Consiliul Superior al Magistraturii – avandu-i ca presedinte pe judecatorul Daniel Gradinaru (foto stanga) si ca vicepresedinte pe procurorul Daniel Horodniceanu (foto dreapta) – si-a publicat luni, 3 aprilie 2023, principalele directii de actiune pe care se va concentra in mandatul 2023-2029.

Este vorba despre: apararea independentei justitiei si a statutului judecatorilor si procurorilor, adoptarea unei politici coerente si eficiente de resurse umane, cresterea transparentei si imbunatatirea comunicarii institutionale, precum si consolidarea relatiilor interne si internationale.

Pe langa subiectele care fac de obicei agenda discutiilor din justitie (salariile, pensiile, rezolvarea deficitului de personal – inclusiv prin acordarea unei atentii sporite conditiilor de admitere in magistratura –, transparentizarea si digitalizarea), CSM da asigurari ca va sustine demersul Ministerului Justitiei privind construirea in Bucuresti a asa-numitului „Cartier pentru justitie”, menit sa grupeze principalele institutii din domeniu.

Insa elementele de noutate ale programului CSM pentru mandatul 2023-2029 constau in intentia de a reorganiza circumscriptiile din punct de vedere teritorial (inclusiv prin desfiintarea unor instante si parchete), precum si in intentia de a crea un asistent al procurorului, in oglinda cu asistentul judecatorului, introdus de noile legi ale justitiei.

Nu in ultimul rand, Consiliul are in vedere promovarea educatiei juridice in invatamantul preuniversitar.

Redam intregul program al CSM:

„Principalele directii de actiune si obiective ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru mandatul 2023-2029

1. Apararea independentei justitiei si a statutului judecatorilor si procurorilor

1.1. Consolidarea, previzibilitatea si stabilitatea statutului judecatorilor si procurorilor

Consiliul intentioneaza sa initieze consultari cu reprezentantii puterilor legislativa si executiva, astfel incat modificarile legislative in materie sa nu conduca la crearea unei discriminari negative pentru magistratii in functie, de natura a afecta previzibilitatea si stabilitatea statutului acestora. Sub aspectul specific al adoptarii varstei-standard de pensionare, Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativa sa nu afecteze drepturile magistratilor aflati in functie, ci sa faca obiectul unei reglementari cu caracter gradual, etapizat, corelate cu ritmul de imbunatatire a conditiilor de munca.

Repunerea in discutie, periodic, la intervale scurte de timp si in lipsa unor justificari obiective, a statutului magistratilor agraveaza situatia resurselor umane prin cresterea presiunii si incarcaturii psihice a acestei functii si are, in final, un efect negativ asupra calitatii actului de justitie, in detrimentul cetateanului.

Statutul magistratilor trebuie sa fie exclusiv expresia exigentelor reglementate de Constitutie, sa fie stabilit exclusiv prin raportare la rolul puterii judecatoresti si nu trebuie sa depinda de impedimente sau dificultati care pot decurge din modul in care legiuitorul s-ar raporta la alte categorii de personal.

1.2. Promovarea independentei judecatorilor si procurorilor, atat in ceea ce priveste independenta sistemului, cat si in ceea ce priveste independenta individuala, inclusiv sub aspectul componentei sale financiare

Prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, au fost reglementate aspecte de natura a intari independenta justitiei si a magistratilor, in special cele referitoare la cariera magistratilor: conditiile de admitere in magistratura, conditiile pentru promovarea in functii de executie si de conducere, evaluarea profesionala, conditiile si procedura pentru aplicarea sanctiunilor disciplinare. Aceste dispozitii legale urmeaza a fi implementate de Consiliu prin mijloacele specifice, date de lege in competenta sa: organizarea concursurilor de recrutare si de promovare, precum si a procedurilor de transfer conform unui calendar de natura a asigura ocuparea locurilor vacante si echilibrarea volumului de munca, aprobarea programului de formare profesionala a auditorilor de justitie si a programului de formare profesionala continua a magistratilor, care sa asigure o pregatire continua si actualizata si desfasurarea activitatii la cel mai inalt nivel profesional de catre magistrati, solutionarea contestatiilor impotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activitatii profesionale a magistratilor.

Garantarea independentei justitiei, cat si a independentei magistratilor, alaturi de prevenirea imixtiunii celorlalte puteri in activitatea acestora pot fi asigurate atat prin alocarea unor fonduri banesti suficiente pentru desfasurarea si administrarea activitatii magistratilor, prin asigurarea unor conditii de munca adecvate, existenta unui numar suficient de magistrati pentru a evita un volum de munca excesiv si pentru a permite finalizarea proceselor intr-un termen rezonabil, dar si prin securitatea, inclusiv financiara, a acestora.

Gestionarea bugetului instantelor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu emiterea avizelor conforme din partea Consiliului, va permite o participare activa a instantelor judecatoresti in procesul decizional, fiind esential ca previziunile bugetare sa se realizeze pe baza unor criterii obiective, precum schemele de personal, volumul de activitate, populatia din circumscriptia fiecarei instante si indicatorii de performanta. Consiliul va urmari sa asigure o mai buna distribuire a resurselor existente si o ierarhizare mai clara a programelor care trebuie finantate prioritar, astfel incat sa se garanteze eficienta functionarii sistemului judiciar.

Consiliul intentioneaza sa initieze consultari cu reprezentantii puterilor legislativa si executiva pentru identificarea unor solutii echilibrate de imbunatatire a actelor normative ce vizeaza salarizarea si acordarea pensiilor de serviciu ale magistratilor, care sa asigure independenta atat la nivel individual, cat si din perspectiva sistemului judiciar in integralitatea sa.

1.3. Mecanisme eficiente de aparare a reputatiei profesionale a judecatorilor si procurorilor

Se va urmari initierea, din oficiu, a demersurilor de aparare a independentei judecatorilor si procurorilor si a sistemului judiciar, prin promovarea unei politici active, corelate cu implicarea altor institutii in vederea luarii unor masuri reparatorii eficiente.

Consiliul intentioneaza sa isi sporeasca capacitatea de a reactiona pentru a apara magistratii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea, ar crea suspiciuni cu privire la acestea sau ar fi de natura sa aduca atingere reputatiei lor profesionale. Acest obiectiv poate fi atins prin acordarea unor termene scurte in care sa fie realizata verificarea aspectelor semnalate de catre Inspectia Judiciara, sa fie intocmit raportul si sa fie adoptata hotararea prin care se dispun masurile necesare.

1.4. Colaborarea institutionala loiala cu reprezentantii puterii legislative si ai puterii executive

Consiliul isi reafirma preocuparea constanta in indeplinirea rolului sau constitutional de garant al independentei justitiei.

Totodata, Consiliul intentioneaza sa aiba o colaborare institutionala loiala, in limitele competentelor legale, cu reprezentantii celorlalte puteri in stat, in contextul indeplinirii obiectivelor asumate in implementarea strategiilor privind sistemul judiciar, precum si a celor asumate la nivel european, inclusiv prin asigurarea unor premise clare referitoare la respectul reciproc intre institutii si respectarea independentei sistemului judiciar.

2. Adoptarea unei politici coerente si eficiente de resurse umane

2.1. Asigurarea resurselor umane necesare si optimizarea volumului de munca

Consiliul isi exprima preocuparea pentru situatia resurselor umane din sistemul judiciar, precum si a volumului de munca in instante si parchete, aceasta reprezentand un element-cheie al mandatului in curs si o prioritate a activitatii sale.

In acest sens, printre masurile care vor fi avute in vedere pentru o cat mai urgenta echilibrare a situatiei actuale, mentionam:

2.1.1. Reglementarea statutului asistentului judecatorului si o generalizare a functionarii acestei categorii de personal la nivelul instantelor, precum si identificarea unei solutii similare pentru activitatea desfasurata in cadrul Ministerului Public;

2.1.2. Reevaluarea circumscriptiilor teritoriale, atat la nivelul instantelor judecatoresti, cat si al parchetelor (inclusiv sub aspectul desfiintarii unor instante / unitati de parchet);

2.1.3. Implementarea generalizata a instrumentelor de management la nivelul sistemului judiciar, in scopul eficientizarii gestionarii resurselor in infaptuirea unui act de justitie de calitate si intr-un timp rezonabil;

2.1.4. Organizarea concursurilor de recrutare si de promovare, precum si a procedurilor de transfer conform unui calendar de natura a asigura ocuparea locurilor vacante si echilibrarea volumului de munca.

2.2. Perfectionarea formarii initiale si continue a judecatorilor si procurorilor

Consiliul reafirma preocuparea pentru formarea profesionala atat initiala, cat si continua a magistratilor, componenta esentiala a politicii de resurse umane si garantie a pastrarii unor standarde inalte de calitate, reflectate in insasi calitatea actului de justitie.

Acest obiectiv urmeaza a fi atins prin:

2.2.1. Adaptarea Programului de formare profesionala a auditorilor de justitie la dinamica modificarilor legislative intervenite, in acord si cu realitatile sociale actuale, la propunerea Institutului National al Magistraturii;

2.2.2. Adaptarea Programului de formare profesionala continua la dinamica procesului legislativ si la cerintele profesiei.

2.3. Eficientizarea procedurilor de selectie prevazute de lege

2.3.1. Stabilirea unor calendare anuale estimative pentru parcurgerea procedurilor de ocupare a posturilor vacante de judecator si de procuror, in raport cu evolutia posturilor vacante la nivelul instantelor si parchetelor;

2.3.2. Analiza rezultatelor obtinute in urma procedurilor derulate, in vederea imbunatatirii acestora, inclusiv prin formularea de propuneri de modificare a legislatiei incidente;

2.3.3. Derularea Protocolului de colaborare privind Educatia juridica incheiat intre Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Uniunea Nationala a Barourilor din Romanie si Ministerul Educatiei, in vederea promovarii orientarii vocationale.

3. Organizarea si functionarea sistemului judiciar

3.1. Asigurarea resurselor materiale necesare bunei functionari a justitiei ca serviciu public

Consiliul va urmari realizarea unei analize a reglementarilor procedurale in vigoare care nu si-au dovedit eficienta si care, dimpotriva, au generat eforturi suplimentare din partea personalului instantelor si parchetelor si au determinat o crestere a duratei procesului, urmata de sustinerea unui eventual demers pentru modificarea legislatiei.

Consiliul va sustine demersurile pentru realizarea investitiilor in infrastructura fizica a instantelor si parchetelor, investitii absolut necesare si esentiale pentru imbunatatirea conditiilor de lucru ale magistratilor (e.g. demersurile pentru realizarea proiectului „Cartierul pentru justitie” care va grupa institutiile de justitie din Bucuresti intr-un singur areal imobiliar).

3.2. Imbunatatirea infrastructurii, inclusiv din perspectiva nevoii de digitalizare

Digitalizarea sistemului judiciar reprezinta o prioritate pentru eficientizarea activitatii instantelor si parchetelor si vizeaza, pe de o parte, perfectionarea sistemului electronic de gestionare a cauzelor, iar, pe de alta parte, facilitarea accesului electronic al justitiabililor la informatii de interes public si la jurisprudenta, precum si a accesului partilor la documentatia din dosare si la tehnologia audio-video in materie de audiere.

De altfel, prin obiectivele si rezultatele urmarite in cadrul proiectelor cu finantare externa, pe care Consiliul le implementeaza pe diferite componente ale reformarii sistemului judiciar (formare profesionala, optimizarea managementului instantelor si respectiv al parchetelor, eliminarea factorilor pentru inflatia de cauze, consolidarea capacitatii organizationale si administrative a Consiliului sau imbunatatirea sistemului de evaluare si asistenta psihologica la nivelul sistemului judiciar), dar si prin mecanismele si aplicatiile informatice care sunt dezvoltate in cadrul lor, se va realiza o reformare substantiala la nivelul sistemului judiciar si se vor pune la dispozitia sistemului instrumente de imbunatatire a performantelor si de eficientizare.

4. Cresterea transparentei si imbunatatirea comunicarii institutionale

Consiliul reafirma nevoia de imbunatatire a comunicarii publice la nivelul sistemului judiciar, intr-o abordare unitara, profesionista si eficienta, in interiorul sistemului, dar si in afara sa, in relatia cu publicul larg, cu societatea civila, cu mass-media, precum si in relatia institutionala cu celelalte puteri. Pe aceeasi linie directoare se inscrie si cresterea transparentei decizionale, care sa se reflecte intr-o sporire a gradului de incredere in justitie, in general.

In acest sens, obiectivele principale sunt:

4.1. Cresterea transparentei decizionale a Consiliului Superior al Magistraturii

4.2. Pastrarea unui contact permanent cu corpul magistratilor si cu asociatiile profesionale

Consiliul isi propune pastrarea unei consultari constante si a unei comunicari bidirectionale cu corpul magistratilor, pentru a putea identifica nevoile reale si actualizate ale corpului magistratilor si solutiile care pot asigura buna desfasurare a activitatii acestora.

4.3. Imbunatatirea relatiilor cu celelalte profesii juridice, cu societatea civila si cu mass-media

4.3.1. Ghidul de bune practici elaborat la nivelul Consiliului privind relatia cu celelalte profesii juridice, cu precadere privind relatia cu avocatii, dar si in relatia cu mass-media va fi promovat si folosit ca instrument obiectiv de comunicare integrata;

4.3.2. Ghidul de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu celelalte puteri va servi drept cadru general de comunicare inter-institutionala coerenta si eficienta;

4.3.3. Strategia de comunicare unitara la nivelul sistemului judiciar, adoptata de Consiliu in 2020, va sta la baza imbunatatirii si abordarii armonizate a comunicarii publice la nivelul sistemului judiciar;

4.3.4. Mentinerea unui dialog continuu inter-institutional, in special intre purtatorii de cuvant, in contextul unei strategii de comunicare unitara, pentru a identifica temele de interes, a asigura schimbul de bune practici si a identifica proceduri sau solutii comune va asigura o comunicare unitara atat cu institutiile din teritoriu, cat si in plan extern si va contribui la cresterea nivelului de incredere in sistemul judiciar;

4.3.5. Implementarea unui mecanism de bune practici prin intermediul caruia Consiliul sa poata prelua anumite informatii sau subiecte identificate de catre autoritati ca fiind de interes larg si explicitarea sau corectarea acestora, dupa caz, in relatia cu profesionistii din sistem sau cu celelalte categorii de public-tinta, inclusiv prin intermediul reprezentantilor societatii civile din cadrul Consiliului.

5. Consolidarea relatiilor interne si internationale

5.1. Colaborarea eficienta in contextul implementarii strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar, a strategiei nationale anticoruptie si a strategiei nationale contra criminalitatii organizate;

Consiliul va continua linia colaborarii deschise, directe si eficiente cu toate autoritatile si institutiile in plan national, in cadrul diverselor platforme si paliere de cooperare privind sistemul judiciar, pentru a da eficienta si pentru a implementa obiectivele strategice asumate in acest sens.

Consiliul va continua implicarea in activitatile Consiliului de management strategic (COMS), la care participa la nivel de presedinte si vicepresedinte, alaturi de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de ministrul justitiei, in vederea analizei aspectelor de esenta privind sistemul judiciar, in implementarea Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2022-2025. Totodata, va intreprinde demersurile necesare, la nivel tehnic, pentru atingerea obiectivelor strategice asumate in considerarea planurilor anuale de activitate, inclusiv sub aspectul monitorizarii acestora in aplicatia informatica specializata, utilizata in implementarea Strategiei si a Planului de actiuni aferent acesteia.

De asemenea, Consiliul va continua colaborarea in cadrul Platformei de cooperare a autoritatilor independente si a institutiilor anticoruptie, in vederea implementarii masurilor stabilite in responsabilitatea sa in cadrul Strategiei Nationale Anticoruptie 2021-2025.

5.2. Cooperarea loiala cu celelalte autoritati si institutii publice, inclusiv din perspectiva indeplinirii recomandarilor si obiectivelor asumate in domeniul afacerilor europene;

Consiliul isi reafirma preocuparea si implicarea constanta si activa in indeplinirea directiilor asumate in domeniul reformarii sistemului judiciar si al pastrarii caracterului ireversibil al acestora, in contextul recomandarilor formulate la nivel european, precum si deschiderea spre continuarea cooperarii loiale cu celelalte autoritati implicate in procesul de reforma.

5.3. Mentinerea unei bune colaborari cu institutii omologe din celelalte sisteme judiciare din cadrul Uniunii Europene, la nivel bilateral, dar si in cadrul Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, precum si a colaborarii cu entitatile din cadrul Consiliului Europei sau cu alte organisme internationale in domeniile de competenta ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul isi manifesta acelasi interes si cu privire la implicarea in domeniul relatiilor internationale, la nivel european si international. Experienta schimbului de bune practici, relationarea deja consolidata cu institutii omologe la nivel european sau international ori in cadrul retelelor de cooperare vor fi fructificate si dezvoltate pe parcursul acestui mandat.

Consiliul isi reafirma, in contextul politicii sale de relatii internationale, preocuparea pentru mentinerea unei colaborari dinamice, eficiente, care sa aduca perspective noi, utile in contextul reformarii sistemului judiciar si care sa permita, totodata, afirmarea in plan extern a conceptelor inovatoare promovate deja la nivel national, dar mai ales care sa faciliteze dialogul direct, schimbul de experienta si cooperarea magistratilor romani cu colegii din alte sisteme judiciare”.