„Intre politicienii vizati si CSM functioneaza asa, un fel de intelegere tacita, in care, ori de cate ori considera necesar, CSM sanctioneaza public declaratiile din mediul politic, iar politicienii isi asuma aceasta reactie si trec mai departe, sustinand aceleasi puncte de vedere. Din punctul meu de vedere, aceasta procedura nu este corecta, personal nu vreau sa imi asum un astfel de statut si anunt urmatoarea pozitie publica”. Cuvintele ii apartin senatorului Daniel Savu (foto), ca raspuns la gestul Consiliului Superior al Magistraturii de a sari sa apere independenta justitiei – chipurile afectata – ca urmare a dezvaluirilor referitoare la procurorul Mircea Negulescu de la DNA-Ploiesti, cel care instrumenteaza asa-numitul dosar Ponta-Blair.

Intr-un articol postat joi 17 noiembrie 2016 pe blogul personal danielsavu.ro, parlamentarul contesta ca „nedrept si incorect” Raportul CSM din 14 noiembrie 2016: „Nu sunt de acord cu informatia prezentata de CSM – Inspectia Judiciara cu privire la faptul ca as fi adus atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei. Dimpotriva, afirm ca prin demersurile pe care mi le-am asumat ca senator ales si cetatean al Romaniei, n-am facut altceva decat sa imi exercit datoria de a sesiza mai intai institutia, prin seful direct – procurorul sef Laura Codruta Kovesi, si abia apoi de a prezenta opiniei publice in mod natural, cu bunacredinta si consecvent, problemele care mi-au fost semnalate in activitatea DNA Ploiesti, numai prin prisma prestatiei procurorului Mircea Negulescu, la care m-am referit in mod clar, fara sa nominalizez un alt procuror. In opinia mea, acest Raport imi aduce grave prejudicii personale si publice, cu atat mai mult cu cat a aparut in plina campanie electorala. Cu toate acestea, inteleg sa vorbesc despre el in virtutea dreptului pe care orice cetatean il are de a se exprima liber cu privire la orice problema de interes public”.

Senatorul spune despre „organismul care asigura independenta justitiei” ca este „un fel de stat in stat, care nu poate fi criticat pentru ca stapaneste parghiile sistemului juridic, dar poate critica la randul sau pe oricine, pe motiv de independenta declarata a justitiei in Romania”, considerand ca o astfel de abordare este de natura a ingradi libertatea de exprimare. Parlamentarul solicita CSM „sa raspunda la fel de prompt si atunci cand sunt semnalate abuzuri sau derapaje de la prevederile legale chiar in interiorul sistemului juridic”.

Prezentam in continuare integral articolul postat, joi 17 noiembrie 2016, pe blogul senatorului danielsavu.ro:

„De ce contest Raportul CSM privind apararea independentei sistemului judiciar

Consiliul Superior al Magistraturii – Inspectia Judiciara a dat publicitatii in data de 15 noiembrie un 'Raport privind apararea independentei sistemului judiciar' in care se mentioneaza ca 'am adus atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei' prin faptul ca am publicat pe blog articolul 'Cine este procurorul din spatele dosarului Ponta – Blair (II)'. In esenta, este vorba despre acel caz al procurorului Mircea Negulescu de la DNA Ploiesti care recunoaste el insusi, intr-o inregistrare audio, metodele pe care le foloseste in instrumentarea anchetelor penale.

Am aflat cu aceasta ocazie ca nominalizarea intr-un astfel de Raport nu este nicidecum un lucru neobisnuit pentru politicienii sau ziaristii care vorbesc in mod frecvent despre justitie si probemele din sistem. Tot in 15 noiembrie au mai fost 'sanctionati' prin astfel de concluzii Calin Popescu Tariceanu, Traian Basescu si Elena Udrea, pentru modul critic in care si-au spus parerea, fiecare asa cum a considerat, fata de functionarea justitiei in Romania. Am tras concluzia ca intre politicienii vizati si CSM functioneaza asa, un fel de intelegere tacita, in care, ori de cate ori considera necesar, CSM sanctioneaza public declaratiile din mediul politic, iar politicienii isi asuma aceasta reactie si trec mai departe, sustinand aceleasi puncte de vedere. Din punctul meu de vedere aceasta procedura nu este corecta, personal nu vreau sa imi asum un astfel de statut si anunt urmatoarea pozitie publica:

Contest Raportul CSM pe care il consider nedrept si incorect prin continut si concluziile prezentate. Nu sunt de acord cu informatia prezentata de CSM – Inspectia Judiciara cu privire la faptul ca as fi adus atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei. Dimpotriva, afirm ca prin demersurile pe care mi le-am asumat ca senator ales si cetatean al Romaniei, n-am facut altceva decat sa imi exercit datoria de a sesiza mai intai institutia, prin seful direct – procurorul sef Laura Codruta Kovesi, si abia apoi de a prezenta opiniei publice in mod natural, cu bunacredinta si consecvent, problemele care mi-au fost semnalate in activitatea DNA Ploiesti, numai prin prisma prestatiei procurorului Mircea Negulescu, la care m-am referit in mod clar, fara sa nominalizez un alt procuror. In opinia mea, acest Raport imi aduce grave prejudicii personale si publice, cu atat mai mult cu cat a aparut in plina campanie electorala. Cu toate acestea, inteleg sa vorbesc despre el in virtutea dreptului pe care orice cetatean il are de a se exprima liber cu privire la orice problema de interes public.

Voi prezenta in continuare argumentele pe care ma bazez, cu precizarea ca, din consultarea pe care am avut-o cu avocati si specialisti in domeniu, nu exista o procedura simpla, prin care cei vizati de rapoartele CSM sa aiba o reactie, sa poata contesta oficial si sa primeasca rapid un raspuns atunci cand nu sunt de acord cu concluziile institutiei. Trebuie sa mergi la instanta de contencios si sa deschizi un proces care in medie dureaza cam doi ani, tocmai pentru a descuraja un astfel de demers, in opinia mea. Ca cetatean si senator, am inteles ca acest Consiliu Superior al Magistraturii este un fel de stat in stat, care nu poate fi criticat pentru ca stapaneste parghiile sistemului juridic, dar poate critica la randul sau pe oricine, pe motiv de independenta declarata a justitiei in Romania. Cred ca aceasta stare de lucruri trebuie schimbata de viitorul Parlament, astfel incat organismul care asigura independenta justitiei sa ofere si libertate de exprimare, libertate de opinie, sa nu transforme sistemul intr-o casta, in care orice este posibil, si sa raspunda la fel de prompt si atunci cand sunt semnalate abuzuri sau derapaje de la prevederile legale chiar in interiorul sistemului juridic.

Pentru a intelege cum s-a ajuns in aceasta situatie, relatez faptele in ordine cronologica:

Inca din anul 2015, in calitatea mea de senator si membru al Comisiei parlamentare de supraveghere a SRI, am primit informatii despre legatura existenta intre seful Sectiei de informatii Prahova a SRI, colonel Sabin Iancu si procurorul Mircea Negulescu, care alaturi de mai multi oameni de afaceri au dezvoltat relatii ce exced cadrul legal de desfasurare a activitatii, atat din perspectiva SRI, cat si a Parchetului General si DNA.

Prin pozitiile mele publice, am cautat sa atrag atentia asupra acestei situatii si chiar am facut cerere sa fiu audiat in cadrul Comisiei de supraveghere a SRI, pentru a aduce la cunostinta conducerii SRI probe care sa genereze luarea unor decizii, in conformitate cu legislatia romana. Din motive pe care nu le cunosc, aceasta audiere inca nu a avut loc.

Pe parcursul intregului an 2015, cat si in anul 2016, am avut in mod constant reactii publice cu privire la activitatea SRI si DNA, sesizand de fiecare data neregulile din sistem. Nimeni nu m-a contrazis oficial, dar nici nu am remarcat ca institutiile publice vizate sa aiba reactii sau sa ia masuri.

In acest context, la data de 22 iunie 2016, in baza mai multor informatii pe care le-am primit cu privire la activitatea procurorului DNA Ploiesti Mircea Negulescu, m-am adresat procurorului sef al DNA, doamna Laura Codruta Kovesi, prin declaratia politica prezentata in plenul Senatului 'Lupta impotriva coruptiei nu poate deveni un paravan pentru incalcarea legii de catre procurori DNA!' solicitand verificarea informatiilor semnalate si aplicarea masurilor legale care se impun. In cuprinsul declaratiei, chiar am precizat ca: 'Efortul DNA de a scoate la lumina fenomenul coruptiei este profund justificat si necesar. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, integritatea si credibilitatea institutiei in fata cetatenilor devin la fel de importante ca si rezultatele obtinute de-a lungul timpului. In acest sens, probitatea morala si profesionala a procurorilor DNA trebuie sa fie deasupra oricarei suspiciuni, iar metodele de lucru folosite de acestia sa se incadreze perfect in normele prevazute de legislatia statului roman. (…) Este nepermis ca in spatiul public, despre DNA sa circule atatea relatari care decredibilizeaza efortul derulat la nivel national impotriva coruptiei si, in acest context, unii sa profite pentru a deveni ei insisi corupti. In acelasi timp, este nepermisa asocierea procurorilor DNA, sub orice forma, cu interese de afaceri, cu atat mai grav cu cat fata de acestea exista prezumptia de nelegalitate'.

Niciodata institutia vizata nu a avut vreo reactie fata de aceasta declaratie politica, iar din informatiile pe care le am, procurorul sef al DNA nu s-a sesizat, nu a existat niciun fel de ancheta interna cu privire la informatiile semnalate.

In luna septembrie 2016, dupa aparitia publica a dosarului Ponta-Blair, precum si a precizarilor SRI, care a explicat ca nu are niciun fel de contributie in acest dosar, in conditiile in care implicatiile internationale erau evidente, am considerat ca este de datoria mea, in calitate de senator, reprezentant al unei puteri independente in statul roman, sa aduc la cunostinta publica informatiile pe care le-am primit, insotite de probe, cu privire la metodele folosite de procurorul Mircea Negulescu in instrumentarea anchetelor penale. Precizez ca Mircea Negulescu este singurul procuror la care am facut referire, pentru ca doar cu privire la el am avut informatii si probe. Am considerat ca in contextul in care avem un dosar public, Ponta-Blair, de natura a afecta interesele si imaginea Romaniei, si demersul pe care mi l-am asumat vizeaza in mod clar si evident interesul general.

Astfel, mi-am anuntat public intentia de a publica pe blogul personal danielsavu.ro toate aceste detalii.

La data de 18 septembrie 2016, am postat articolul 'Cine este procurorul din spatele dosarului Ponta – Blair (II)', in cuprinsul caruia exista si o inregistrare audio cu acelasi procuror Negulescu, ce dezvaluie el insusi metodele pe care le foloseste in anchetarea dosarelor, inclusiv modalitatea confidentiala si profund interpretabila in care ii comunica si chiar se consulta cu seful SRI Prahova, colonel Sabin Iancu, privitor la aceste practici.

In plus fata de datoria pe care o am ca senator, de a aduce la cunostinta publica informatiile pe care le detin, precum si prin prisma calitatii mele de membru al Comisiei de control a SRI, am considerat ca aceasta relatie intre procurorul DNA Mircea Negulescu si seful SRI Prahova, ce implica prezentatea detaliilor din instrumentarea dosarelor penale, excede cadrul legal si trebuie sesizata ca atare. Avand in vedere frecventa acestor practici si chiar intrarea lor in cotidian, mi-am pus problema ca si informatiile din dosarul Ponta-Blair ar fi putut urma acelasi circuit de comunicare intre procurorul de caz Mircea Negulescu si seful SRI Prahova, in contradictie totala cu precizarile oficiale ale Serviciului Roman de Informatii.

Precizez faptul ca, inainte de a publica pe blog toate aceste elemente, m-am adresat Consiliului Superior al Magistraturii – Inspectia Judiciara, Parchetului General si DNA – structura centrala, prin sesizari online, in cadrul carora am transmis integral, pentru verificarea faptelor, atat textul care urma sa devina public, cat si probele aferente, ma refer aici la inregistrarea audio.

Dintre cele trei institutii carora m-am adresat, am primit raspuns doar din partea CSM – Inspectia Judiciara, la data de 23 septembrie 2016, prin care mi s-a adus la cunostinta ca sesizarea mea se claseaza, intrucat nu a fost semnata olograf (?!) desi a fost trimisa online, dar ca 'in legatura cu aspectele semnalate in cuprinsul memoriului, Inspectia Judiciara s-a sesizat din oficiu'.

Din acel moment, comunicarea mea cu institutiile pe care le-am sesizat atat in calitate de cetatean, cat si de senator, s-a oprit si nu am mai fost informat in legatura cu niciunul dintre demersurile derulate.

In 14 noiembrie 2016, am avut surpriza sa citesc in mai multe publicatii stirea difuzata de agentia de presa Agerpres 'IJ: Basescu, Udrea, Tariceanu si Savu – declaratii ce aduc atingere independentei sistemului judiciar' fara ca in text sa fie precizata o sursa oficiala a acestor informatii. Am constatat ca un comunicat de presa oficial al CSM in legatura cu acest caz a fost public abia in 15 noiembrie 2016, acesta fiind postat pe site-ul institutiei de catre Biroul de Informare Publica si Relatii cu Mass Media. In finalul comunicatului, se precizeaza ca raportul Inspectiei Judiciare care a stat la baza informarii publice poate fi vizualizat pe site-ul: www.inspectiajudiciara.ro.

Cercetand Raportul CSM, am tras urmatoarele concluzii pe care inteleg sa le exprim, in virtutea dreptului la aparare si libera exprimare:

-A fost intocmit de fapt la solicitarea procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, care s-a adresat Inspectiei Judiciare in data de 20 septembrie 2016, la doua zile dupa ce a primit din partea mea sesizarea prin care solicitam DNA – structura centrala sa verifice informatiile pe care le-am prezentat despre procurorul Mircea Negulescu.

-Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, s-a antepronuntat, calificand afirmatiile mele drept 'mincinoase si tendentioase' inainte sa le verifice si sa imi comunice rezultatele unei anchete interne, asa cum i-am solicitat de mai multe ori.

-Sensul afirmatiilor mele a fost denaturat, intrucat eu m-am referit la un singur procuror DNA, Mircea Negulescu, si nu la toti procurorii sau la institutie, in ansamblul ei. Este foarte adevarat ca acceptarea tacita de catre DNA a practicilor contestabile la care m-am referit este de natura sa afecteze imaginea de ansamblu a institutiei, ori eu tocmai asupra acestui fenomen am vrut sa atrag atentia in mod constant, de-a lungul mai multor interventii publice.

-Practic, CSM – Inspectia Judiciara nu a raspuns sub nicio forma la sesizarea privind continutul inregistrarii audio pe care am transmis-o in 18 septembrie si care prezenta metodele recunoscute de procurorul Mircea Negulescu in instrumentarea anchetelor penale, aceasta fiind ulterior publicata si pe blog. Nu exista nici un fel de referire, explicatie sau justificare cu privire la investigarea metodelor folosite de procurorul Negulescu in anchetele penale si nici in privinta relatiei cu seful SRI Prahova.

-In raportul care ma vizeaza, CSM raspunde practic unor dezvaluiri si sesizari publicate de site-ul www.luju.ro, cu privire la activitatea aceluiasi procuror Mircea Negulescu, altele decat cele la care eu m-am referit.

-Paragraful din Raportul CSM – 'Afirmatiile la adresa procurorului in acest caz sunt cu atat mai grave cu cat, prin rezolutia nr. ... din data de 06.10.2016 a Inspectiei Judiciare, s-a dispus clasarea sesizarii din oficiu cu privire la presupusa abatere disciplinara constand in 'incalcarea dispozitiilor referitoare la incompatibilitati si interdictii' intrucat s-a constatat ca domnul procuror Mircea Negulescu nu a instrumentat dosarul Directiei Nationale Anticoruptie la care se refera afirmatiile domnului senator' este lipsit de logica, pentru ca afirmatiile mele la adresa procurorului Negulescu au fost facute in data de 18 septembrie, cand nu aveam cum sa cunosc rezolutia de clasare din 6 octombrie 2016. Aceasta nu mi-a fost comunicata, ci doar a fost inclusa in textul Raportului CSM din 15 noiembrie 2016.

-Este de neinteles si discutabil faptul ca in ancheta interna pe care spune ca a facut-o, CSM s-a referit strict la texul publicat in data de 18 septembrie, nu si la declaratia politica prezentata in plenul Senatului pe 22 iunie, fata de care – afirm in continuare – nimeni nu a avut niciun fel de reactie. Altfel spus, din mai multe informatii si documente publice pe care le-a avut la dispozitie, CSM le-a selectat si s-a referit doar la cele care ar fi putut fi interpretate in sensul confirmarii si justificarii unui atac la justitie, facand abstractie de toate probele prezentate opiniei publice si pe care nimeni nu le-a contestat.

In data de 16 noiembrie 2016, pe site-ul luju.ro, a fost publicat articolul 'MUSAMALIZARE ORDINARA – CSM acuza un senator de subminarea justitiei, mintind ca procurorul DNA Mircea Negulescu nu a instrumentat dosarul mentionat de senator' care demonstreaza cu probe faptul ca ancheta realizata de CSM, prin rezolutia ca as fi adus 'atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia', reprezinta un prejudiciu de imagine pe care o institutie a statului mi-l aduce, atat ca demnitar in functie, senator ales al Romaniei, cat si in calitate de candidat la alegerile generale din 11 decembrie 2016.

Impactul generat de CSM prin lansarea unor informatii de natura a-mi afecta statutul public este cu atat mai semnificativ cu cat institutia nu explica modul in care ar trebui sa procedeze orice parlamentar sau cetatean al Romaniei daca detine date pe care le considera relevante pentru functionarea unor institutii ale statului. In acelasi timp, CSM induce in randul opiniei publice ideea ca libertatea de exprimare pentru un parlamentar sau un cetatean roman poate fi limitata prin proceduri juridice si elemente de conjunctura, care nu sunt justificate si explicate in fata opiniei publice”.