Inalta Curte de Casatie si Justitie a redactat sentinta nr. 213 din 4 martie 2014, prin care judecatoarele supreme Luminita Zglimbea, Angela Dragne si Leontina Serban au dispus achitarea medicului Serban Bradisteanu (foto), trimis in judecata de DNA, in decembrie 2012, pentru favorizarea infractorului, sub acuzatia ca "a incercat zadarnicirea punerii in aplicare a mandatului de executare a pedepsei nr. 196 din 20 iunie 2012 privindu-l pe Nastase Adrian".

In motivare, cei trei judecatori supremi au aratat ca medicul Serban Bradisteanu nu a avut niciun fel de implicare in decizia ca Adrian Nastase sa fie transferat la Spitalul de Urgenta Floreasca, aceasta apartinand exclusiv personalului de pe Ambulanta chemata de conducerea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti la domiciliul fostului premier ca urmare a tentativei de suicid a acestuia. De asemenea, instanta suprema a concluzionat ca "impiedicarea sau ingreunarea executarii pedepsei nici nu s-ar mai fi putut, obiectiv, realiza, intrucat, asa cum s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat prin decizia penala nr. 2.344 din 5 decembrie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala, punerea in executare a mandatului si, deci, inceperea executarii pedepsei a avut loc in data de 20 iunie 2012, in momentul inmanarii - catre condamnat - de catre organele de politie, a mandatului". Cele trei judecatoare supreme au remarcat ca, desi aceasta decizie din 5 decembrie 2012 a CAB a fost definitiva, "procurorul de caz emite rechizitoriul in aceeasi data si sesizeaza ICCJ in data de 6 decembrie 2012, ignorand aceasta hotarare si dispunand trimiterea in judecata a inculpatului pentru ca in perioada 20-25 iunie 2012, ar fi incercat zadarnicirea punerii in aplicare a mandatului de executare care, insa, fusese deja pus in aplicare, asa cum s-a aratat mai sus".

ICCJ a deconspirat tentativa procurorului de caz de a-l infunda pe medicul Bradisteanu prin trunchierea unei declaratii de martor

O alta critica adusa de instanta suprema se refera la rechizitoiul DNA. Cele trei judecatoare au retinut in sentinta pronuntata ca, in actul de sesizare, procurorul de caz a trunchiat declaratia managerului spitalului Floreasca cu scopul de a-l acuza pe medicul Bradisteanu ca a fost interesat ca fostul premier Adrian Nastase sa fie internat in cadrul sectiei pe care o conduce: "In rechizitoriu se incearca sustinerea tezei ca internarea lui Nastase Adrian de catre inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a avut o alta conotatie prin trimitere la declaratia data in cursul urmaririi penale de managerul spitalului, Macovei Radu Alexandru, cercetat, de altfel, in calitate de invinuit in cauza. Instanta observa, insa, ca redarea acestei declaratii se face in mod trunchiat, respectiv este prezentat pasajul in care, intr-adevar, managerul spitalului arata: 'Nu cunosc cum putea profesorul Bradisteanu Serban Alexandru sa il interneze pe Nastase Adrian in sectia sa, din moment ce interventia chirurgicala a fost efectuata de profesorul Lascar' (fila 11 rechizitoriu). Se omite, insa, a se reda si pasajul urmator din declaratia managerului spitalului data in data de 18 iulie 2012 de Macovei Radu Alexandru in calitate de invinuit, in care acesta arata: 'Precizez ca medicul Lascar nu are terapie intensiva pe sectia sa' (fila 75, vol.II dos.urm.pen.). Audiat in instanta, martorul Macovei Radu Alexandru isi mentine declaratiile: 'In acele zile eu nu am fost instiintat de motivele care au condus la internarea lui Nastase Adrian in sectia doctorului Bradisteanu Serban Alexandru. Personal, m-am gandit ca s-a ajuns la aceasta situatie fiindca sectia era, oarecum, un loc izolat si, pe de alta parte, mai stiu ca profesorul Lascar nici nu dispunea de o Sectie de terapie intensiva' (filele 183-185 dosar fond). Concluzionand, sub acest aspect, Inalta Curte apreciaza ca aceasta prima actiune retinuta de procurorul de caz in sarcina inculpatului Bradisteanu Serban Alexandru referitoare la internarea in compartimentul ATI al sectiei pe care o conducea, nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a faptuitorului, nici in ceea ce priveste latura obiectiva si nici latura subiectiva".

Iata motivele achitarii:

"Din continutul laturii obiective retinem, sub aspectul faptei pentru care inculpatul este trimis in judecata, elementul material constand in ajutorul dat faptuitorului, in speta condamnatului, in scopul impiedicarii sau ingreunarii executarii unei pedepse. Urmarea imediata consta in starea de pericol pentru infaptuirea justitiei, iar legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective infractiunea se poate comite doar cu intentie directa sau indirecta. Actele de pregatire si tentativa, desi posibile, nu sunt incriminate.

Infractiunea se consuma in momentul in care este acordat ajutorul faptuitorului, chiar daca executarea pedepsei nu a fost efectiv impiedicata sau ingreunata.

Analizand actiunile imputate inculpatului prin prisma consideratiilor teoretice expuse mai sus, Inalta Curte apreciaza ca niciuna dintre acestea nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a faptuitorului, neexistand o suprapunere intre fapta si norma substantiala incriminatoare, fie sub aspectul laturii obiective, fie atat sub aspectul laturii obiective cat si subiective, astfel cum se va detalia in continuare.

V. Analiza actiunilor imputate inculpatului prin actul de sesizare

1) Internarea in noaptea de 20/21 iunie 2012 a persoanei condamnate Nastase Adrian in sectia pe care inculpatul Bradisteanu serban Alexandru o coordona, fara nicio indicatie terapeutica pentru specializarea chirurgie cardio-vasculara.

In rechizitoriu se face trimitere la Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr.1706 din 2 octombrie 2007 care priveste conducerea si organizarea unitatilor si compartimentelor de primire urgente, concluzionandu-se ca, examinand momentul si procedura persoanei condamnate Nastase Adrian prin prisma acestui Ordin, este 'evident ca momentul internarii lui Nastase Adrian a fost practic acaparat si controlat de catre inculpatul Bradisteanu serban Alexandru', cu scopul apreciat in final ca fiind acela de a incerca zadarnicirea punerii in aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

Potrivit art.72 din Ordinul nr.1706/2007:

'1. Pacientii aflati in stare critica, necesitand monitorizare si ventilatie, vor fi preluati de sectiile ATI in urma stabilizarii si investigarii lor.

2. Internarea pacientilor politraumatizati in primele 24 de ore se realizeaza, dupa caz, la sectiile de chirurgie generala sau la sectiile ATI prin sectiile de chirurgie generala'.

De asemenea, in conformitate cu Ordinul ministrului Sanatatii nr. 1500 din 24 noiembrie 2009, prin care s-a aprobat Regulamentul de organizare si functionare a sectiilor si compartimentelor de anestezie si terapie intensiva din unitatile sanitare, potrivit art.10 pct.7: 'Medicul sef al sectiei ATI sau, dupa caz, inlocuitorul de drept al acestuia, ori medicul de garda din sectia ATI este responsabil de triajul corect, admisia/ internarea si transferul/ externarea din aceasta unitate…'

In situatii exceptionale expres prevazute de Ordinul Ministrului Sanatatii nr.1706/2007, art.69 pct.5 este recunoscut si dreptul medicului de garda din UPU de a interna pacientul critic intr-o sectie a spitalului.

Se apreciaza in actul de sesizare a instantei ca, intrucat acest act normativ se refera la sectii si nu la compartimente ATI din cadrul sectiilor de specialitate ale spitalelor, internarea lui Nastase Adrian in sectia de chirurgie cardio – vasculara condusa de inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru apare 'cel putin discutabila si interesata'.

Se mai retine ca, potrivit organigramei, la nivelul Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti exista Sectia de cardiologie condusa de prof. univ. dr. Dorobantu Maria si care, la randul sau, are compartimentul ATI dotat cu 13 paturi. De asemenea, Sectia de chirurgie plastica si reparatorie condusa de prof. univ. dr. Ioan Lascar dispune de Compartiment ATI cu 5 paturi, iar in ziua de 21 iunie 2012, prof. dr. Ioan Lascar a efectuat interventia chirurgicala.

In final, procurorul de caz arata si unde trebuia internat Nastase Adrian, concluzionand ca: 'Motivat de urgenta medicala care a impus aceasta interventie, credem ca era oportuna internarea pacientului in Sectia de chirurgie plastica si reparatorie'.

Inalta Curte constata, preliminar, ca situatia premisa a tuturor activitatilor si actiunilor ce au urmat a constituit-o tentativa de suicid a lui Nastase Adrian, cu care inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru nu a avut nicio legatura.

De asemenea, inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru nu a avut nici un fel de implicare in decizia ca Nastase Adrian sa fie transferat la Spitalul de Urgenta Floreasca, aceasta apartinand exclusiv personalului de pe ambulanta chemata la domiciliul lui Nastase Adrian de catre conducerea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti.

Atat in faza de urmarire penala, cat si in cursul cercetarii judecatoresti au fost audiati martorii Lepa Nelu, asistent medical la Serviciul de Ambulanta Bucuresti si Statescu Livia Mihaela, medic la acelasi serviciu.

Martorul Lepa Nelu a aratat ca: 'Dupa ce am ajuns in fata imobilului am coborat din ambulanta si am fost condusi de o persoana prin subsol pana la etajul 1 al cladirii, intr-o incapere unde l-am vazut pe Nastase Adrian in picioare si cu pete de sange pe camasa. Conform protocolului, am acordat pacientului primele ingrijiri. Am procedat la pansarea ranilor, am constatat ca avea o hemoragie moderata, putin mai mare in zona umarului, insa pacientul era constient, cooperant si speriat. I-am explicat pacientului ca era necesar transportul la spital si eu impreuna cu doamna doctor am hotarat ca acesta trebuie dus la Spitalul de Urgenta Floreasca, avand in vedere ca era cel mai apropiat spital, dar si faptul ca avea toate specializarile necesare, asa cum evaluasem noi starea pacientului, respectiv specializarea cardio-vasculare si altele'(file 53 dosar).

Acelasi martor arata: 'I-am comunicat pacientului hotararea noastra de a-l duce la Spitalul Floreasca, iar acesta a fost de acord, fara sa manifeste vreo dorinta de a fi anuntat in mod special vreun doctor de la acel spital'.

Aceleasi aspecte sunt relevate si in depozitiile martorului Statescu Livia Mihaela, medicul de pe ambulanta, care prezinta starea in care a fost gasit Nastase Adrian dupa tentativa de suicid si luarea deciziei de a-l transporta pe acesta la Spitalul de Urgenta Floreasca, aratand ca: 'In momentul in care am inceput evaluarea pacientului mi-am dat seama ca este vorba de plagi impuscate si am aplicat procedura conform protocolului. Dupa ce am pansat zona gatului am constatat ca si in zona umarului sangera si am pansat si aceasta rana. Ulterior am facut si evaluarea celorlalti parametri medicali, constatand ca acesta avea un puseu de tensiune, in jur de 20 cu 10, pulsul, de asemenea, marit, in jur de 130, saturatia de oxigen in limite normale. La intrebarile mele, Nastase Adrian mi-a spus ca este hipertensiv, dar nu a putut sa-mi precizeze tratamentul pe care il urma… Plagile impuscate necesitau prezentarea pacientului intr-o unitate de urgenta pentru a fi examinate si tratate. Eu impreuna cu echipajul meu, conform propriilor evaluari si tinand cont de distanta fata de spital, am luat decizia sa ducem pacientul la Spitalul de Urgenta Floreasca. Am adus la cunostinta pacientului acest lucru, care nu a facut nici un fel de apreciere, fiind de acord cu transportul la spital' (filele 64-69 dosar fond).

Martorul a mai aratat ca, in momentul in care au ajuns la Unitatea de Primiri Urgente a spitalului, Nastase Adrian a fost preluat de medicul de garda, doctorul Ciolacu Rodica, a fost introdus in camera de garda, i s-a intocmit fisa de predare, fiind prezenti asistentul de pe ambulanta, alte cadre medicale medii, dar si doctorul Oprita Bogdan Mihai, de asemenea, de garda la spital.

Importanta este si aprecierea situatiei medicale in care Nastase Adrian se afla in acel moment, martorul Statescu Livia Mihaela aratand ca: 'in opinia mea, in baza evaluarilor pe care le-am facut lui Nastase Adrian, consider ca starea lui in acea seara era destul de grava, avand in vedere plagile impuscate, … si … pe

care o manifesta.'

In continuare, Adrian Nastase a fost supus unor analize medicale si ulterior condus la examenul de tomografie computerizata, in acest moment sosind si inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru la spital.

Dupa analize, Nastase Adrian a fost internat in compartimentul ATI al Sectiei de Chirurgie Cardiovasculara condusa de dr. Bradisteanu Serban Alexandru, insa decizia de internare a apartinut unui colectiv de medici, astfel cum reiese din probele administrate.

In declaratia data in fata instantei (filele 27-31), inculpatul arata ca 'intreaga echipa de medici care se afla in acel moment in jurul pacientului, printre care dr. Lascar, dr. Beuran, dr. Oprita, medicul de garda de la Chirurgia generala, a fost de acord ca cel mai bine este ca pacientul sa fie transportat in ATI chirurgie cardiaca, compartiment care se afla in sectia de chirurgie pe care o conduc. Aceasta masura a fost luata pentru ca pacientul prezenta probleme cardiace si posibil leziuni ale vaselor gatului'. Explicatia sa este sustinuta si de martorii audiati in cauza.

Martorul Oprita Bogdan Mihai, doctor care, alaturi de dr. Ciolacu, era unul din medicii de garda care l-au preluat pe Nastase Adrian in punctul de primiri urgente al spitalului, arata, referitor la internarea acestuia: 'Eu imi amintesc ca prima data in acea seara l-am vazut pe dr. Bradisteanu Serban Alexandru la examenul de computer tomograf. Dupa aceasta examinare s-a hotarat ca Nastase Adrian sa fie internat la Sectia de Chirurgie cardio-vasculara condusa de dr. Bradisteanu Serban Alexandru. Chiar dr. Bradisteanu a hotarat acest lucru, insa stiu ca a avut loc o discutie intre acesta, doctorul Bulca de la Chirurgie generala si doctorita Vartic de la ATI. Banuiesc ca s-a luat aceasta hotarare fiindca plagile erau localizate in zona cervicala, intr-un raport cu vasele de sange importante. Internarea unui pacient intr-o anumita sectie se decide intotdeauna in urma unui consult interdisciplinar, in functie de regiunile anatomice vizate' (filele 189-190 dosar fond).

Martorul explica si dispozitiile Ordinului nr.1706/2007, citat de procuror, aratand ca: 'In afara art.72, in cuprinsul aceluiasi ordin mai exista si alte dispozitii, conform carora nu medicul din serviciul de urgenta, ci medicul curant este cel care decide in ce sectie trebuie internat un pacient. In cazul domnului Nastase Adrian consider ca medicul chirurg avea dreptul sa decida in ce sectie trebuie sa fie internat'.

Medicul curant, raportat la interventia chirurgicala asupra plagilor impuscate care a si avut loc a doua zi, era prof. dr. Lascar Ioan, iar din probele administrate a rezultat ca acesta a fost de acord cu internarea lui Nastase Adrian in compartimentul ATI al Sectiei conduse de dr. Bradisteanu Serban Alexandru.

Astfel, martorul Beuran Mircea declara urmatoarele: (...)

Martorul Bragadireanu Simona-Petrica confirma, la randul sau, justificarea internarii lui Nastase Adrian in Sectia condusa de dr. Bradisteanu Serban Alexandru. (...)

In rechizitoriu se incearca sustinerea tezei ca internarea lui Nastase Adrian de catre inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a avut o alta conotatie prin trimitere la declaratia data in cursul urmaririi penale de managerul spitalului Macovei Radu Alexandru, cercetat, de altfel, in calitate de invinuit in cauza.

Instanta observa, insa, ca redarea acestei declaratii se face in mod trunchiat, respectiv este prezentat pasajul in care, intr-adevar, managerul spitalului arata: 'Nu cunosc cum putea profesorul Bradisteanu Serban Alexandru sa il interneze pe Nastase Adrian in sectia sa, din moment ce interventia chirurgicala a fost efectuata de profesorul Lascar' (fila 11 rechizitoriu).

Se omite, insa, a se reda si pasajul urmator din declaratia managerului spitalului data in data de 18 iulie 2012 de Macovei Radu Alexandru in calitate de invinuit, in care acesta arata: 'Precizez ca medicul Lascar nu are terapie intensiva pe sectia sa' (fila 75, vol.II dos.urm.pen.).

Audiat in instanta, martorul Macovei Radu Alexandru isi mentine declaratiile: 'In acele zile eu nu am fost instiintat de motivele care au condus la internarea lui Nastase Adrian in sectia doctorului Bradisteanu Serban Alexandru. Personal, m-am gandit ca s-a ajuns la aceasta situatie fiindca sectia era, oarecum, un loc izolat si, pe de alta parte, mai stiu ca profesorul Lascar nici nu dispunea de o Sectie de terapie intensiva' (filele 183-185 dosar fond).

Concluzionand, sub acest aspect, Inalta Curte apreciaza ca aceasta prima actiune retinuta de procurorul de caz in sarcina inculpatului Bradisteanu Serban Alexandru referitoare la internarea in compartimentul ATI al sectiei pe care o conducea, nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a faptuitorului, nici in ceea ce priveste latura obiectiva si nici latura subiectiva. Internarea pacientului Nastase Adrian era oricum necesara, niciunul din martorii audiati in cauza si nici chiar procurorul de caz nu sustin contrariul, fiind determinata, in mod obiectiv, de situatia medicala in care se gasea Nastase Adrian dupa tentativa de suicid, situatie ce impunea o interventie chirurgicala asupra plagilor prin impuscare.

Nu rezulta, din niciun mijloc de proba, ca ofiterii insarcinati cu punerea in executare a mandatului ar fi facut vreo solicitare medicului Bradisteanu Serban Alexandru de a le preda in acel moment pacientul pentru a-l transporta intr-un loc de detinere, iar acesta s-ar fi opus, avand in vedere ca nimeni nu a contestat ca acesta nu s-ar fi aflat intr-o stare de urgenta medicala, care reclama imediat transportul si internarea in cel mai apropiat spital de urgenta.

Inalta Curte constata ca, mai mult decat atat, este pe deplin probata si explicata in cauza si internarea lui Nastase Adrian in compartimentul ATI al Sectiei condusa de inculpat. Din probele administrate, astfel cum au fost mai sus prezentate, a rezultat ca decizia de internare a apartinut unui colectiv de medici si s-au avut in vedere diagnosticul preliminar stabilit, antecedenta medicala a pacientului, starea acestuia la momentul internarii, care reclama o supraveghere permanenta, precum si complicatiile de natura cardio-vasculara ce puteau sa apara, toate coroborate cu imprejurarea ca in sectia doctorului Lascar, ce urma sa efectueze interventia chirurgicala, nu exista un compartiment de terapie intensiva.

(...)

2) Actiunea de preluare a controlului asupra comunicarii publice in perioada 21.06-22.06 2012, desi nu avea calitatea de purtator de cuvant (si prin urmare nu putea emite opinii care sa reflecte pozitia oficiala a unitatii de spital al carui angajat este) si crearea impresiei ca o interventie pe care avea de gand sa o faca asupra cordului era iminenta, cu toate ca nu acesta constituia motivul urgentei medicale.

In sustinerea acestui capitol din activitatea pretins infractionala imputata inculpatului, in rechizitoriu se face trimitere la mesajele transmise de dr. Bradisteanu Serban Alexandru, preluate de cvasi-majoritatea posturilor de televiziune si publicatiilor. Cu titlul de exemplu sunt redate urmatoarele:

Medicul Bradisteanu citat de Mediafax anterior interventiei chirurgicale: (...)

Medicul Bradisteanu citat de Mediafax dupa interventie: (...)

Medicul Bradisteanu citat intr-un articol de: B1.ro | 21 Iun 2012, 13:15: (...)

Medicul Bradisteanu citat de Gandul.ro, articol din 22.06.2012: (...)

In raport cu aceste probe, Inalta Curte constata ca acuzatiile aduse in prima parte a acestui punct din rechizitoriu, respectiv 'acapararea controlului asupra comunicarii publice' nu se sustin, intrucat dr. Bradisteanu Serban Alexandru, care in mod obisnuit intelegea sa dea comunicate de presa in ceea ce-i privea pe pacientii internati in sectia sa, nu a facut decat sa dea curs intrebarilor reprezentantilor mass-media care presau in acele zile intrarile si iesirile Spitalului de Urgenta.

In acelasi timp, declaratiile de presa, indiferent cum au fost facute de inculpat, cu sau fara avizul conducerii spitalului, cu sau fara calitatea de purtator de cuvant, nu pot intruni elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a faptuitorului, nici sub aspectul laturii obiective si nici al laturii subiective, intrucat nu se poate aprecia ca aceste actiuni reprezinta acte de impiedicare a punerii in aplicare a mandatului de executare a pedepsei ce-l privea pe condamnatul Nastase Adrian.

(...) Inalta Curte constata, sub aspectul continutul acestor declaratii de presa, ca doctorul Bradisteanu Serban Alexandru a prezentat in mod obiectiv situatia medicala a pacientului Nastase Adrian, facand trimitere la patologia asociata a acestuia care, la prezentarea in spital, pe langa plagile prin impuscare, prezenta afectiuni cardiovasculare si diabetice.

3) Inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru putea sa dea chiar el indicatia de transfer a persoanei condamnate intr-un loc de detentie, dar nu a dorit acest lucru sub nicio forma (a se vedea convorbirea purtata cu jurnalistul Turcescu Robert).

Inalta Curte constata ca aceasta acuzatie, formulata in concluziile rechizitoriului (fila 38, capitolul intitulat 'Concluzii desprinse in urma administrarii probatoriului'), nu este in nici un mod descrisa si analizata in actul de sesizare, ci se bazeaza pe o convorbire purtata de inculpat cu jurnalistul Turcescu Robert, in cuprinsul careia chiar inculpatul afirma ca putea sa dea recomandarea de transfer a lui Nastase Adrian intr-un loc de detentie, dar nu a dorit sa o faca.

Din nicio proba a dosarului nu rezulta, insa, ca inculpatul era cel care trebuia sa decida, singur, in legatura cu transferul condamnatului sau ca vreun politist insarcinat cu punerea in executare a mandatului i-a adresat o astfel de solicitare directa si a fost refuzat in mod neechivoc.

Instanta, analizand intregul continut al convorbirii purtate intre inculpat si jurnalist (transcrierea convorbirii se regaseste la filele 328-332, vol.II dos.urm.pen.), retine ca inculpatul era, la acel moment, sub imperiul emotiilor generate de anumite afirmatii aduse de un politician la adresa capacitatii sale profesionale, dar expresia considerata de parchet edificatoare: 'Sigur ca pot sa o dau eu! Dar n-am sa o dau nici mort' (recomandarea de transfer) nu poate fi interpretata ca o proba in acuzare in conditiile in care nu numai ca nu este sustinuta de alte probe, dar chiar este in contradictie cu materialul probator administrat.

4) Atat inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru cat si martorul Beuran Mircea au primit, in seara de 23 iunie 2012, interventia invinuitului Georgescu Emanuel-Danut, pe care il denumesc 'profesor' sau 'doctor' si care ii avertizeaza sa fie atenti ca ceilalti medici nu ar fi de acord cu 'ceva' in legatura cu transferul lui Nastase Adrian la o unitate de detinere, ceea ce denota preexistenta unei intelegeri care viza chiar zadarnicirea punerii in aplicare a mandatului de executare a pedepsei inchisorii emis de catre Tribunalul Bucuresti si care-l privea pe Nastase Adrian.

Cea de-a patra acuzatie adusa inculpatului si formulata in termenii redati mai sus este nu doar echivoca, dar si contradictorie cu solutia adoptata, prin acelasi rechizitoriu cu privire la invinuitul Georgescu Emanuel-Danut, fata de care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru savarsirea instigarii la infractiunea de favorizare a infractorului in maniera prev. de art.25 Cod penal - art.264 Cod penal cu aplicarea art.17 lit.a din Legea nr.78/2000, intrucat nu intruneste elementele constitutive ale acestei infractiuni. (...)

5) Inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a reusit, prin atitudinea sa, sa puna in dificultate chiar si pe managerul spitalului care, in final, a convocat o comisie la data de 25 iunie 2012, ce a avut ca rezultat sesizarea unei alte institutii, in speta INML, cu consecinta amanarii raspunsului cerut de politie legat de momentul transferului persoanei condamnate intr-o unitate de detinere.

Inalta Curte retine, sub acest aspect, ca misiunea politistilor insarcinati cu punerea in executare a mandatului ce-l privea pe Nastase Adrian a fost intrerupta de gestul de autoagresiune al persoanei condamnate, astfel incat acestia au actionat in conformitate cu disp. art.40 din Legea nr.218 din 23 aprilie 2002, privind organizarea si functionarea Politiei romane, dispozitii potrivit carora erau obligati sa ia masurile necesare pentru ocrotirea vietii, sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura.

In urma acestui eveniment, necesitatea internarii pacientului s-a impus cu prioritate, aspect necontestat, de altfel, in cuprinsul actului de sesizare si dovedit de probele administrate, respectiv declaratiile personalului medical ce au intrat in contact cu persoana condamnata, fisa medicala a pacientului si raportul de expertiza medico - legala efectuat.

Din acest raport reiese ca, avand in vedere morfologia si topografia leziunilor traumatice 'in absenta ingrijirilor medicale de urgenta, acest tip de leziuni ar fi fost de natura sa puna in primejdie viata victimei'.

Internarea lui Nastase Adrian a avut loc in noaptea de 20/21 iunie 2012, iar in dimineata zilei de 21 iunie 2012 s-a intervenit chirurgical pentru tratarea plagilor provocate prin impuscare. Medicul Lascar Ioan, care a efectuat interventia chirurgicala, audiat in calitate de martor, a aratat ca, dupa o astfel de interventie, pacientii pot ramane in spital pana la scoaterea firelor, adica dupa cca. 10 zile de la operatie. In cazul lui Nastase Adrian, doctorul a aratat ca dupa 3-4 zile de la operatie, timp in care pacientului i s-a aplicat protocolul postoperator obisnuit, si-a dat seama ca evolutia acestuia este buna si putea fi externat. In pofida acestor evidente, in rechizitoriu se sustine ca, inca din data de 21 iunie 2012 (deci din ziua in care a avut loc interventia chirurgicala) s-a constituit la nivelul DGPMB o adevarata 'celula de criza' in demersul de a fi gasite solutii vizand incarcerarea persoanei condamnate, insa medicul Bradisteanu Serban Alexandru, prin atitudinea sa, a reusit sa amane raspunsul cerut de politie legat de momentul transferului, punandu-l in dificultate chiar si pe managerul spitalului.

Asa cum deja s-a aratat in analiza pct.4, niciunul din politistii audiati nu a declarat ca i-ar fi formulat inculpatului Bradisteanu Serban Alexandru o solicitare directa si oficiala privind acordul pentru transfer, fiind urmata procedura administrativa ce impunea un anume circuit al documentelor.

Este cert ca discutii neoficiale au avut loc nu numai cu medicul Bradisteanu Serban Alexandru, dar si cu doctorul Lascar Ioan.

Acesta a declarat, in fata instantei urmatoarele: (...)

De altfel, din analiza tuturor martorilor din personalul politienesc a rezultat ca niciunul nu avea, la acel moment, reprezentarea exacta asupra situatiei juridice in care se afla condamnatul referitor la momentul punerii in executare a mandatului, asa incat afirmatia din rechizitoriu potrivit careia inculpatul 'era constient de imprejurarea existentei mandatului de executare a pedepsei si de misiunea politistilor' nu are niciun suport, cata vreme nici politistii nu stiau exact care e misiunea lor (unii considerau ca deja mandatul a fost pus in executare in momentul in care a fost inmanat persoanei condamnate, altii apreciau ca punerea in executare a mandatului implica predarea condamnatului intr-un loc de detinere).

Pe fondul acestei stari generale de confuzie si de hiatus legislativ, in dimineata zilei de luni, 25 iunie 2012, in biroul dr. Radu Macovei au fost chemati medicii care intrasera in contact cu terapia aplicata lui Nastase Adrian si s-a hotarat sa se ceara opinia I.N.M.L., caruia i-a fost transmis raportul intocmit in urma comisiei si solicitarea D.G.P.M.B.

Desi in actul de sesizare se sustine ca inculpatul l-ar fi pus in dificultate pe managerul spitalului, acesta a aratat ca nu a avut nicio discutie punctuala cu dr. Bradisteanu serban Alexandru despre posibilitatea transferarii lui Nastase Adrian. Mai mult, nici organele de politie nu i-au adus la cunostinta ca dr. Bradisteanu Serban Alexandru s-ar opune transferarii.

Prin urmare, Inalta Curte retine si sub acest aspect ca, desi fapta de intrunire a comisiei a existat in materialitatea ei, aceasta nu intruneste elementele materiale ale infractiunii de favorizare a faptuitorului fiindca nu s-a constituit ca o actiune de ingreunare a executarii mandatului cu inchisoarea si nici nu a fost provocata de dr. Bradisteanu serban Alexandru care ar fi actionat cu intentie in

acest scop.

(...)

Intre timp se incepuse si ancheta Directiei Nationale Anticoruptie in cauza si chiar daca martorul Vasile Viorel a invederat instantei ca a remarcat ca dupa inceperea anchetei acordul a fost obtinut rapid, Inalta Curte retine si observatia dr. Lascar Ioan, in sensul ca personal a avut emotii cu privire la acest acord, fiindca in cazul lui Nastase Adrian externarea s-a facut mult mai devreme fata de alti pacienti aflati in situatii similare.

in acelasi sens sunt si depozitiile martorei Bragadireanu Simona-Petrica (filele 186-188 dosar instanta), care a precizat ca, in opinia sa, in calitate de medic anestezist care a si participat in echipa de interventie chirurgicala, in nici un caz Nastase Adrian nu ar fi putut fi externat din spital a doua zi dupa interventie datorita faptului ca exista un risc mare de infectii si nici nu se stabilizase din punct de vedere cardiovascular.

VI. Concluzii si solutia dispusa

In urma analizei fiecareia din cele cinci actiuni retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instantei, Inalta Curte apreciaza ca niciuna dintre ele nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a faptuitorului, fie sub aspectul laturii subiective, fie atat sub aspectul laturii obiective cat si al laturii subiective.

Inculpatului i se imputa ca prin cele cinci actiuni determinate 'a incercat zadarnicirea punerii in aplicare a mandatului de executare a pedepsei nr.196 din 20 iunie 2012 privindu-l pe Adrian Nastase'.

Formularea acuzarii in acesti termeni este relativ ambigua, deoarece verbul 'a incerca' sugereaza, mai degraba, o tentativa, iar pentru aceasta infractiune, astfel cum s-a aratat in consideratiile teoretice expuse in capitolul IV al motivarii, tentativa, desi posibila, nu este incriminata.

Este adevarat ca, pentru consumarea infractiunii de favorizare a faptuitorului nu este necesar ca executarea pedepsei sa fi fost efectiv ingreunata sau impiedicata, astfel ca numai din aceasta perspectiva poate fi interpretata fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, respectiv ca acesta a acordat un ajutor condamnatului, insa efectele ajutorului nu s-au produs, pentru ca mandatul de executare a fost pus in aplicare.

Dar chiar daca acuzatiile ar viza aceasta ipoteza, Inalta Curte constata ca elementele constitutive ale infractiunii nu sunt intrunite, din urmatoarele considerente:

- norma juridica incrimineaza 'ajutorul' dat condamnatului, ajutor care, in mod normal presupune o intelegere intre inculpat si persoana favorizata, fapt nedovedit in cauza si nesustinut nici chiar de acuzare;

- ajutorul trebuie sa aiba drept scop impiedicarea sau ingreunarea executarii pedepsei, iar analiza actiunilor retinute in sarcina inculpatului nu a dovedit acest scop: (...)

- impiedicarea sau ingreunarea executarii pedepsei nici nu s-ar mai fi putut, obiectiv, realiza, intrucat, asa cum s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat prin decizia penala nr. 2344 din 5 decembrie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala (filele 127-137 dosar fond), punerea in executare a mandatului si, deci, inceperea executarii pedepsei a avut loc in data de 20 iunie 2012, in momentul inmanarii - catre condamnat - de catre organele de politie, a mandatului.

De remarcat ca desi aceasta decizie a fost pronuntata, cu caracter definitiv, in data de 5 decembrie 2012, procurorul de caz emite rechizitoriul in aceeasi data si sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie in data de 6 decembrie 2012, ignorand aceasta hotarare si dispunand trimiterea in judecata a inculpatului pentru ca in perioada 20-25 iunie 2012, ar fi incercat zadarnicirea punerii in aplicare a mandatului de executare care, insa, fusese deja pus in aplicare, asa cum s-a aratat mai sus.

Pentru toate aceste considerente, Inalta Curte apreciaza ca faptele pentru care inculpatul a fost trimis in judecata nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a faptuitorului, astfel incat se va dispune achitarea acestuia in baza art. 396 alin. 5 Cod procedura penala raportat la art.16 lit.b din Codul de procedura penala.

(...)

Cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului".

Acuzatiile DNA

Medicul Serban Bradisteanu a fost trimis in judecata de DNA, la 5 decembrie 2012, pentru favorizarea infractorului (art. 264 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 17 lit. a din Legea nr. 78/2000), incadrare schimbata ulterior in favorizarea faptuitorului (art. 269 Cod penal nou), sub acuzatia ca ar fi incercat sa impiedice punerea in aplicare a mandatului de executare a pedepsei emis de Tribunalul Bucuresti, la 20 iunie 2012, pe numele lui Adrian Nastase, in urma condamnarii la doi ani de inchisoare primite de fostul premier in dosarul "Trofeul Calitatii" prin sentinta penala nr. 176 din 30 ianuarie 2012 ramasa definitiva prin decizia nr. 160 in 20 iunie 2012 a Completului de 5 judecatori al ICCJ. In rechizitoriul intocmit, procurorii anticoruptie i-au adus medicului Serban Bradisteanu urmatoarele acuzatii:

"1. internarea in noaptea de 20/21 iunie 2012 a persoanei condamnate Nastase Adrian in sectia pe care o coordona, fara nicio indicatie terapeutica pentru specializarea chirurgie cardiovasculara;

2. preluarea controlului asupra comunicarii publice in perioada 21 iunie – 22 iunie 2012, desi nu avea calitatea de purtator de cuvant (si prin urmare nu putea emite opinii care sa reflecte pozitia oficiala a unitatii de spital al carei angajat este) si crearea impresiei ca o interventie pe care avea de gand sa o faca asupra cordului era iminenta, cu toate ca nu acesta constituia motivul urgentei medicale;

3. inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru putea sa dea chiar el indicatia de transfer a persoanei condamnate intr-un loc de detentie, dar nu a dorit acest lucru sub nicio forma, astfel cum reiese din convorbirea purtata cu jurnalistul Turcescu Robert;

4. atat inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru cat si martorul Beuran Mircea au primit, in seara de 23 iunie 2012, interventia lui Georgescu Emanuel–Danut, care ii avertizeaza ca ceilalti medici nu ar fi de acord cu 'ceva', in legatura cu transferul lui Nastase Adrian la o unitate de detinere, ceea ce denota preexistenta unei intelegeri care viza chiar zadarnicirea punerii in aplicare a mandatului de executare a pedepsei inchisorii;

5. inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a reusit, prin atitudinea sa, sa puna in dificultate chiar si pe managerul spitalului care, in final, a convocat o comisie la data de 25 iunie 2012, ce a avut ca rezultat sesizarea INML, cu consecinta amanarii raspunsului cerut de politie legat de momentul transferului persoanei condamnate intr-o unitate de detinere".

*Cititi aici Sentinta nr. 213 din 4 martie 2014, prin care judecatoarele Luminita Zglimbea, Angela Dragne si Leontina Serban au dispus achitarea medicului Serban Bradisteanu