In sfarsit, opinia publica din Romania are dovada suprema ca toate interceptarile efectuate de DNA – am spune noi ca si cele efectuate de SRI – constituie mijloace de proba care stau sub spectrul nulitatii, intrucat metodele de procurare si folosire a acestor mijloace de proba nu permit expertilor in voce si vorbire sa expertizeze aceste interceptari. Realizand interceptari care nu permit expertizarea lor reala, precum si prin duplicarea lor cu metode neprevazute de lege, practic Serviciul tehnic al DNA si-a asumat constient riscul folosirii unor mijloace de proba fara valoare probatorie.

Atentie! Este suficient ca in prezent partile acuzate in orice dosar pe baza unor interceptari folosite ca mijloc proba SA NEGE AUTENTICITATEA INREGISTRARILOR (adica sa sustina in instanta ca sunt contrafacute) si probele DNA sunt bune de aruncat la cos. Pentru ca niciun expert pe voce si vorbire, nici de la INEC (expert al statului), nici vreunul independent din strainatate (caci in Romania nu s-au autorizat in mod voit experti privati independenti) nu poate efectua o expertiza fara a avea suportul original si echipamentul original cu care s-a realizat o interceptare – conditii obligatorii in materia realizarii expertizelor pe voce si vorbire.

In fata acestor realitati, se pune intrebarea legitima: cine a permis DNA (ca si SRI) sa achizitioneze pe zeci si sute de milioane de euro echipamente de interceptare si sa foloseasca proceduri care nu permit expertizarea conform standartelor internationale a inregistrarilor care se efectueaza? Iata de ce, opinam noi, SRI a intrat brutal in Justitie, formand “un camp tactic”, prin monitorizarea si colaborarea cu judecatorii de mandate si cu cei din dosarele de coruptie, pentru a preveni aparitia unor judecatori care sa dispuna expertizarea acestor interceptari care nu stau in picioare la minima verificare. Si iata de ce, anumiti procurori ai DNA si-au permis sa mistifice inregistrari, stiind ca ele nu pot fi expertizate (cazuri de falsuri tot mai frecvent dezvaluite in presa).

Azi va prezentam dovada ca la Inalta Curte a inceput sa se sparga buboiul, iar de voie de nevoie, in dosarul judecatorilor sindici de la TMB acuzati ca au luat mita (Mircea Moldovan, Elena Roventa, Ion Stanciu si Ciprian Sorin Viziru) Sectia Judiciara a DNA a trebuit sa raspunda si sa recunoasca, si direct si indirect, ca a efectuat interceptari ce nu pot fi expertizate conform standartelor internationale intrucat cadrul legislativ in vigoare din Romania nu defineste ce inseamna “original” si “autentic”, si ca la instanta sunt trimise copii/duplicate, realizate in afara unui cadru legal.

INCREDIBIL: DNA a recunoscut oficial la ICCJ ca intercepteaza pe aparate cu memorie interne, refolosibile, si ca face duplicate fara baza legala intrucat legea nu defineste ce inseamna “original” si “autentic”

Procesul judecatorilor sindici de la TMB se afla in prezent in faza de apel la Inalta Curte, iar la termenul din 10.11.2015, din dosarul 4153/2/2014, instanta a admis cererea judecatorului Mircea Moldovan si a dispus efectuarea unei expertize criminalistice a vocii si vorbirii. Expertul INEC Gheorghe Pop a concluzionat in luna martie 2016, referitor la cele 20 de inregistrari folosite de DNA ca mijloace de proba in acuzare, ca niciunul dintre DVD-urile puse de procurori la dosar nu reprezinta suportii originali pe care s-au facut interceptarile. Aparatura originala cu care s-a efectuat interceptarile nu a fost pusa la dispozitia expertului, expertiza fiind facuta pe aparatura din dotarea INEC. Fisierele continand interceptari telefonice si ambientale cu judecatorii sindici de la TMB si cu cativa practicieni in insolventa, au fost declarate drept simple copii (duplicate), neoriginale si neautentice iar, ATENTIE, o serie de interceptari, printre care si cele privindu-l pe judecatorul Mircea Moldovan, au fost catalogate drept neautentice in sensul ca reprezinta “montaje realizate prin juxtapunerea unor fragmente din mai multe inregistrari”. Adica falsuri in inteles popular!

Vizavi de raportul expertului INEC Gheorghe Pop - care a fost efectuat unilateral, fara prezenta expertilor parte ai judecatorilor acuzati - DNA a reactionat nervos si a recunoscut lucruri absolut naucitoare, necunoscute opiniei publice, nici macar expertilor carora niciodata nu li s-au pus la dispozitie echipamentele originale, asa cum cer uzantele internationale in materie de expertizare a inregistrarilor.

Astfel, prin adresa nr. 3504/III/3 din 8 aprilie 2016, Sectia Judiciara a DNA a trimis la ICCJ in dosarul 4153/2/2014 pozitia sa oficiala cu referire la expertiza devastatoare a expertului INEC Gheorghe Pop:

“Inregistrarile ambientale si telefonice aflate pe suporturile optice individualizate de catre expert in raportul de expertiza prin L2, L6, L7, L8 (discutii ambientale) si L5, L11 (convorbiri telefonice) au fost realizate de catre Serviciul Tehnic.

Aceste suporturi au fost efectuate in temeiul art. 143 alin. 2 din C.p.p. si reprezinta duplicate (copii) ale suporturilor notate 'proba digitala'. In noul Cod de procedura penala terminologia 'original' nu se mai regaseste, fiind inlocuita cu termenii 'suport' si 'copia suportului'.

Intotdeauna prima materializare a datelor inregistrate constituie suporturile notate 'proba digitala' si sunt insotite intotdeauna de procesul-verbal de efectuare a inregistrarii ambientale (sau descarcare a convorbnirilor telefonice).

Duplicatele suporturilor 'proba digitala' sunt insotite de procesul-verbal de redare in forma scrisa a inregistrarii/interceptarii discutiilor care prezinta interesul cauzei.

Ambele suporturi, cat si ambele procese-verbale se inainteaza de catre Serviciul tehnic prin grefa/sectiei/serviciului care instrumenteaza dosarul penal in cauza.

Primul obiectiv al expertizei si anume stabilirea autenticitatii interceptarilor nu au relevanta in practica judiciara, intrucat la ora actuala nu exista o definitie a notiunii de 'autentic' in materie digitala.

Legislatia in vigoare nu defineste notiunea de autenticitate in cazul inregistrarilor de tip digital, inregistrari ce au fost efectuate si in prezenta cauza.

In baza practicii de pana acum, expertul INEC face referiri la standartul AES27-1996 (r2007). Facem precizarea si de aceasta data ca si in cazul altor situatii anterioare, ca acest standart a fost elaborat de o organizatie neguvernamentala cu sediul in SUA, ale caror norme nu au caracter de reglementare nationala sau internationala, lucru ce rezulta si din documentele acestei entitati juridice. Acest standart a fost elaborat cu precadere pentru inregistrarile audio de tip analogic care se afla inregistrate pe banda magnetica (acest fapt reiese din traducerea standartului).

In prezent, inregistrarile efectuate de Serviciul tehnic al DNA se fac cu echipamente de inregistrare digitala audio sau audio-video cu memorie interna, dupa care sunt descarcate din memoria acestora direct pe suport optic CD/DVD sau pe hard-discul PC.

Asadar, logic, prima conditie din standartul AES referitoare la simultaneitate nu poate fi indeplinita in conditiile actuale, deoarece descarcarea inregistrarilor digitale din memoria aparatului si imprimarea ei pe suport optic sau HDD se va efectua la o data ulterioare.

In concluzie, asa cu afirma si expertul in raport la pag. 5, alin. 3, pana la momentul actual nu exista proceduri legale care sa reglementeze modul in care se verifica si se constata o asemenea autenticitate.

In opinia noastra, stabilirea autenticitatii inregistrarilor (corespondenta acestora cu evenimentele video si acustice inregistrate) este data si garantata de modul in care functioneaza echipamentele de inregistrare cu care au fost efectuate aceste inregistrari (a se vedea suporturile optice 'proba digitala') impreuna cu procesele-verbale aferente intocmite de organul de cercetare judiciara. Acest fapt este recunoscut si sugerat chiar de catre expert.

(…)

Referitor la constatarile expertului privind suporturile L2, L6, L7 si L8:

Duplicatele digitale (copiile) L2, L6, L7 si L8 puse la dispozitia expertului contin inregistrari ambientale audio si audio-video aflate in formatul proprietar al producatorului echipamentelor de inregistrat.

Odata cu aceste inregistrari pe suportul optic creat se imprima automat (prin softul specific al producatorului) si un program de tip player necesar redarii/vizionarii continutului acestora, cat si un fisier de tip .txt ce contine codurile Hash calculate automat cu algoritmul SHA256.

Totodata aceste echipamente prezinta si elemente de siguranta interna tip CRC16, generate automat de fiecare dispozitiv de inregistrare. Aceste coduri SHA256 generate automat de fiecare aparat se regasesc mentionare si in procesele-verbale de efectuare a inregistrarilor ambientalem respectiv in procesul verbal de redare,

Asadar, suporturile optice L2, L6, L7 si L8 puse la dispozitia expertului pastreaza toate caracteristicile pe care le au si suporturile 'proba digitala', fara niciun fel de pierdere sau alterari, lucru care se poate observa si din compararea codurilor de siguranta SHA256. Aceste coduri SHA256 se regasesc atat in procesul-verbal de efectuare a inregistrarii ambientale, cat si in procesul-verbal de redare.

Referitor la constatarile expertului privind suporturile L5 si L11:

Suporturile L5 si L11 puse la dispozitia expertului reprezinta duplicate digitale (copii) a doua convorbiri telefonice relevante in cauza.

Impreuna cu fisierul audio de tip .wav ce contine convorbirea telefonica propri-zisa se afla atasate si alte fisiere ce contin date suplimentare despre acea convorbire (data efectuarii, ora, durata, tipul, codul, semnatura etc). La fel ca si in cazul inregistrarilor ambientale, trebuia remarcat faptul ca fiecare suport optic pe care este imprimata o convorbire telefonica este insotit in toate situatiile de un proces-verbal detaliat intocmit de catre ofiterul de politie care a efectuat acest lucru si care cuiprinde toate datele si caracteristicile necesare pentru certificarea acestui transfer, inclusiv codul de siguranta SHA256.

Comparand codul de siguranta SHA256 al fisierului audio aflat pe suportul duplicat digital (copie) cu codul de sigurantaa al aceluiasi fisier audio dar aflat pe suportul 'proba digitala' ce contione toate convorbirile interceptate, se poate constata cu usurinta ca este acelasi. Asadar, cele doua inregistrari sunt identice si integre, fara interventii tehnice sau prelucrari prin softuri specifice.

Referitor la constatarile expertului privind celelalte suporturi (L1, L3, L4, L9 si L10), nu putem emite puncte de vedere intrucat nu au fost efectuate de Serviciul tehnic (…)

Procuror Minodora VLADU”

Comentarii finale

-practica internationala in materie de interceptari digitale spune clar ca nu se poate realiza o expertiza fara suportul original pe care s-a imprimat in timp real un eveniment acustic /video, precum si echipamentul original (aparatul) cu care s-a efectuat inregistrarea;

-din adresa DNA se observa ca aceasta se ascunde sub lacunele legislative, pentru a justifica de ce nu prezinta instantelor de judecata si expertilor suportii originali ai inregistrarilor;

-DNA recunoaste ca “In noul Cod de procedura penala terminologia 'original' nu se mai regaseste, fiind inlocuita cu termenii 'suport' si 'copia suportului'”.Cu toate acestea, desi oricine poate realiza ca suportul original pe care s-a efectuat o inregistrare este prevazut de lege cu notiunea “suport” (caci legea face distinctie folosind notiunea 'copia suportului') la instante sunt trimise numai copii, iar in arhiva DNA este pastrata tot o copie, dupa descarcarea ei din aparatele cu memorie interna. In opinia noastra, acest mod de lucru este o incalcare a legii, intrucat aparatele cu memorie interna fiind folosite in continuare la alte interceptari, suportul original este compromis, prin rescriere, si oricum nu este pus la dispozitia expertului si nici a instantei, deci notiunea de 'suport' din lege, in sens de original, ajunge sa nu mai aiba corespondent in realitate. De vina, in opinia noastra sunt nu doar cei care folosesc asemenea mijloace de proba care nu garanteaza autenticitatea si originalitatea inregistrarilor, dar si cei care au achizitionat aparatura care nu permite/garanteaza efectuarea unei expertize conform standartelor internationale in materie;

-extrem de grav, DNA critica folosirea de catre expertul INEC a unui algoritm AES27, pe motiv ca acesta a fost creat nu pentru inregistrarile digitale, ci pentru cele pe banda magnetica folosita in trecut, subliniind faptul ca standartul AES “nu are caracter de reglementare nationala”, dar se face ca nu stie ca standartul folosit de DNA, respectiv SHA256 nu este nici el prevazut de vreo lege sau reglementare din legislatia Romaniei;

-pretentia DNA ca “stabilirea autenticitatii inregistrarilor este data si garantata de modul in care functioneaza echipamentele de inregistrare cu care au fost efectuate aceste inregistrari”, precum si de procesele-verbale ale angajatilor DNA este evident o bazaconie, care sfideaza bunul simt. Practic, DNA pretinde la o maniera non-juridica ideea ca trebuie sa luam de bun ce zice el, adica sa se accepte proba ca asa zice el;

Acuzatii au solicitat o noua expertiza oficiala, la care sa participe si expertii lor parte

In acest dosar, judecatorii acuzati de DNA, au cerut dispunerea unei noi expertize pe voce si vorbire, pe motiv ca expertiza expertului INEC Gheorghe Pop, chiar daca nu e favorabila DNA, a fost abuziva, fiind efectuata cu incalcarea prevederilor referitoare la dreptul partilor de a avea propriul expert parte. Acuzatii au mai aratat ca codurile SHA folosite de DNA, dincolo ca nu sunt prevazute de lege, nu se pot verifica decat prin compararea originalului inregistrarii, cu copia suportului, acestea fiind normele internationale in materie pentru stabilirea autenticitatii.

* Cititi aici adresa DNA privind maniera in care se fac interceptari la Serviciul sau tehnic