Lumeajustitiei.ro va prezinta un studiu de specialitate referitor la un subiect controversat in Romana - expertizele pe voce si vorbire, realizat de ex-procurorul DNA Dorin Ciuncan (foto) actual consultant stiintific al cunoscutei case de avocati „Nastrut, Serban si Asociatii”. Dorin Ciuncan a fost procuror sef al Biroului de studii juridice si de documentare din cadrul DNA, si are in spate o activitate de peste 20 de ani ca procuror. La casa de avocati „Nastrut, Serban si Asociatii” Ciuncan realizeaza documentarea de specialitate pe cazurile grele din domeniul dreptului penal al afacerilor. Dorin Ciuncan este membru in staful Revistei „Dreptul penal”, editata de Asociatia Romana de Stiinte Penale. Publicam in continuare studiul lui Dorin Ciuncan.

Expertiza inregistrarilor audio – o inregistrare originala

„Articolul 91³ din Codul de procedura penala trateaza Certificarea inregistrarilor (Articolul 91³ a fost modificat prin Legea nr. 356/2006).Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea participantilor sunt redate integral intr-un proces-verbal de procuror sau de lucratorul din cadrul politiei judiciare delegat de procuror, in care se mentioneaza autorizatia data pentru efectuarea acestora, numarul ori numerele posturilor telefonice sau alte date de identificare a legaturilor intre care s-au purtat convorbirile ori comunicarile, numele persoanelor care le-au purtat, daca sunt cunoscute, data si ora fiecarei convorbiri ori comunicari in parte si numarul de ordine al suportului pe care se face imprimarea.

Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in cauza. Daca savarsirea unor infractiuni are loc prin convorbiri sau comunicari care contin secrete de stat, consemnarea se face in procese-verbale separate, iar dispozitiile art. 97 alin. (3) se aplica in mod corespunzator. Corespondentele in alta limba decat cea romana sunt transcrise in limba romana, prin intermediul unui interpret.

La procesul-verbal se ataseaza, in plic sigilat, o copie a suportului care contine inregistrarea convorbirii. Suportul original se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, si va fi pus la dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine inregistrarea convorbirii si copii de pe procesele-verbale se pastreaza la grefa instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei.

La prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul este obligat sa prezinte invinuitului sau inculpatului procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si sa asigure, la cerere, ascultarea acestora.

Daca in cauza s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata, procurorul este obligat sa instiinteze despre aceasta persoana ale carei convorbiri sau comunicari au fost interceptate si inregistrate. Suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, cand se distrug, incheindu-se proces-verbal in acest sens.

Dupa arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate poate fi consultat sau copiat in cazul reluarii cercetarilor sau in conditiile prevazute in art. 91² alin. (5) si numai de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, iar in alte cazuri numai cu autorizarea judecatorului.

Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitiva, suportul original si copia acestuia se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii. Dupa arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate poate fi consultat sau copiat numai in conditiile prevazute in art. 91² alin. (5), cu incuviintarea prealabila a presedintelui instantei.

Pe de alta parte, textul art. 91³ din Codul de procedura penala prevede, clar si explicit, ca instantei i se transmite o copie a suportului original, consecinta fiind aceea ca ceea ce se afla in posesia instantei nu este altceva decat ceea ce legea prevede in mod explicit, adica o copie, iar nu un original.

Din considerente ce ne scapa, care tin de manipularea frauduloasa a probelor in scopul inducerii in eroare a instantelor, D.N.A. refuza sa puna la dispozitia partilor, a instantelor si a expertilor suporturile originale ale interceptarilor si inregistrarilor, finalitatea urmarita fiind:

- ascunderea detinerii de catre D.N.A. a echipamentelor de interceptare, inregistrare si prelucrare a inregistrarilor (echipamente detinute potrivit art. 15¹ din O.U.G. nr. 43/2002);

- ascunderea denaturarii interceptarilor si inregistrarilor (prin metoda colajelor) in scopul punerii in opera a inscenarilor judiciare.

In acest sens, invederam (cu titlu de exemplu) cauzele Dolenchi si David vs. D.N.A. si Bolocan vs. D.N.A., cauze in care D.N.A. a refuzat sa puna la dispozitia instantelor originalele suporturilor inregistrarilor invocate de organul de urmarire penala (Gabriela Ghita, Inregistrarile SRI folosite in procesele penale nu sunt probe legale, in “Ziua veche”, 22 aprilie 2010;ghita_gabriela29@yahoo.com).

Pe cale de consecinta, inexistenta suporturilor originale ale interceptarilor si inregistrarilor invocate ca probe de D.N.A. si refuzul permiterii accesului partilor si instantelor la suporturile originale, cat timp cerinta existentei suporturilor originale constituie o conditie legala imperativa de valabilitate a interceptarilor sau/si inregistrarilor prezentate ca probe, determina nulitatea absoluta a interceptarilor si inregistrarilor si sub acest aspect.

In acest sens, invederam hotararile CEDO in multiple cauze, ultima dintre acestea fiind cauza Natunen c. Finlanda.

Intr-o alta cauza penala, expertul INEC, a declarat ca materialul scris sufera de redare in rezumat a unor inregistrari. Acesta a declarat ca “originale sunt numai inregistrarile de pe (din) server, de aceea pentru a stabili daca inregistrarile sunt autentice, este necesar accesul la originalele aflate pe server” (SRI tine la secret probe din dosarul senatorului Catalin Voicu, REALITATEA TV, 7 septembrie 2011 ).

Expertul desemnat de instanta a precizat ca nu poate confirma daca inregistrarile sunt autentice, din simplul motiv ca SRI nu-i permite accesul la aparatele de inregistrare.

Parerea noastra este ca și inregistrarile de pe (din) server, sunt tot copii, in materialitatea lor. De fapt nu exista original, in materialitatea lui. Formularea legii penale este greșita. Legea penala ar trebui sa prevada ca prima descarcare de pe server, autentificata prin semnatura electronica, poate fi folosita ca proba.

In actuala reglementare, chiar daca s-ar aplica semnatura electronica, tot o copie confirmata se cheama ca ar fi. Este drept ca ar fi copie pe care nu s-ar mai putea interveni ulterior. Legea ar trebui sa admita o asemenea proba drept copie certificata”.

Puterile procurorului exced o egalitate a armelor

„O inregistrare originala poate avea o valoare reala, de necontestat, doar prin intermediul unei expertize de autentificare. In general, o concluzie prin care o inregistrare audio sau video sa fie declarata falsa sau falsificata nu se poate formula de catre nici un expert ( C. Grigoras, Expertiza inregistrarilor audio, in „Dreptul” nr. 1 /2003, 164. Enunturile par a se exclude. Exemplul afacerii Watergate nu este concludent, raportul inaintat judecatorului J. J. Sirica, la 31 mai 1974, credem ca a aratat o stergere de 18 minute pe baza textului, nu a suportului).

Codul nou de procedura penala , și anume art. 139 și urm., incearca sa corecteze eroarea. Dar, dupa parerea noastra, puterile procurorului exced o egalitate a armelor”.

Dorin CIUNCAN

http://dorin.ciuncan.com