Presedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, acuza presiunile facute de DNA asupra judecatorilor de la Curtea de Apel Bucuresti, care solutioneaza cauza in care a facut apel fata de sentinta de condamnare de la Tribunalul Bucuresti. Voiculescu arata in cererea de stramutare a dosarului, depusa la Inalta Curte prin intermediul avocatului sau, profesorul Gheorghita Mateut (foto dreapta), respinsa vineri 11 iulie 2014 de completul format din judecatoarele Florentina Dragomir, Angela Dragne si Luminita Zglimbea, ca exista suspiciuni rezonabile asupra impartialitatii judecatorilor Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea de la CAB.

Astfel, Dan Voiculescu aminteste ca impotriva judecatoarei Viorica Dinu de la Tribunalul Bucuresti, care a judecat cauza pe fond, dar si impotriva judecatorului Stan Mustata, care a fost desemnat in completul de la CAB, DNA a pus in miscare actiunea penala, “coincidenta stranie”, care, sustine Voiculescu, ii intareste convingerea ca “asupra magistratilor investiti sa solutioneze cauza mea se fac numeroase presiuni, impartialitatea acestora riscand sa fie afectata”.

In cererea de stramutare, Voiculescu, prin avocatul Gheorghita Mateut, arata ca la termenul din 1 iulie 2014, judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea au respins “toate cererile si exceptiile formulate de toti avocatii inculpartilor, in dorinta de a solutiona cu celeritate acest dosar, raspunzand astfel presiunilor DNA”. Dan Voiculescu aminteste, in acest sens, ca a invocat un incident procedural referitor la compunerea completului de judecata, solicitand sesizarea completului imediat urmator, cerere care insa a fost respinsa chiar de judecatorii Bogdan si Mihalcea. De asemenea, in cererea de stramutare se precizeaza ca la CAB s-a incalcat principiul distribuirii aleatorii a dosarelor, desemnarea judecatorilor Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea realizandu-se in mod direct prin Hotararea Colegiului de Conducere, “fara sa se parcurga procedura impusa de normele de repartizare”. Nu in ultimul rand,Voiculescu mentioneaza ca din cele doua cereri de recuzare formulate la termenul din 1 iulie 2014 impotriva Cameliei Bogdan, “una dintre ele a fost respinsa pe fond, aratand ca “nu exista motive din care sa reiasa ca ar fi impartiala”, desi competenta solutionarii unei astfel de cereri apartinea unui alt complet de judecata, potrivit art. 68 alin. (2) C.pr.pen”.

Prezentam in continuare pasaje din cererea de stramutare a dosarului “Telepatia”, formulata de Dan Voiculescu si depusa de avocatul Gheorghita Mateut la ICCJ, aceasta putand fi citita integral la finalul articolului:

“Cererea de stramutare a procesului se intemeiaza pe faptul ca, datorita imprejurarilor cauzei si calitatii mele exista motive de suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a-II-a Penala, ar putea fi stirbita.

(…)

Precizez ca impotriva judecatorilor investiti sa solutioneze cauza in care am calitatea de inculpat, atat de la prima instanta, cat si de la instanta de apel, s-a pus in miscare actiunea penala de catre PICCJ-DNA: cu privire la doamna judecator Dinu Viorica de la Tribunalul Bucuresti la data de 14.03.2013 si cu privire la domnul judecator Stan Mustata de la Curtea de Apel Bucuresti la data de 29.04.2014, termen acordat in cauza in care am calitatea de inculpat.

Aceasta coincidenta, cel putin stranie, imi intareste convingerea ca asupra magistratilor investiti sa solutioneze cauza mea se fac numeroase presiuni, impartialitatea acestora riscand sa fie afectata.

(…)

In aceste conditii, apreciez ca la nivelul Curtii de Apel Bucuresti s-a creat o ambianta nefavorabila infaptuirii justitiei, avand in vedere si mediatizarea intensa a subiectului. (…) Presiunile care se fac asupra judecatorilor de la Curtea de Apel Bucuresti sunt publice si de netagaduit. In acest sens, citez cateva titluri din presa scrisa, din care rezulta ca se cere judecarea acestui dosar cu celeritate chiar de catre sefa DNA, invocandu-se faptul ca ar putea interveni prescriptia pana la sfarsitul anului, fapt nereal. (…) La termenul din 1 iulie 2014, noul complet de judecata a respins toate cererile si exceptiile formulate de toti avocatii inculpartilor, in dorinta de a solutiona cu celeritate acest dosar, raspunzand astfel presiunilor DNA subliniate mai sus, cu incalcarea flagranta a dispozitiilor legale. Evidentiez mai jos unele dintre cele mai grave incalcari ale normelor de drept din timpul sedintei de judecata, urmand sa anexez si incheierea de sedinta dupa redactarea acesteia:

-am invocat la acest termen un incident procedural referitor la compunerea completului de judecata si, in vederea solutionarii acestuia, am solicitat sesizarea completului imediat urmator, in conformitate cu dispozitiile art.98 alin.2 din Regulamentul de ordine interioara a instantelor aprobat prin H.C.S.M 387/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora “incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului de judecata (…) se vor solutiona de completul cu numarul imediat urmator, care judeca in aceeasi materie”. Aceasta cerere a fost respinsa chiar de completul de judecata care solutioneaza cauza.

-am aratat ca s-a incalcat principiul distribuirii aleatorii a dosarelor, desemnarea ambilor membri ai completului de judecata realizandu-se in mod direct prin Hotararea Colegiului de Conducere, fara sa se parcurga procedura impusa de normele de repartizare. Intrucat aceasta hotarare nu se afla la dosar, despre existenta acesteia luand la cunostinta doar din presa am solicitat instantei sa se dispuna depunerea acesteia, cerere ce a fost respinsa;

-de asemenea, din cele doua cereri de recuzare formulate la acest termen impotriva presedintei de complet Camelia Bogdan, una dintre ele a fost respinsa pe fond, aratand ca “nu exista motive din care sa reiasa ca ar fi impartiala”, desi competenta solutionarii unei astfel de cereri apartinea unui alt complet de judecata, potrivit art. 68 alin. (2) C.pr.pen.;

-totodata, instanta a dispus din oficiu luarea masurilor asiguratorii fata de inculpati fara ca aceasta masura sa fie pusa in discutia partilor. Extinderea sechestrului pe bunuri dispusa de instanta incalca principiul de drept al contradictorialitatii, care impune ca orice masura sa fie pusa mai intai in vederea inculpatilor si a partilor. De altfel, niciuna din cererile formulate la acest termen nu a fost pusa in discutia partilor;

-unul dintre avocatii in cauza a formulat contestatie impotriva acestei masuri, instanta respingand-o, desi nu era competenta sa solutioneze contestatia, ci instanta ierarhic superioara, aratand ca nu este prevazuta de lege o astfel de cale de atac. Precizez ca aceasta cale de ataca este prevazuta de art. 250 C.pr.pen.;

-mai mult, termenul acordat in cauza este 07 iulie 2014, desi aceasta nu este o cauza urgenta. Potrivit at. 100 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, “pe perioada vacantei judecatoresti se vor forma complete separate, pentru a se asigura solutionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate, precum si a celor in care a intervenit un acord de mediere, indiferent de obiectul cauzei”. Or, conform art. 355 C.pr.pen, judecata se face de urgenta, daca in cauza sunt inculpati arestati preventiv sau aflati in arest la domiciliu, termenele de judecata fiind, de regula, de 7 zile, dosarul in care sunt judecat nefacand parte din categoria cauzelor urgente. Aceasta graba in solutionarea dosarului aflat in apel ma indreptateste sa cred ca este determinata de presiunile DNA facute in dosar si prezentate in cuprinsul prezentei cereri.

(…)

In aceste conditii, apreciez ca se impune ca judecata faptelor pentru care am fost trimis in judecata sa se efectueze de o instanta independenta si impartiala, iar nu de o instanta asupra careia planeaza suspiciuni reale de partialitate. Arat ca in jurisprudenta Curtii europene a drepturilor omului s-a conturat o teorie a aparentei in ceea ce priveste impartialitate obiectiva a magistratului, potrivit careia orice suspiciune care planeaza asupra unei instante de judecata trebuie inlaturata prin schimbarea judecatorului atunci cand pentru un observator obiectiv si impartial o astfel de instanta de judecata creeaza aparente de partialitate. S-a subliniat ca aparentele de impartialitate au un rol deosebit deorece, intr-o societate democratica, tribunalele trebuie sa inspire justitiabililor deplina incredere (c.Birsan, Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Editia 2, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2010, p.476).

Art.6 din Conventia Europeana a drepturilor Omului, impune statelor obligatia de a crea in sistem judiciar, care sa garanteze neutralitatea instantei. Neutralitatea este o caracteristica a instantei si un drept al oricarei persoane cu valoare absoluta, in sensul in care aceasta nu poate face obiect al unor limitari si nici al renuntarii partilor la el.

(…)

In concluzie, apreciez ca doar prin stramutarea prezentei cauze la o alta instanta egala in grad se va putea asigura desfasurarea normala a procesului, cu respectarea tuturor principiilor necesare asigurarii unei judecati echitabile, proces in care sa nu planeze, niciun moment, asupra judecatorilor banuieli cu privire la lipsa lor de impartialitate”.

*Cititi aici integral cererea de stramutare a dosarului “Telepatia”, formulata de Dan Voiculescu prin avocatul sau, profesorul Gheorghita Mateut