Inalta Curte de Casatie si Justitie se trezeste in ultimele luni de mandat ale lui Traian Basescu sa verifice daca presedintele are sau nu imunitate. Instanta suprema a admis, vineri 20 iunie 2014, cererea senatoarei Gabriela Vranceanu Firea (foto), formulata de aparatorul acesteia, maestrul Lucian Bolcas, privind sesizarea Curtii Constitutioanle a Romaniei cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiior art. 312 alin (2) din codul de procedura penala in masura in care se aplica presedintelui Romaniei, prevedere invocata de Parchetul General pentru a suspenda urmarirea penala fata de Traian Basescu in dosarul de santaj.

Prezentam minuta ICCJ:

"Admite cererea formulata de petenta Firea Gabriela, privind sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.312 alin.2 C.p.p. in masura in care se aplica Presedintelui Romaniei. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.312 alin.2 C.p.p. in masura in care se aplica Presedintelui Romaniei, in raport cu prevederile art.1, art.16, art.84 si art.72 din Constitutia Romaniei. Amana cauza si fixeaza termen pentru solutionarea pe fond a plangerii formulata de petenta Firea Gabriela la data de 24 iulie 2014, in Camera Preliminara, fara citarea partilor, fara participarea acestora si a procurorului, potrivit art.341 alin.5 C.p.p. Definitiva. Pronuntata in Camera de Consiliu, azi 20.06.2014".

Printre cei care se vor pronunta asupra exceptiei de neconstitutionalitate se numara si fostul sef al DNA, actualul judecator CCR Daniel Morar. Cel care de-a lungul timpului a inchis dosarele lui Traian Basescu, tocmai pe motiv de imunitate. Acesta este de altfel si motivul pentru care Daniel Morar este obligat sa se abtina de la discutarea acestei probleme, caci opinia sa este evidenta.

Aparatorul Gabrielei Vranceanu Firea, maestrul Lucian Bolcas, a atacat la Inalta Curte de Casatie, la 28 mai 2014, solutiile procurorilor de la Parchetul General prin care s-a dispus suspendarea urmaririi penale fata de Traian Basescu pe motiv de imunitate. Este vorba despre ordonanta din 12.05.2014 a procurorului sef sectie Camelia Sutiman, dispusa in lucrarea nr. 1139/II/2/2014 a PICCJ-Sectia de urmarire penala si criminalistica, prin care a fost respinsa plangerea formulata impotriva ordonantei din 16 aprilie 2014 emise in dosarul nr. 238/P/2014 al PICCJ, Sectia de urmarire penala si criminalistica. Prin aceasta solutie, Parchetul General a acoperit acuzatiile de santaj la adresa presedintelui Traian Basescu, in urma afirmatiilor facute de acesta la adresa senatoarei Gabriela Vranceanu Firea, presedinta Comisiei parlamentare care ancheteaza tranzactia din comuna Nana, prin care fiica presedintelui, Ioana Basescu, a cumparat aproximativ 290 de hectare de teren agricol printr-un credit acordat de CEC Bank.

Maestrul Lucian Bolcas a solicitat "admiterea plangerii, desfiintarea solutiei si trimiterea motivata la procuror pentru a incepe urmarirea penala", afirmand in plangerea depusa la Inalta Curte de Casatie si Justitie ca afirmatiile pe care Traian Basescu le-a facut amenintand un senator al Romaniei cu posibila disparitie a sotului "daca nu sta in banca ei" nu constituie o activitate de exercitare a atributiilor prezidentiale astfel cum sunt prevazute de art. 91-94 din Constitutia Romaniei. Alaturat plangerii depuse la ICCJ, aparatorul senatoarei PSD Gabriela Firea a ridicat si o exceptie de neconstitutionalitate in care a aratat ca, fiind vorba de un text procedural de natura a crea un impediment atemporar in derularea cursului urmaririi penale atunci cand cauza priveste Presedintele Romaniei, el trebuie raportat numai la o imunitatea procedurala, si nu la cea de drept material.

Avocatul Gabrielei Vranceanu Firea a afirmat ca in cauza nu se poate vorbi despre o activitate care sa intre in incidenta art. 84 alin. (2) din Constitutia Romaniei care ii asigura imunitate presedintelui, cu atat mai mult cu cat problematica nu se refera la institutia prezidentiala, ci la o aparare privata a familiei Basescu, respectiv, la modul in care a fost achizitionat terenul de la Nana de catre fiica acestuia, Ioana Basescu. De asemenea, Lucian Bolcas a evidentiat in plangerea depusa la instanta suprema ca interpretarea data de procurori pentru respingerea plangerii, in baza primei teze a art. 84 alin. (2) teza I din Constituie, care reglementeaza imunitatea de drept procesual a sefului statului, unde teza finala a aceluias articol are ca obiect imunitatea de drept material, este una total neconstitutionala, fiind contrara concluziilor general obligatorii ale unor decizii ale Curtii Constitutionale a Romaniei.

Iata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de maestrul Lucian Bolcas

Asa cum am aratat, pe langa plangerea impotriva Ordonantei procurorului sef sectie Camelia Sutiman, inaintata la ICCJ, avocatul Lucian Bolcas a ridicat si o exceptie de neconstitutionalitate a prevederilor art. 312 al. (2) Cpp in masura in care se aplica Presedintelui Romaniei:

"Referitor la atitudinea si exprimarile domnului Traian Basescu la adresa unor personalitati publice, art. 84 alin. (2) din Constitutie prevede ca Presedintele Romaniei se bucura de imunitate in conditiile art. 72 alin. (1), adica pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

In raport cu scopul politic urmarit, manifestarile Presedintelui, la care se refera autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii politice si sunt protejate de imunitatea prevazuta de textul citat din Constitutie. In acest sens, Curtea aminteste considerentele Deciziei sale nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, in care se statuau urmatoarele: "Curtea constata ca opiniile, judecatile de valoare sau afirmatiile titularului unui mandat de demnitate publica - asa cum este Presedintele Romaniei, autoritate publica unipersonala, ori cum este conducatorul unei autoritati publice -, referitoare la alte autoritati publice... raman in cadrul limitelor libertatii de exprimare a opiniilor politice, cu ingradirile prevazute de art. 30 alin. (6) si (7) din Constitutie."

Apare astfel ca fiind contrara opiniilor Curtii Constitutionale a Romaniei disocierea textelor art.84 din Constitutia Romaniei in sensul ca prima fraza (denumita teza I) s-ar referi la o imunitate procedurala iar fraza a doua (denumita teza finala) s-ar referi la o imunitatea de drept material, motivat de faptul ca trimiterea este facuta doar la prevederile art.72 al.(1) din Constitutie…, iar nu si la alineatele urmatoare.

In opinia Curtii Constitutionale art.84 al.(2) din Constitutie conform caruia: '(2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator' reprezinta un tot unitar, fiind vorba de aceeasi imunitate de drept material (functionala) careia art.72 al.(1) ii fixeaza conditiile, adica limitele rezumate la opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, astfel dupa cum se stabileste de catre Curtea Constitutionala in Avizul consultativ privind propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu nr. 1/2007,din 05/04/2007, publicat in MOF nr. 258 - 18/04/2007 mai sus citat.

Acesta este si considerentul pentru care nu se face trimitere si la al.(2) si (3) ale articolului 72 care – tot in opinia Curtii Constitutionale – reprezinta cu adevarat aspecte ale imunitatii procedurale.

Cat priveste imunitatea parlamentara - ca "imunitate de procedura" - aceasta este un mijloc de protectie impotriva unor masuri abuzive, determinate uneori de motive politice. Curtea constata ca, in urma revizuirii Constitutiei, imunitatea parlamentara are un continut mai restrans, asa cum se deduce din art. 72 alin. (2) din Constitutie. Astfel, deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati decat cu incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. In cauza de fata, fiind vorba de sesizarea de catre PICCJ a uneia dintre cele trei autoritati pentru a cere urmarirea penala a unor membri ai Guvernului care au si calitatea de parlamentar, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 72 alin. (2) din Legea fundamentala, ce se refera strict la imunitatea parlamentara (Curtea Constitutionala Decizie nr. 270/2008 din 10/03/2008 asupra cererilor formulate de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei, Ministerul Justitiei si PICCJ, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, precum si asupra cererii presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor publicata in M.Of. nr. 290 - 15/04/2008)

Singura forma procedurala referitoare la imunitatea Presedintelui este cea prevazuta de art.96 care instituie procedura de punere sub acuzare, de fapt singura modalitate de ridicare a imunitatii pentru acte si fapte in exercitarea prerogativelor constitutionale, situatie ce nu intereseaza in cauza.

Intr-o astfel de conceptie nu ar mai exista raspundere pentru infractiuni contra persoanei,contra patrimoniulu etc."

*Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate ridicata de maestrul Lucian Bolcas, avocatul senatoarei Gabriela Vranceanu Firea