Reputatul avocat Corneliu-Liviu Popescu (foto 1) isi duce mai departe razboiul impotriva securistilor. Dupa ce in luna august i-a solicitat presedintelui UNBR Traian Briciu sa modifice Statutul profesiei de avocat si sa faca demersurile pentru completarea Legii nr. 51/1995, in vederea curatarii breslei de acoperiti (click aici pentru a citi), de data aceasta in atentia lui Liviu Popescu a intrat insasi Universitatea Bucuresti.

Contextul il reprezinta faptul ca pana la sfarsitul anului sunt programate alegeri pentru diverse functii in conducerea institutiei de invatamant superior, inclusiv pentru posturile de rector si presedinte al Senatului. Cu aceasta ocazie, intr-o scrisoare deschisa adresata actualei conduceri a Universitatii Bucuresti, maestrul Popescu solicita ca printre candidati sa nu existe nicio persoana care sa fi colaborat cu Securitatea. Si nu doar colaboratori cu Securitatea „ca politie politica” (cum spune controversatul text de lege), „ci pur si simplu ca nu au fost securisti, nici macar 'de drept comun'”, subliniaza Corneliu-Liviu Popescu.

Culmea ironiei face ca insusi actualul rector al Universitatii Bucuresti, Mircea Dumitru (foto 2), sa fi fost informator al Securitatii, asa cum arata adeverinta CNSAS pe care o gasiti atasata mai jos. Cu toate acestea, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a decretat ca Mircea Dumitru – fost ministru al Educatiei in guvernul Dacian Ciolos – nu a facut politie politica, intrucat turnatoriile lui nu au avut drept scop „ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului” si nici nu s-au referit la „activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”.

In aceeasi scrisoare deschisa, Corneliu-Liviu Popescu le solicita candidatilor-barbati sa renunte la a se inscrie in cursa pentru postul de rector, ca sa le faca loc femeilor. Motivul il constituie faptul ca niciodata, de la infiintarea ei in 1864 pana astazi, Universitatea Bucuresti nu a fost condusa de o femeie, aminteste profesorul universitar.

Inainte sa va prezentam textul complet al scrisorii semnate de avocatul Liviu Popescu, mentionam ca depunerea candidaturilor pentru alegerile generale de la Universitatea din Bucuresti aferente mandatului 2019-2023 are loc in perioada 7-11 octombrie. Posturile eligibile sunt cele de director de departament, membru in Consiliul Departamentului, reprezentant al departamentului in Consiliul facultatii si reprezentant al facultatii in Senat.

Procesul electiv propriu-zis se va desfasura intre 15 si 25 octombrie 2019. Prezentarea Raportului de activitate a Senatului pentru intervalul decembrie 2015 – noiembrie 2019 va avea loc pe 4 noiembrie. In aceeasi zi, este programata sedinta comuna a Senatului pentru validarea alegerilor de la nivelul facultatilor.

Intre 5 si 14 noiembrie 2019, vor fi depuse candidaturile pentru functia de Presedinte al Senatului, urmand ca la data de 20 noiembrie sa de desfasoare alegerile.

Ultimul scrutin vizeaza pozitia de rector, depunerea candidaturilor fiind programata in perioada 20-27 noiembrie 2019. Primul tur al alegerilor pentru acest post va avea loc in 4 decembrie 2019, iar al doilea pe 11 decembrie.

Sedinta de Senat pentru validarea alegerii Rectorului este programata pe 11 decembrie 2019, daca rectorul este ales din turul I. Altminteri, validarea va avea loc la 18 decembrie.

Redam integral scrisoarea deschisa semnata de Corneliu-Liviu Popescu:

„Alegeri la Universitatea din Bucuresti - scrisoare deschisa pentru o conducere nesecurista si feminina

Stimati Colegi, membri ai Comunitatii academice a Universitatii din Bucuresti,

Ma adresez Dumneavoastra in mod public, in perspectiva apropiatelor alegeri care vor avea loc in Universitatea noastra. Nu detin si nici nu candidez pentru vreun mandat sau vreo functie de conducere, am in vedere doar interesul general al Comunitatii noastre academice.

Sunt profesor la Scoala doctorala de Drept a Facultatii de Drept. Sunt membru al Comunitatii academice a Universitatii din Bucuresti de exact 30 de ani, primii 4 ca student, toti ceilalti in calitate de cadru didactic. Aici mi-am facut studiile universitare juridice - licenta, studii postuniversitare, doctorat si postdoctorat -, precum si cele de formare pedagogica, aici am parcurs prin concurs toate treptele carierei didactice - preparator, asistent, lector, conferentiar, profesor, conducator de doctorat. Sunt profesor si la Colegiul Juridic de Studii Europene al Universitatii Paris 1 Panteon-Sorbona, precum si avocat in Barourile Bucuresti si Paris.

Am ales forma unui demers public intrucat, desi m-am adresat in scris structurii administrative competente a Rectoratului cu intrebarea vizand posibilitatea de a publica institutional un mesaj de interes general pentru Comunitatea academica privind viitoarele alegeri, am fost ignorat, neprimind vreun raspuns.

In primul rand, imi doresc sa nu ne mai conduca securistii mai rau ca pe vremea comunistilor. Imi doresc ca in toate structurile si functiile de conducere academica sa fie numai persoane care nu au fost securisti. Am in vedere orice forma de colaborare cu Securitatea statului totalitar comunist, nu doar cea calificata de lege drept politie politica. Prin urmare, ii rog pe toti candidatii sa prezinte atat o declaratie notariala ca nu au fost cadre sau colaboratori de niciun fel ai Securitatii, cat si un certificat 'virgin' de la CNSAS (din care sa nu rezulte ca au avut angajament olograf, nume conspirativ si note informative olografe, adica nu doar ca nu au fost securisti 'ca politie politica', ci pur si simplu ca nu au fost securisti, nici macar 'de drept comun').

In al doilea rand, sunt surprins ca, macar trecand pe holurile Palatului Facultatii de Drept (prea mult timp si sediu al Rectoratului), nu deranjeaza faptul ca, din toate portretele rectorilor Universitatii din Bucuresti, de la 1864 si pana astazi, ne privesc numai barbati. Este complet inadmisibil ca, in istoria Universitatii din Bucuresti, niciodata functia de rector sa nu fi fost detinuta de vreo femeie. De prea multe ori am auzit - si am protestat cu repulsie - afirmatii ale unor 'universitari', ca locul femeilor este in invatamantul preuniversitar, daca se poate preliceal.

Unei asemenea gandiri de caverna (chiar daca nu este generalizata), dar si unei asemenea situatii statistice (care este univoca) trebuie sa li se raspunda cu masuri pozitive de protectie. In Universitatea din Bucuresti sunt foarte multe femei care exceleaza atat profesional, cat si managerial, deci care pot ocupa cu cinste functia de rector. Este momentul ca Universitatea din Bucuresti sa dovedeasca faptul ca nu este machista, este momentul ca Universitatea din Bucuresti sa aleaga, pentru prima data in istoria sa, o femeie in functia de rector.

De aceea, ii rog pe toti barbatii din Comunitatea academica sa arate ca, pentru ei, drepturile omului si democratia nu sunt simple fraze goale urlate pe strazi sau pe la televiziuni, ci sunt o valoare profunda, pe care o interiorizeaza si o constientizeaza, deci sa nu isi depuna candidatura la functia de rector. Imi doresc doar candidaturi feminine la functia de rector la aceste alegeri - o masura exceptionala si temporara, determinata de situatia exceptionala a exclusivitatii masculinitatii rectorului in istoria Universitatii din Bucuresti. Barbatii care doresc sa candideze pentru functia de rector isi pot pune virilitatea incomensurabila in slujba Comunitatii academice si din functia de prorector, ca ajutor al unei doamne rector.

Va rog deci, stimati membri ai Comunitatii academice a Universitatii din Bucuresti, sa asiguram cu totii, in urma apropiatelor alegeri academice, o conducere nesecurista si feminina a Universitatii noastre.

Profesor Corneliu-Liviu Popescu”.

* Gasiti aici adeverinta CNSAS eliberata pentru rectorul Mircea Dumitru