Dupa cinci ani de la data la care in cinci dosare aflate la Parchetul General se dadusera solutii de scoatere si neincepere a urmaririi penale, procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi (foto) a hotarat, la propunerea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, infirmarea solutiilor de S.U.P. Si N.U.P si redeschiderea acestor cauze in care este implicat, cap de afis, Sorin Ovidiu Vantu (foto). Este vorba despre dosarele nr.372/D/P/2004 si nr.374/D/P/2004 – care au vizat generarea unor pagube in patrimoniul investitorilor FNI, dosarul penal nr.76/P/2005 – privind prejudicierea Bancii Agricole SA; dosarul penal nr.754/D/P/2006 – privind constituirea Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID) SA, dosarul penal nr.34/D/P/2005 – privind falimentul Bancii Romane de Scont.

In toate aceste dosare se efectueaza cercetari cu privire la savarsirea infractiunii de spalare de bani de catre Sorin Ovidiu Vantu, baza acestor redeschideri constituind-o solicitarea condamnatului Nicolae Popa, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti. Conform Ministerului Public, in analiza de ansamblu a dosarelor a rezultat ca parcursul procesual al acestora este similar, fiind identificate numeroase incalcari ale normelor de procedura, dispozitii repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate si solutii atipice pentru practica organelor judiciare. Punctul de convergenta al cauzelor sus-mentionate consta in aceea ca activitatile au fost derulate prin intermediul societatilor comerciale membre ale Grupului „GELSOR”, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Sorin Ovidiu Vantu.

Faptele savarsite au vizat, in esenta, configurarea si exploatarea intr-o perioada indelungata de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizand practic aceleasi modalitati de operare si implicand aceleasi persoane si institutii.

In comunicatul PICCJ se subliniaza faptul ca separarea artificiala a dosarelor a condus la ignorarea legaturilor temporale si de cauzalitate, astfel incat cercetarile s-au limitat la lamurirea partiala a circumstantelor in care au fost comise faptele. Intre altele, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obtinute si modul de directionare a acestora, desi acest aspect era de esenta aflarii adevarului.

Infirmarea dosarelor in care este implicat Vantu a fost facuta prin Ordonanta din 03.08.2011 a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar cercetarile vor fi realizate ”printr-o abordare unitara”. Pe scurt, aceste cauze au fost conexate.

BRS si procedura falimentului

Procedura falimentului Bancii Romane de Scont SA a fost deschisa prin sentinta din 16 aprilie 2002 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 1614/2002 (numar nou 63/62/2002), lichidator judiciar fiind desemnat Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar.

De la data inceperii procedurii falimentului si pana la data de 31 august 2010 au fost realizate incasari totale in suma de 31,0 milioane lei.

Incasarile realizate provin, in principal, din:

Recuperarile din credite si dobanzi si din alte creante, inclusiv din vanzarea bunurilor preluate in contul creantelor, in suma de 11,4 milioane lei, reprezentand circa 37% din totalul incasarilor si peste 30% din totalul creantelor din credite si dobanzi de recuperat la data intrarii in faliment. Daca se iau in calcul si compensarile de creante cu datorii, precum si preluarile de bunuri in contul creantelor bancii, atunci gradul de recuperare a creantelor din credite si dobanzi si din alte creante este de peste 64% din totalul acestor creante inregistrate la data falimentului bancii, acesta reprezentand cel mai mare grad de recuperare a creantelor comparativ cu cel inregistrat de celelalte banci intrate in faliment, vanzarea unor active, inclusiv imobile, aflate in patrimoniul bancii, in suma de 16,4 milioane lei, reprezentand circa 53% din totalul incasarilor.

Cheltuielile de lichidare, pana la data de 31 august 2010, au fost in suma de 12,9 milioane lei.

Ca urmare a rezultatelor obtinute in aplicarea procedurii falimentului, in perioada scursa de la data deschiderii procedurii falimentului si pana la data de 31 august 2010 s-au facut 10 distribuiri de sume catre creditorii bancii in valoare de 17,4 milioane lei, reprezentand circa 45% din masa credala, BRS inregistrand cel mai mare grad de distribuire de sume catre creditori comparativ cu cel realizat de celelalte banci intrate in faliment.
Potrivit prevederilor legale privind ordinea de prioritate, s-au achitat integral creantele salariatilor bancii (88,8 mii lei), creantele bugetului statului (547 mii lei) si ale Fondului (873 mii lei). Totalul compensatiilor platite deponentilor garantati la BRS a fost 873 mii lei, suma recuperata in totalitate de catre Fond in cadrul procedurii falimentului BRS.

Dosarele judiciare si extrajudiciare

Actiunile initiate de banca de la deschiderea procedurii falimentului pentru recuperarea creantelor de la debitorii sai, precum si pentru apararea intereselor patrimoniale si nepatrimoniale ale bancii, s-au materializat intr-un numar de 560 dosare judiciare si extrajudiciare.

La data de 31 august 2010 mai erau in curs de solutionare un numar de 313 dosare, din care 143 dosare suspendate din diferite motive legale si 170 dosare in derulare.

Pe de alta parte, presa centrala a csris de-a lungul timpului despre soarta dosarului BRS si despre cercetarile efectuate inclusiv asupra afaceristului Mihai Iacob (proreclit ”Himalaya), partener de afaceri – o vreme – al lui Sorin Ovidiu Vantu. ”Stagnarea anchetelor privind activitatile infractionale desfasurate de Iacob, care au dus, pe de o parte, la prejudicierea RAFO si, pe de alta parte, la acapararea actiunilor Bancii Romane de Scont, are ca principala motivatie protectia de care personajul se bucura din partea unora dintre anchetatori. O alta cauza a blocarii dosarelor ar fi santajul pe care Mihai Iacob il exercita prin ziarul "Curentul“, publicatie patronata din umbra, prin intermediul actualei sale sotii, Mirela Iacob, fosta Ciausoiu. Astazi, "Gardianul“ readuce in atentia opiniei publice modul in care Dramiral si Mihai Iacob au prejudiciat RAFO Onesti cu 135 miliarde de lei vechi, afacere in urma careia presedintele Bancii Romane de Scont, Teodor Nicolaescu, a fost arestat. In editia viitoare, vom reaminti cum fosta sotie a lui Iacob si-a alimentat ilegal un cont de card cu sume ale BRS, in vederea achizitionarii de actiuni la banca respectiva. Infractiunile pentru care este cercetat penal, ca invinuit, Mihai Iacob, raman bine ascunse in dosare ratacite prin fisetele Directiei de Cercetari Penale din IGPR, respectiv ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Faptele infractionale au fost savarsite de Mihai Iacob in anii 2001 si 2002 si au vizat Banca Romana de Scont. Dosarele au fost incepute in anul 2002, tot atunci declansandu-se si urmarirea penala impotriva lui Mihai Iacob, in calitate de administrator al societatii Dramiral Group. Relatiile lui Iacob, atat pe linie de afaceri, cat si pe linia prieteniilor politice, au facut, insa, ca aceste dosare sa fie blocate si sa se puna praful pe ele”, scria ziarul defunctul ziar Gardianul in 2006. Este ăosibil ca astazi, odata cu redecshiderea partii prafuite din dosarul BRS sa se ajunga si la faza in care Mihai Iacob sa dea cu subsemnatul pe la Parchet.

Dosarul BID-partea din instanta, cu trei solutii diferite!

Cat despre dosarul BID, partea care a ajuns la instanta a fost judecata si Sorin Ovidiu Vantu a fost achitat. Magistratii Tribunalului Bucuresti l-au achitat pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu în dosarul constituirii Bancii de Investitii si Dezvoltare.

Judecatorii au considerat ca omul de afaceri nu a facut nici o ilegalitate atunci cand a folosit bani de la Fondul National de Investitii. SOV era acuzat de fals în declaratii si uz de fals in legatura cu infiintarea BID, la care a contribuit cu suma de 61 de miliarde de lei vechi. Pe recurs, Curtea de Apel a decis ca procesul a incetat din cauza faptului ca intervenise prescriptia. Pe fond, la judecatorie, Vantu fusese condamnat la 2 ani de inchisoare. Iata un caz interesant, in care pe toate cele trei cai de judecata- fond, apel, recurs, Vantu a primit trei sentinte diferite.

Joi, CSM a luat act de ordonanta procurorului general al Romaniei si a sesizat Inspectia Judiciara cu privire la aspecte ce tin de modul in care procurorii au instrumentat aceste cinci cauze, punandu-le capac. Printre ei se afla si procurorul Irinel Paun.