Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat, marti 6 mai 2014, Raportul privind activitatea instantelor si parchetelor in anul 2013, in cadrul unei conferinte de presa sustinute de presedintele CSM, judecatorul Adrian Bordea (foto stanga), alaturi de vicepresedintele Consiliului, procurorul Gheorghe Muscalu (foto dreapta). Dincolo de statisticile cu privire la numarul de dosare, cantitatea de cauze solutionate, incarcatura pe judecator/procuror sau schemele instantelor si parchetelor, un aspect care a atras atentia a fost acela al numarului mare de mandate de interceptare pe care instantele din Romania le-au aprobat anul trecut. Datele furnizate de CSM arata ca, in 2013, la nivelul curtilor de apel au fost emise 503 mandate de interceptare audio-video, de aproape patru ori mai multe fata de anul 2012, cand au fost aprobate 126 de astfel de mandate. Aceasta crestere cu 300% a numarului de mandate de interceptare emise in 2013 la nivelul curtilor de apel indica apetenta procurorilor de la marile parchete pentru interceptarea judecatorilor si avocatilor – categorii de persoane a caror calitate atrage competenta de judecata in prima instanta a curtilor de apel. Iar o alta statistica - aceea furnizata de comunicatele DNA - confirma cresterea accelerata in ultima perioada a numarului suspectilor si inculpatilor provenind din randul judecatorilor si avocatilor.

In 2013, curtile de apel au emis de doua ori mai multe mandate de interceptare decat in 2011 si 2012 la un loc

Potrivit Raportului CSM privind starea Justitiei in anul 2013, numarul mandatelor de interceptare audio-video emise de judecatorii, tribunale si curti de apel a crescut simtitor in comparatie cu statistica inregistrata la acelasi capitol in anii precedenti. Cresterea este una fantastica la nivelul curtilor de apel, instante competente sa judece cauze care ii implica pe magistrati si pe avocati. Astfel, la nivel national, curtile de apel au emis in 2013 nu mai putin de 503 mandate de interceptare audio-video, adica de aproape doua ori mai multe decat au fost emise, cumulat, in 2012 (126) si 2011 (140).

Pe de alta parte, Raportul privind starea Justitiei in anul 2013 nu mentioneaza informatii cu privire la numarul de mandate de interceptare, inclusiv cele pe siguranta nationala, aprobate la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele CSM, Adrian Bordea, a justificat aceasta omisiune prin faptul ca CSM nu a fost interesat sa retina in Raport acest aspect: "Lucrurile sunt mai putin interesante pentru noi. Pe noi ce ne intereseaza, este ce s-a-ntamplat cu Justitia in Romania. Asta este marea problema! Faptul ca acele solicitari de interceptare pe siguranta nationala au un alt regim nu a fost obiectul nostru de cercetare".

Gheorghe Muscalu: "Numarul mandatelor de interceptare emise de ICCJ nu se centralizeaza la nivelul CSM... Inalta Curte de Casatie si Justitie in mod exceptional emite mandat"

Vicepresedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a explicat ca absenta din Raportul privind starea Justitiei a datelor referitoare la numarul de mandate de interceptare audio-video emise de ICCJ se datoreaza faptului ca aceasta statistica nu se centralizeaza la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii: "Noi vorbim de activitatea din dosarele penale, iar activitatea judecatorilor si procurorilor se refera strict la activitatea din dosarele penale. Mandatele de siguranta pe Legea 535 si 51 (n.r. - Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului si Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei) au un alt regim, nu sunt date in cadrul dosarelor penale, vizeaza amenintari la adresa sigurantei nationale, iar procedura de obtinere, care se realizeaza printr-o solicitare a Procurorului General la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu vizeaza cauza penala. Numarul lor (n.r. - al mandatelor emise de ICCJ) nu se centralizeaza la Consiliul Superior al Magistraturii, iar noi facem o analiza a starii Justitiei in raport de activitatea judecatorilor si procurorilor pe ceea ce inseamna cauze penale, civile, comerciale si asa mai departe. Se poate obtine acest numar si, in timp, stiti bine ca au fost obtinute de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Parchetul General. (...) Inalta Curte de Casatie si Justitie in mod exceptional emite mandat, autorizatie de interceptare, pentru ca autorizatia de interceptare este eliberata de instanta care solutioneaza in fond cauza, nu de Inalta Curte de Casatie si Justitie".

Cu toate acestea, CSM nu a prezentat in Raport statistica privind acele situatii "exceptionale" in care ICCJ emite mandate, altele decat cele pe siguranta nationala.

Referitor la numarul mare de mandate de interceptare emise de curtile de apel, Gheorghe Muscalu a facut urmatoarele precizari: "Am citit si eu in urma cu mai multe zile ca sunt cresteri alarmante. Vreau sa incep cu nivelul curtilor de apel, stiti bine ca la nivelul curtilor de apel competenta este limitata la infractiuni de siguranta nationala, la infractiuni de terorism si alte infractiuni, ma rog, vorbim si de judecatori, procurori si asa mai departe. Interceptarile prezentate in aceste slide-uri vizeaza cauze penale unde judecatorii au autorizat indiferent de cine este solicitant. La nivelul curtilor de apel si la nivelul tribunalelor, solicitantii, potrivit competentei materiale, sunt in principal parchetele de pe langa tribunale, parchetele de pe langa curtile de apel, corespunzator, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar si cele doua structuri specializate, DNA-ul si DIICOT-ul. Fara indoiala ca activitatea in combaterea criminalitatii organizate si in combaterea marii coruptii vizeaza, fiind o criminalitate predictibila, vizeaza penetrarea gruparilor respective de multe ori alaturi de utilizarea celorlalte metode si tehnici speciale de investigare prin apelarea la interceptarea comunicatiilor indiferent de ce natura sunt acestea".

Adrian Bordea: "Pe noi ce ne intereseaza, este ce s-a-ntamplat cu Justitia in Romania. Asta este marea problema! Faptul ca acele solicitari de interceptare pe siguranta nationala au un alt regim nu a fost obiectul nostru de cercetare"

In momentul in care vicepresedintelui CSM Gheorghe Muscalu i s-a amintit ca in anii precedenti Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat publicitatii date cu privire la numarul de mandate de interceptare pe siguranta nationala aprobate de instanta suprema, a intervenit presedintele CSM, Adrian Bordea, care a precizat ca aceste mandate nu au facut obiectul Raportului CSM din cauza regimului pe care il au: "Lucrurile sunt mai putin interesante pentru noi. Pe noi ce ne intereseaza, chiar si ca acest subiect, este ce s-a-ntamplat cu Justitia in Romania. Asta este marea problema! Faptul ca acele solicitari de interceptare pe siguranta nationala au un alt regim nu a fost obiectul nostru de cercetare".

Cresterea exploziva a numarului mandatelor de interceptare emise de curtile de apel nu-si poate avea justificarea in legea micii reforme, care a sporit competenta curtilor de apel

Este stiut faptul ca o sporire a competentei curtilor de apel s-a produs prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor (Legea micii reforme a Justitiei), in sensul ca infractiunile savarsite de magistratii-asistenti de la ICCJ, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante au trecut din competenta ICCJ, in competenta curtilor de apel, care judeca in prima instanta, printre altele, infractiunile savarsite de judecatorii de judecatorii si tribunale, de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, de avocati, notari publici, executori judecatoresti s.a. Insa aceasta sporire a competentei nu poate justifica o crestere atat de mare a numarului de mandate de interceptare emise de curtile de apel in 2013, intrucat explozia numarului acestora nu a intervenit nici in 2011, nici in 2012, ci abia in 2013.

*Cititi aici Raportul CSM privind starea Justitiei in anul 2013

*Cititi aici Activitatea instantelor si parchetelor in anul 2013, asa cum a fost prezentata in cadrul Conferintei CSM