Dosarul "Telepatia", in care Dan Voiculescu si alti 12 inculpati au formulat apel fata de sentinta Tribunalului Bucuresti, se reia luni, 4 august 2014, la Curtea de Apel Bucuresti. Completul format din judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea urmeaza sa finalizeze audierea inculpatilor, care a inceput la termenul anterior, din 7 iulie 2014.

De asemenea, luni 4 august 2014, urmeaza ca Sorin Pantis, Catalin Jean Sandu si Vlad Savulescu, inculpati in dosarul "Telepatia", sa solicite instantei audierea ca martor a comisarului european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dacian Ciolos (foto), cel care, din postura de ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a admis in octombrie 2008 ca MADR sa se constituie parte civila in cauza, semnand cererea in lipsa avizelor directorilor de la Economic si Juridic. Audierea lui Dacian Ciolos este necesara in conditiile in care acesta a fost reclamat in mai multe randuri ca nu si-ar fi respectat atributiile de serviciu atunci cand a admis solicitarea procurorilor anticoruptie privind constituirea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) ca parte civila in dosarul "Telepatia", acceptand pretinsul prejudiciu asa cum a fost el stabilit de specialistii DNA. De altfel, pe rolul Parchetului General exista la aceasta ora chiar si un dosar, in care s-a dispus inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, deschis in martie 2014 in urma unei plangeri formulate de Jean Catalin Sandu impotriva comisarului Dacian Ciolos, pentru abuz in serviciu.

In esenta, inculpatii din dosarul "Telepatia" sustin ca ministerul condus de Dacian Ciolos era obligat sa obtina, pe de o parte, acordul Directiei Juridice a MADR, pentru a se constata daca Ministerul Agriculturii se poate constitui parte civila in cauza, iar pe de alta parte, avizul Directiei Economice, care trebuia sa isi dea acceptul dupa ce in prealabil calcula presupusul prejudiciu si il inregistra in contabilitatea ministerului, la rubrica creante. Acesta este de altfel si motivul pentru care, pe langa Dacian Ciolos, inculpatii solicita chemarea la audieri a fostului sef al Directiei Economice a MADR, Miron Moldoveanu, precum si readudierea ex-directorului de la Juridic, Laurentiu Lupu.

In ceea ce priveste constituirea Ministerului Agriculturii ca parte civila, aceasta este considerata de inculpatii din dosarul "Telepatia" ca fiind nelegala, intrucat textele legale care ar fi justificat un eventual prejudiciu in patrimoniul MADR erau abrogate la momentul privatizarii ICA, mai precis, cu 8 luni inainte de declansarea procesului de privatizare.

Pe langa audierea celor trei fosti reprezentanti ai MADR, judecatorilor Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea li se va solicita sa dispuna inaintarea unei adrese catre Ministerul Agriculturii, cu scopul ca aceasta institutie sa isi exprime pozitia cu privire la mentinerea calitatii de parte civila in dosar, iar in caz afirmativ, sa comunice daca si in ce baza legala a inregistrat in evidentele contabile pretinsul prejudiciu, impreuna cu rapoartele de control sau de audit ale Curtii de Conturi, care sa confirme sau sa infirme astfel de inregistrari cu incepere de la momentul constituirii MADR ca parte civila – 14 octombrie 2008 – si pana in prezent.

Totodata, este foarte posibil ca unii inculpati sa ceara si audierea actualului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

Expertize judiciare pentru demonstrarea erorilor si a falsurilor din documentele DNA

Altfel, din informatiile pe care le detinem, tot la termenul de luni, 4 august 2014, inculpatii urmeaza sa solicite admiterea mai multor probe. Este vorba, de exemplu, despre incuviintarea unei expertize judiciare care sa stabileasca valoarea de piata a pachetului de actiuni ICA SA la momentul declansarii procedurii de privatizare a societatii - 16 iulie 2003. Administrarea acestei expertize este necesara, date fiind suspiciunile care planeaza cel putin asupra unuia dintre rapoartele DNA. In acest fel se doreste a se arata ca valoarea de piata calculata de DNA este rezultatul unor falsuri, al unor erori economice si al incompetentei. Aceeasi expertiza s-ar impune pentru a se dovedi ca in cazul utilizarii valorii de piata a actiunilor ICA SA ca baza de pornire pentru privatizarea societatii, nu exista prejudiciu, demonstrandu-se astfel gravele erori comise de specialistul DNA.

O alta expertiza judiciara care ar putea fi solicitata priveste stabilirea pretului de pornire pentru pachetul de actiuni al ICA SA la momentul publicarii anuntului de privatizare a societatii - august 2003, avand in vedere actualizarea la aceasta data de referinta a tuturor elementelor patrimoniale, atat a activului, cat si a pasivului. De asemenea, AVAS ar trebui sa explice cum a fost aplicata legea in toate cele 260 de privatizari, in conditiile in care in aceste cazuri s-a folosit aceeasi lege ca si la privatizarea ICA. AVAS trebuie sa comunice modul in care au fost aplicate prevederile art. 7 din HG 834/1991 si ale art 143 din HG 577/2002, in perioada cuprinsa intre anii 2002-2007 respectiv daca aplicarea acestor acte normative s-a realizat in raport de prevederile HG 500/1994 sau ale HG 403/2000 si HG 1553/2003.

De altfel, Curtea de Apel Bucuresti va fi sesizata in vederea transmiterii catre ICCJ a unei cereri privind dezlegarea unei chestiuni de drept. In linii mari, inculpatii solicita ca instanta suprema sa stabileasca daca privatizarea a fost realizata in baza legii care trebuia aplicata la momentul respectiv.

Nu in ultimul rand, o alta proba solicitata priveste completarea expertizei tehnice evaluatorie, pentru a se stabili valoarea cladirilor si a terenului in suprafata de 36.783 mp, active aflate in proprietatea SC ICA SA la data privatizarii, avand in vedere exclusiv destinatiile acestora.