Directia Nationala Anticoruptie a dat chix intr-un nou dosar. Joi, 17 martie 2022, judecatoarea Liliana-Mariana Stef de la Tribunalul Arad a dispus restituirea la DNA a cauzei in care DNA incearca sa-i execute pe fostii deputati PSD Dorel Caprar (foto 2) si Luminita Jivan (foto 3).

Speta are in vedere angajari presupus nelegale la Directia Regionala de Drumuri si Poduri (DRPD) Timisoara, precum si asa-zisa taxa de protectie perceputa de catre o serie de functionari publici cu functii de conducere de la diversi controlori de trafic. Amintim ca rechizitoriul este opera procurorului Codrin Gavra (foto 1) – in prezent adjunct al DNA – pe vremea cand acesta activa la Serviciul Teritorial Timisoara. Confirmarea rechizitoriului a fost data de sefa din 2020 a DNA Timisoara, procuroarea Lavinia Macovei (vezi facsimil 1).

Lumea Justitiei v-a prezentat in detaliu argumentele prin care avocatii Nicolae Traistaru si Cristian Winzer – aparatorii lui Jivan, respectiv Caprar – au convins instanta sa restituie rechizitoriul catre DNA. Chiar daca avocatii au invocat o sumedenie de neregularitati ale rechizitoriului, judecatoarea Stef a retinut doar argumentul privind lipsa claritatii in formularea acuzatiilor (click aici pentru a citi). Un motiv suficient, totusi, pentru ca la 7 ianuarie 2022 judecatoarea Stef sa dea parchetului termen de 5 zile ca sa precizeze daca isi ia inapoi dosarul, pentru remedierea problemelor, sau insista sa-l trimita in instanta. Dupa mai mult de o luna de la somatia instantei, DNA a raspuns ca se incapataneaza sa mentina solutia de trimitere in judecata a spetei, motiv pentru care Liliana Stef a dispus restituirea cauzei.

Iata minuta incheierii nr. 63/2022 din dosarul nr. 949/1/2020/a1:

„In baza art. 346 alin. 3 lit. a Cod procedura penala, restituie Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Timisoara cauza penala, respectiv rechizitoriul emis in dosarul nr. 35/P/2019 la data de 06.04.2020, prin care au fost trimisi in judecata inculpatii: Chisalita Ioan Narcis; Jivan Luminita Maria; Pascu Patriciu Mirel; Lucaciu Mircea Andrei; Miutescu Elisabeta; Ispravnic Cristian Ilie; Tripa Florin Dan; Baetan Vasile Alin; Caprar Dorel Gheorghe; Zamiska Ioan-Iaromir; Horgea Cristian; Munteanu Bogdan Andrei si Dima Cristian.

Constata ca neregularitatea rechizitoriului nu a fost remediata in termenul prevazut de art. 345 alin. 3 Cod procedura penala (n.r. 5 zile), precum si faptul ca neregularitatea rechizitoriului atrage imposibilitatea stabilirii obiectului si limitelor judecatii.

Cu drept de contestatie in termen de 3 zile de la comunicare. In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare, in suma de 2.200 lei, raman in sarcina statului. Pronuntata in camera de consiliu din data de 17 martie 2022”.

Si Gavra, si Bologa si-au recunoscut neputinta

Dupa cum vedeti in facsimilele 2 si 3 de mai jos, atat procurorul de caz, Codrin Gavra (la 14 februarie 2022), cat si seful Directiei Nationale Anticoruptie, procurorul Crin Nicu Bologa (la 16 februarie), au transmis instantei ca mentin solutia de trimitere in judecata a dosarului Jivan-Caprar.

Reluam cea mai importanta idee a incheierii judecatoarei Stef din precedenta incheiere, prin care a somat DNA sa spuna daca vrea sau nu sa-si ia inapoi dosarul:

„In materie penala, acuzatia ce se i aduce unei persoane trebuie formulata intr-un mod coerent, clar, precis si concis, astfel incat aceasta sa cunoasca fara dubii invinuirea ce i se aduce si raportat la aceasta imprejurare sa-si poata formula apararile necesare.

In masura in care procurorul apreciaza ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de folosire a influentei sau autoritatii, trebuie sa arate in concret actiunea sau inactiunea care realizeaza latura obiectiva a infractiunii pretins savarsite, ceea ce nu s-a indeplinit in speta respectiv fata de inculpatul Caprar Dorel. Descrierea faptei trebuie sa fie realizata cu suficiente elemente incat sa rezulte concordanta faptei materiale cu norma de drept/norma penala.

De asemenea, acuzatiile trebuie formulate intr-o maniera suficient de clara, incat sa-i confere inculpatului posibilitatea de a intelege ce i se reproseaza de catre autoritati si care este semnificatia penala a conduitei sale.

Daca, in speta, judecatorul de camera preliminara ar dispune inceperea judecatii, judecatorul fondului ar fi in imposibilitate de a-i prezenta inculpatului invinuirea concreta ce i se aduce respectiv de a oferi lamuriri si explicatii referitoare la invinuirea adusa, potrivit art. 374 alin. 2 Cpp, aceasta avand drept consecinta si imposibilitatea solicitarii inculpatului de a fi judecat in procedura simplificata cu consecinta reducerii pedepsei, conform art. 396 alin. 10 Cpp ori, dimpotriva de a formula cereri in probatiune pentru combaterea invinuirii, atata timp cat nu cunosc in concreto invinuirea ce i se aduce.

Mai mult decat atat, nu este atributul judecatorului de a sistematiza sau concretiza invinuirea efectiva ce se vrea stabilita in sarcina inculpatului, de a deduce invinuirea „astfel cum a fost descrisa la Cap. III-VI” din rechizitoriu, date fiind limitele atributiilor judiciare si separarea functiilor judiciare, conform art. 3 rap. la art.54 si 328 Cpp pe de o parte, iar pe de alta parte prin formularea unei acuzatii de catre judecator prin deductie, extrapolare sau extragere si in lipsa unei acuzatii concrete si ferme formulate de procuror, judecatorul ar incalca principiul garantarii dreptului la un tribunal independent si impartial, prevazut de dispozitiile art. 6 CEDO”.

* Cititi aici argumentele avocatilor Nicolae Traistaru si Cristian Winzer care au convins instanta sa restituie dosarul la DNA