Surse judiciare de incredere au confirmat pentru Lumea Justitiei faptul ca in cursul zilei de luni, 12 aprilie 2021, la Consiliul Superior al Magistraturii a fost depusa o cerere de pensionare pe numele judecatorului ICCJ Ionut Matei (foto). Cererea abia a fost inregistrata si inca nu a ajuns la mapa Sectiei pentru judecatori a CSM.

Nu cunoastem motivele exacte pentru care Ionut Matei a facut cerere de pensionare, dar fara indoiala ca alegerea i-a fost determinata in parte si de recentul dosar „Ferma Baneasa”, care i-a suit intreaga avocatura in cap. Amintim ca nu mai devreme de sambata, 10 aprilie 2021, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a desfiintat solutia data de „Completul negru” de la ICCJ – alcatuit din judecatorii Florentina Dragomir, Ionut Matei si Ioana Ilie –, complet care l-a aruncat in inchisoare pe avocatul Robert Rosu doar pentru ca acesta indraznise sa-si exercite profesia.

Hotararea penala a celor trei magistrati supremi a fost dur criticata de catre UNBR (click aici pentru a citi):

„Comisia Permanenta a UNBR s-a intrunit in sedinta extraordinara vineri, 9 aprilie 2021, pentru analizarea implicatiilor motivarii in dosarul Ferma Baneasa. La sedinta au fost invitati si decanii Barourilor.

Participantii la intalnire au semnalat urmatoarele probleme:

1. Din parcurgerea deciziei motivate in dosarul Baneasa rezulta ca nu sunt aduse elemente noi, astfel incat aceleasi fapte considerate de prima instanta drept acte privind exercitiul normal al profesiei de avocat sunt interpretate diferit, fiind incadrate ca infractiuni de constituire de grup infractional organizat si complicitate la abuz in serviciu;

2. Hotararea in dosarul Baneasa reprezinta un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar si pentru dreptul la aparare al cetateanului si pentru statul de drept. Motivarea hotararii confirma temerile justificate exprimate de avocati in privinta unor conceptii care reprezinta, dincolo de ansamblul probatoriu al spetei, atacuri asupra profesiei de avocat, precum:

- Identificarea avocatului cu faptele clientului, aducandu-se drept probe diverse declaratii de martor cu privire la simple intalniri cu acesta, sau participarea alaturi de acesta la intalniri, procese, reprezentari, care prin ele insele nu presupun ab initio ca avocatul este concordant cu scopurile clientului;

- Audierea avocatilor ca martori in propriile dosare pentru a-si justifica rationamentele juridice si pentru a spune cum si de ce si-au aparat clientii reprezinta o nesocotire flagranta a secretului profesional;

- Audierea judecatorilor ca martori impotriva propriilor hotarari pentru a recunoaste ca sunt gresite reprezinta incalcarea principiului autoritatii de lucru judecat. Condamnarea avocatului pentru ca a folosit aceste hotarari definitive in demersurile sale profesionale indica si o discriminare intre avocati si judecatori;

- Condamnarea avocatilor pentru delicte de opinie, atata vreme cat avocatul are o opinie contrara acuzarii si este acuzat ca ar fi stiut sau ar fi trebuit sa stie ca demersurile clientilor se bazeaza pe hotarari judecatoresti ilegale de retrocedare in baza Legii nr.10/2001;

3. Motivarea de aproape 700 de pagini a completului Inaltei Curti de Casatie si Justitie include un limbaj circumstantial, vag, fara a fi aratate fapte concrete care sa justifice acuzatiile. Intalnirile cu clientii si alte persoane sau participarea la intalniri, faptul ca a urmarit sa incaseze un onorariu, ca a facut diferite acte de procedura, contracte, notificari etc. nu pot fi considerate probe in sine privind participarea la grup infractional organizat sau complicitate la abuz”.