Este clar ca DNA a vrut sa-l aresteze pe primarul municipiului Constanta, Radu Mazare, pe baza unor facaturi. Iar acest lucru este dovedit de incheierea prin care judecatoarele Silvia Cerbu (foto) si Simona Encean de la Inalta Curte au mentinut decizia colegei lor, Rodica Cosma, care dispusese cercetarea in libertate a primarului acuzat de luare de mita, evidentiind faptul ca nu exista probe impotriva acestuia.

Silvia Cerbu si Simona Encean au desfiintat practic dosarul DNA si propunerea de arestare preventiva a primarului Radu Mazare. Cele doua arata, in cuprinsul incheierii din data de 18 aprilie 2014 prin care au respins contestatia DNA fata de incheierea Rodicai Cosma si care a fost publicata in premiera de Antena 3, ca procuroarea Ana Dana de la DNA, cea care instrumenteaza aceasta cauza, l-a retinut pe Mazare si a cerut arestarea acestuia, chiar daca nu a administrat probe care sa creeze suspiciunea rezonabila ca Radu Mazare ar fi luat intr-adevar mita. Potrivit judecatoarelor Cerbu si Encean, DNA a fortat arestarea lui Radu Mazare, bazandu-se pe supozitii si interpretari. Cerbu si Encean au stabilit ca “nu este indeplinita conditia ca din probe sa rezulte suspiciunea rezonabila privind savarsirea faptei”, precizand, in acelasi timp, ca “intrebarile retorice ale procurorului mentionate in cuprinsul contestatiei constituie tot atatea aspecte pe care urmarirea penala trebuie sa le lamureasca in cauza”.

Ramane de vazut acum ce se va intampla cu Silvia Cerbu si Simona Encean. Spunem asta avand in vedere ca prima judecatoare care l-a lasat liber pe Mazare, Rodica Cosma, a fost reclamata de Laura Codruta Kovesi la CSM. Asadar, este posibil sa se intample acelasi lucru si in cazul celor doua judecatoare, care au respins contestatia DNA.

Ne intrebam insa si ce se va intampla cu procuroarea Ana Dana de la DNA, care, iata, a vrut sa bage un om dupa gratii, fara sa aiba probe care sa conduca macar la suspiciuni rezonabile, ci doar supozitii si interpretari. Este posibil ca aceasta sa nu pateasca nimic, sa-si vada linistata de activitatea ei, ba mai mult, cine stie, sa avanseze in cariera.

Prezentam pasaje din incheierea judecatoarelor Silvia Cerbu si Simona Encean de la ICCJ, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

“Din examinarea hotararii rezulta, contrar sustinerilor Parchetului, ca judecatorul de drepturi si libertati a ajuns la concluzia ca nu exista probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infracliunile ce fac obiectul acuzatiei pe baza unui rationament judiciar fundamentat pe analiza continutului mijloacelor de probe administrate, respectiv inscrisuri, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si declaratiile martorilor.

Astfel, in mod just, a apreciat ca procurorul nu a administrat probe care sa creeze suspiciunea rezonabila privind primirea (modalitate de savarsire a infractiunii de luare de mita retinuta in cauza) de catre inculpatul Mazare Radu Stefan a vreunei sume de bani, respectiv darea unei astfel de sume de catre inculpatul Morgenstern Avraham, pentru ca in schimbul acesteia, inculpatul Mazare Radu Stefan sa-i faciliteze castigarea licitaliei si incheierea contractului de achizitie nr. 10.240 din 22.12.2011 intre Regia Autonoma “Exploatarea domeniului public si privat” Constanla si S.C. Shapir Structures S.R.L, a carei reprezentant era inculpatul Morgenstern Avraham.

In concret, desi inscrisurile bancare existente la dosar atesta ca societatea Larton Consultants Ltd a transferat, in doui transe, suma totala de 282.847 euro, intr-un cont deschis la LGT Bank din Liechtenstein de firma Melici Management Inc. si ca ulterior, o suma de 95.000 euro a ajuns in contul apartinand inculpatului Mazare Radu Stefan, fiind virati de societatea Melici Management Inc., celelalte mijloace de proba administrate nu conduc la concluzia ca banii au fost remisi si corelativ, primiti pentru ca inculpatul Morgenstern Avraham sa castige licitatia din 15.12.2011.

Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice nu rezulta niciun fel de informatii ori date care sa faca legatura intre transferul sumelor de bani si licitatie ori incheierea contractului de achizitie nr. 10.240 din22.12.2011 intre Regia Autonoma “Exploatarea domeniului public si privat” Constanta si S.C. Shapir Structures S.R.L, a carei reprezentant era inculpatul Morgenstern Avraham.

Toate convorbirile telefonice redate in cauza, se refera la existenta si derularea unor relatii contractuale in care erau implicati inculpatii Morgenstern Avraham si Mazare Radu Stefan”.

“Caracterul ascuns al celor discutate cu ocazia intalnirilor dintre inculpatii Mazare Radu Stefan si Morgenstern Avraham, dedus de procuror din “numeroasele convorbiri telefonice intre Mazare Radu Stefan, Morgenstern Avraham si Schwartzenberg Emilian care nu au alt scop decat stabilirea unor locuri de intalnire, neavand nici un alt continut”, constituie o simpla supozitie.

Imprejurarea invocata, chiar confirmata prin continutul convorbirilor purtate de alte persoane, nu exclude varianta ca la acele intalniri sa nu se fi discutat despre modalitatea comiterii infracfiunilor ce constituie obiectul acuzarii.

Tot astfel, convorbirea telefonica din 01.09.2011 intre Mazare Radu Stefan si Schwartzenberg Emilian din care rezulta ca la inceputul lunii septembrie primarul urma sa faca o calatorie in Israel, nu conduce la concluzia ca motivul calatoriei era deschiderea contului in care ulterior au fost virati cei 95.000 euro, cu atat mai mult cu cat Parchetul nu a stabilit data la care contul a fost deschis. De altfel, chiar procurorul califica aceste imprejurari ca fiind o supozitie, aratand ca aceaste vizita a avut drept scop, probabil, deschiderea conturilor personale in care urmau sa fie transferate fondurile primite din partea lui Morgenstern Avraham.

Procurorul nu a facut nicio referire in cuprinsul referatului cu propunere de arestare preventiva cu privire la continutul declaratiilor martorilor audiati in cauza si relevanta imprejurarilor descrise de acestia cu privire la acuzatiile formulate. (cu exceptia martorului Dichiu Carol Viorel a carui declaratie a fost valorificata pentru a evidentia un modus operandi al inculpatului Mazare Radu Stefan).

Desi declaratiile martorilor (cu exceptia anterior mentionata) nu au fost valorificate de procuror, judecatorul de drepturi si libertati a apreciat necesara evaluarea acestor declaratii conchizand pe de-o parte, ca din continutul lor nu rezulta, darea respectiv primirea sumei de 95.000 euro pentru ca inculpatul Mazare Radu Stefan sa asigure castigarea licitatiei de catre S.C. Shapir Structures S.R.L. si ca, pe de alta parte, martorii nu furnizeaza informatii de natura a conduce la concluzia ca exista vreo legatura intre remiterea sumei de 95.00 euro in contul inculpatului Mazare Radu Stefan si castigarea licitatiei de catre S.C. Shapir Structures S.R.L”.

“Nu este intemeiata nici sustinerea procurorului potrivit careia motivarea judecatorului de drepturi si libertati se rezuma la concluzia inexistentei probelor si enumerarea categoriilor de “probe retinute de procuror, din care se arata ca nu rezulta nimic”. Astfel cum s-a aratat anterior, nu au fost doar enumerate probele ci si concluzia evaluarii continutului lor probator, iar concluzia judecatorului de drepturi si libertati a fost aceea ca procurorul nu a administrat probe, nu a pus in evidenta date si imprejurari care prin coroborare sa releve ca suma de bani transferata de inculpatul Morgenstern Avraham in contul societatii Melici Management Inc. si suma de bani primita de inculpatul Mazare Radu Stefan din contul societatii menlionate constituie obiectul vreunei infratiuni de coruptie.

In concret, din continutul mijloacelor de proba (declaratiile martorilor, inregistrarile convorbirilor telefonice, inscrisuri) prezentate primei instante nu au rezultat elemente de fapt care sa serveasca la constatarea existentei infractiunilor de coruptie pentru care s-a formulat acuzatia”.

“De asemenea, s-a sustinut de catre procuror ca in incheiere, “la paragraful 3 se regaseste greseala esentiala pe care o face judecatorul in aplicarea normelor procedurale” in sensul ca “in conceptia acestuia ar fi trebuit sa existe probe directe cu privire la scopul pentru care au fost dati banii”, or, dispozitiile art.223 alin. I din Codul de procedura penala nu fac nicio distinctie intre probele directe si indirecte, prevazand ca din probe trebuie sa rezulte suspiciunea rezonabila privind savarsirea faptei.

Din examinarea hotararii rezulta ca referirea judecatorului de drepturi si libertati la probe a inclus probele indirecte tocmai pentru ca utilizarea acestui termen s-a realizat fara vreo distinctie.

Ceea ce trebuie evidentiat este faptul ca examinarea continutului mijloacelor de proba prezentate de Parchet trebuie realizata in conexiune, prin confruntarea informatiilor furnizate de acestea astfel incat, din inlantuirea lor logica, sa se desprinda o singura concluzie, orice alta varianta fiind exclusa.

Ca atare, probele care evidentiazi fapte si imprejurari privind desfasurarea licitatiei trebuie sa confere suficiente elemente care sa conduca la concluzia existentei unor legaturi dintre actele ce constituie scopul actiunii incriminate si transferul unor sume de bani, prin intermediar, de la mituitor la mituit.

In cauza din examinarea in conexiune a faptelor si imprejurarilor rezultate din mijloacele de proba trebuia sa rezulte existenta unor puncte comune, a unor date concordante care sa creeze suspiciunea privind savarsirea unei infractiuni de coruptie.

Contrar sustinerilor procurorului, mijloacele de proba nu au fost ignorate, insa nu au fost apte de a crea suspiciunea ca transferul sumelor de bani este in legatura cu atributiile de serviciu ale inculpatului Mazare Radu Stefan si cu imprejurarea ca licitatia a fost castigata de societatea administrata de inculpatul Morgenstern Avraham.

Prin urmare, instanta de control judiciar apreciaza ca nu este indeplinita conditia ca din probe sa rezulte suspiciunea rezonabila privind savarsirea faptei, impusa prin dispozitiile art.223 alin. 1 din Codul de procedura penala.

Transferul unor sume de bani poate fi determinat de existenta unor relatii comerciale, posibilitate care nu a fost exclusa prin probatoriul administrat.

Ca atare, nu este suficienta existenta unor mijloace de proba din care sa rezulte anumite informatii sau date despre existenta unui fapt ori a unei imprejurari, ci acestea trebuie sa constituie probe, ceea ce presupune ca din continutul lor dar si din confruntarea si armonizarea indiciilor fumizate sa rezulte date privind existenta infractiunii si a savarsirii ei de catre inculpat”.

“Este adevarat ca transferul sumelor de bani s-ar putea fundamenta pe desfasurarea unor operatiuni pentru care inculpatii nu au prezentat explicatii credibile, dupa cum sustine procurorul, insa statul nu poate obliga un suspect sa coopereze cu acuzarea prin oferirea de probe ce l-ar putea incrimina. Totodata, privilegiul impotriva autoincrimindrii presupune, in special, ca procurorii sa probeze acuzatiile”.

“Ar putea fi acceptata versiunea procurorului, potrivit careia remiterea sumelor de bani ar fi fost realizata in scopul obtinerii unui folos necuvenit din sfera ilicitului penal, dar nicio proba nu conduce la concluzia ca sumele de bani au fost date si, corelativ, primite in considerarea evenimentelor apreciate de procuror ca fiind momente cheie ale licilatiei.

Pe langa interpretarea pe care procurorul a dat-o diferitelor imprejurari rezultate din interceptarea convorbirilor telefonice si declaraliile martorilor, aparatorii inculpatilor au mai construit cel putin o versiune credibila, acest lucru fiind posibil doar pentru ca urmarirea penala efectuata pana in prezent nu satisface din punct de vedere probator versiunea prezentata in referatul cu propunere de arestare preventiva”.

“Intrebarile retorice ale procurorului mentionate in cuprinsul contestatiei constituie tot atatea aspecte pe care urmarirea penala trebuie sa le lamureasca in cauza.

Mijloacele de proba administrate releva existenta unor indicii temeinice respectiv a unor date, informatii care au legdtura cu acuzatia formulata, dar nu contin sufciente elemente comune care sa conduca la suspiciunea ca transferul sumelor de bani are legitura cu castigarea licitatiei”.

*Cititi aici integral incheierea judecatoarelor ICCJ Silvia Cerbu si Simona Encean, care au confirmat decizia judecatoarei Rodica Cosma privind cercetarea in libertate a lui Radu Mazare