedintele din 1 iulie 2014, respectiv, 7 iulie 2014, prin maniera in care au respins toate solicitarile si exceptiile avocatilor partilor si au extins din oficiu sechestrul asigurator asupra bunurilor apartinand unor inculpati din dosar.

Cererea de stramutare a dosarului "Telepatia" (nr. 25497/3/2012**) de la Curtea de Apel Bucuresti, la o curte de apel invecinata fusese initial programata a fi solutionata la data de 24 septembrie 2014, dar instanta suprema a preschimbat termenul. Demersul lui Dan Voiculescu nu a fost insotit de alte cereri de stramutare pe care ceilalti 12 inculpati din dosar le-ar fi putut eventual formula, aspect remarcat in debutul sedintei de presedinta completului, judecatoarea Angela Dragne.

Aparatorul lui Dan Voiculescu, avocatul Gheorghita Mateut, a dezvoltat in fata instantei supreme, timp de aproximativ 20 de minute, toate cele trei motive care au stat la baza cererii de stramutare. Printre acestea s-a regasit si maniera discutabila prin care judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea au fost desemnati sa intre in "Dosarul Telepatia". Avocatul Mateut a aratat ca cei doi judecatori nu au fost repartizati aleatoriu in completul care judeca apelul in acest dosar, ci au fost numiti printr-o hotarare a Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, in mod "nelegal", cu cinci zile inainte ca magistratii sa isi inceapa efectiv activitatea la aceasta instanta.

Interesant este ca reprezentantul DNA, Elena Matiesescu (acelasi procuror care participa la sedintele de judecata ale Curtii de Apel Bucuresti), in incercarea, de altfel ezitanta, de a contracara argumentele avocatului Mateut, nu a scos o vorba despre critica adusa manierei "dubioase" de constituire a completului, atunci cand a luat cuvantul pentru a propune completului sa respinga cererea de stramutare. Mai mult, aparitia Elenei Matiesescu a surprins, dat fiind ca pe lista afisata la intrarea in sala de judecata figura un alt procuror de sedinta de la PICCJ, si anume, Eugen Anton.

In fata instantei a luat cuvantul si Dan Voiculescu, autor al cererii de stramutare si condamnat la fond in "Dosarul Telepatia" la 5 ani de inchisoare pentru spalare de bani. Presedintele fondator al Partidului Conservator a impartasit punctele de vedere ale avocatului sau, dar a tinut sa faca si unele precizari: "Intr-un stat de drept, instantele de judecata trebuie respectate, lucru pe care eu l-am facut intotdeauna. As mentiona ca uneori se intampla ca institutiile sa fie confundate cu persoanele, dar a nu respecta persoana nu inseamna a nu respecta institutia pe care aceasta persoana o reprezinta. Las la aprecierea dumneavoastra solutionarea cererii de stramutare".

Prezentam fragmente din concluziile scrise ale avocatului Gheorghita Mateut, aparatorul lui Dan Voiculescu:

"Cererea de stramutare a procesului se intemeiaza pe faptul ca, datorita imprejurarilor cauzei si calitatii mele, exista motive de suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor din cadrul CAB, Sectia II penala. Ar putea fi stirbita.

1.Presiunile DNA

Asa cum am aratat, impotriva judecatorilor investiti sa solutioneze cauza in care am calitatea de inculpat, atat de la prima instanta, cat si de la instanta de apel, s-a pus in miscare actiunea penala de catre PICCJ-DNA: cu privire la doamna judecator Dinu Viorica, de la TMB, la data de 14 martie 2013 si cu privire la domnul judecator Stan Mustata, de la CAB, la data de 29 aprilie 2014, termen acordat in cauza in care am calitatea de inculpat, fapt ce imi creeaza convingerea ca asupra magistratilor investiti sa solutioneze cauza mea se fac numeroase presiuni, imaprtialitatea acestora riscand sa fie afectata.

Cu privire la judecatorii CAB, arat ca in dimineata zilei de 29 aprilie 2014, judecatorul Stan Mustata, membru al completului care solutioneaza cauza, a fost retinut de DNA si ulterior arestat preventiv. Sedinta de judecata nu a mai avut loc, deoarce judecatorul Stan Mustata a fost ridicat de procurori si dus la DNA pentru audieri, el fiind acuzat ca a cerut bani de la mai multi inculpati si persoane condamnate pentru a da solutii favorabile acestora.

La iesirea de la DNA, magistratul Stan Mustata a fost intrebat de ce apare numele sau in dosarul judecatoarelor Viorica Dinu si Antonela Costache si daca exista vreo legatura intre acest caz si actualul in care este vizat, iar el a replicat: "Oameni buni, cand Viorica Dinu a fost arestata, il judeca pe Dan Voiculescu (...) Pot sa dau o achitare intr-un dosar al DNA-ului, daca ar fi aparut numele meu in celalalt?", a spus Mustata, fiind evidenta starea de teama in care acesta se afla ca urmare a faptului ca a fost investit sa solutioneze cauza mea.

In aceste conditii, apreciez ca la nivelul Curtii de Apel Bucuresti s-a creat o ambianta nefavorabila infaptuirii justitiei, avand in vedere si mediatizarea intensa a subiectului, exemplificata cu numeroase articole de presa depuse la dosar.

Odata cu presiunile efectuate asupra judecatorilor investiti sa solutioneze cauza, s-a incercat si inducerea in eroare a opiniei publice, sustinandu-se in mod neintemeiat ca judecatorul Stan Mustata mi-ar fi cerut bani pentru a da o solutie favorabila in cauza. Sintagma "judecatorul lui Dan Voiculescu" folosita intensiv de cea mai mare parte a presei demonstreaza vadita dezinformare si crearea imaginii ca as fi incercat influentarea solutiei ce va fi data in apel, cand in realitate nu am nicio legatura cu acest dosar.

Ulterior trimiterii in judecata a magistratului Stan Mustata, pentru luare de mita si trafic de influenta, rechizitoriul a fost facut public, iar interceptarile de convorbiri din dosar au fost publicate in presa si interpretate in diverse moduri. Stenogramele DNA in cazul Stan Mustata demonstreaza presiunile la care sunt supusi judecatorii din cadrul CAB cu privire la solutionarea acestui dosar. In acest sens, reproduc un pasaj din rechizitoriul prin care a fost trimis in judecata magistratul CAB dat publicitatii, constand intr-o discutie intre Ion Boraciu si Stan Mustata in care Boraciu intreaba "Tu nu poti sa-i faci la dosarul acela vant, sa nu-l mai ai?", iar judecatorul ii raspunde "Pai asta-i fac!". DNA reproduce si un comentariu al unei grefiere acuzate si ea in dosar: "Se abtine si daca i-o admite, a scapat".

Cu privire la celalalt membru al completului investit sa solutioneze cauza, judecatorul Florica Duta, la data de 19 m ai 2014, site-ul luju.ro a publicat urmatoarea stire: "Un judecator din complet care va solutiona apelul in 'Dosarul Voiculescu' s-a cerut la pensie. DNA a instaurat teroarea in Magistratura'. La data de 23 iunie 2014, judecatorul a fost pensionat, decretul de eliberare din functie fiind semnat la aceasta data de Presedintele Romaniei.

Presiunile care se fac asupra judecatorilor de la CAB sunt publice si de netagaduit. In acest sens, am citat in cererea de stramutare formulata titluri din presa scrisa, din care rezulta ca se cere judecarea acestui dosar cu celeritate chiar de catre sefa DNA, invocandu-se faptul ca ar putea interveni prescriptia pana la sfarsitul anului, fapt nereal: "Sefa DNA cere accelerarea dosarului ICA – Laura Codruta Kovesi pune presiune pe completul care il judeca pe Dan Voiculescu".

La data de 26 iunie 2014, presa relata ca dupa ce presedintele completului initial, Stan Mustata, a fost arestat pentru trafic de influenta, iar celalalt membru, Florica Duta, s-a pensionat, a fost necesara repartizarea dosarului la un alt complet: "Noii membri ai completului, care vor judeca dosarul incepand cu 1 iulie, au promovat de curand de la TMB la CAB", cu privire la care se arata ca: "Camelia Bogdan a judecat, printre altele, dosarul de favorizare a lui Nicolae Popa, in care a fost condamnat Sorin Ovidiu Vantu, iar Mihai Alexandru Mihalcea a respins cererea de eliberare conditionata a aceluiasi om de afaceri, pe motiv ca acesta 'nu a facut eforturi deosebite pe calea reeducarii sale si nici nu a incercat sa se remarce intr-un mod deosebit'.

2.Nelegala desemnare a celor doi judecatori Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea

Potrivit art. 99 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioara a instantelor de judecata, incidentele procedurale, altele decat cele prevazute in art. 98 alin. (2)-(4) si alin. (6), ivite in cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea continuitatii completului de judecata, in conditiile legii, precum si a normelor privind repartizarea aleatorie in cazul in care nu se poate aplica principiul continuitatii.

In speta, faptul ca denumirea completului a fost mentinuta – C5 continuitate – nu echivaleaza cu respectarea principiului continuitatii completului de judecata. Continuitatea de refera la membrii completului de judecata, si nu la denumirea acestuia. (...) In conditiile in care continuitatea completului de judecata nu putea fi realizata, solutia legala era cea a repartizarii aleatorii.

(...) Hotararea Colegiului de Conducere din data de 26 iunie 2014 incalca principiul repartizarii aleatorii a cauzelor, consacrat de dispozitiile art. 11 si art. 53 din Legea nr. 303/2004.

(...) Asadar, cei doi judecatori si-au incetat activitatea la Tribunalul Bucuresti la 30 iunie 2014 si au inceput munca la Curtea de Apel Bucuresti la 1 iulie 2014, iar repartizarea lor in acest dosar a avut loc la 26 iunie 2014, cand inca activau in cadrul Tribunalului Bucuresti.

In conditiile in care acest dosar este foarte voluminos, iar cauza, una complexa, membrii completului de judecata au luat masuri asiguratorii si au respins toate cererile formulate de avocati in sedinta publica, fara timp pentru deliberare si fara ca acestea sa fie puse in discutia partilor.

(...) Or, in speta, in mod evident, cei doi judecatori nu au avut cand sa studieze dosarul, 1 iulie 2014 fiind prima lor zi de muca la Curtea de Apel Bucuresti.

3.Atitudinea vadit ostila a instantei de judecata

(...) Din cauza atitudinii vadit ostile adoptate de membrii completului de judecata, pentru orice observator obiectiv si impartial rezulta cu certitudine faptul ca in prezentul dosar se va da o solutie de condamnare, judecatorii nemaiputand fi considerati impartiali, fiind afectata in mod iremediabil si garantia prezumtiei de nevinovatie de care ar trebui sa beneficiez pana la pronuntarea deciziei finale.

(...) La termenul din 1 iulie 2014, am invocat un incident procedural referitor la compunerea completului de judecata... Aceasta cerere a fost respinsa chiar de completul de judecata care solutioneaza cauza, cu incalcarea flagranta a normelor de competenta materiala mentionate mai sus.

De asemenea, din cele doua cereri de recuzare formulate la acest termen de alti inculpati impotriva judecatoarei Camelia Bogdan, una dintre ele a fost respinsa pe fond, aceasta afirmand oral ca 'nu exista motive din care sa reiasa ca ar fi impartiala', desi competenta solutionarii unei astfel de cereri apartinea unui alt complet de judecata, potrivit art. 68 alin. (2) Cpp".

*Cititi aici integral concluziile avocatului Gheorghita Mateut