Atat de multa putere s-a dat Directei Nationale Anticoruptie in ultimii ani, incat procurorii au ajuns in mod obraznic si descalificant sa critice hotararile definitive ale instantelor de judecata care au pronuntat solutii de achitare in dosarele lor. In Raportul privind efectuarea unui control tematic la Directia Nationala Anticoruptie, avand ca obiect situatia achitarilor definitive inregistrate in perioada 2016 – semstrul I 2017, intocmit de inspectoarele Daniela Sanda Mates si Andreea Cristina Mina de la Inspectia Judiciara si prezentat in emisiunea "Exces de putere" prezentata de jurnalistii Oana Stancu si Adrian Ursu la Antena 3, sunt expuse "argumentele" cu care procurorii DNA incearca sa aiba mereu ultimul cuvant si sa scape de imputabilitatea raspunderii pentru achitarile incasate.

DNA critica solutiile definitive ale instantelor

Procedural, procurorii din DNA au obligatia ca dupa ramanerea definitiva a unei solutii sa intocmeasca un referat care sa contina aprecieri asupra legalitatii si temeiniciei solutiei procurorului. Procurorii nu au facut insa ceea ce erau obligati sa faca, respectiv sa faca aprecieri motivate asupra solutiei procurorului, ci au facut aprecieri referitoare la legalitatea si temeinicia hotararilor judecatoresti, si, mai mult, la adresa judecatorilor cauzelor. Acest lucru reiese din paginile 12-15 din cadrul Raportului Inspectiei Judiciare, pe care le prezentam mai jos:

"In conformitate cu prevederile Anexei nr. 2 la Ordinul nr. 213/2014 nota procurorului cu functie de conducere din cadrul DNA, continand informarea privind solutia de achitare trebuie sa contina aprecieri asupra temeiniciei si legalitatii solutiei procurorului, si nu asupra legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti de achitare sau asupra judecatorului cauzei.

Cu foarte putine exceptii (...) niciun referat intocmit de catre procurorii de sedinta nu contine aprecieri motivate efectiv si corespunzator asupra imputabilitatii solutiei procurorului, (au fost identificate cazuri in care referatele preiau prin metoda copy-paste motivarea hotararii definitive sau minutele pronuntate de instanta de fond si de apel (...) sau prin metoda copy-paste motivarea cailor de atac declarate de DNA) fiind intocmite intr-o proportie covarsitoare pe baza hotararilor definitive nemotivate si existand aprecieri referitoare la legalitatea si temeinicia hotararilor judecatoresti sau, mai mult, la judecatorii cauzelor.

De exemplu:

DNA central intocmea referatele de achitare pentru serviciile teritoriale

Din acelasi Raport reiese insa ca multe dintre solutiile de achitare inregistrate la Serviciile Teritoriale ale DNA nu ajungeau inapoi pentru ca procurorii de caz sa poata analiza cauzele achitarii, ci ramaneau la Sectia judiciar penala a DNA central, care intocmea referatele de achitare, cu incalcarea dispozitiilor ordinelor DNA:

"In conformitate cu dispozitiile Ordinului nr. 30/2008 care transpune la nivelul DNA dispozitiile Ordinului nr. 229/2007 privind organizarea si functionarea sistemului informational al Ministerului Public, dispozitii anterior redate in continutul prezentului raport, se constata ca acestea impun ca in ipoteza in care rechizitoriile sunt intocmite la nivelul structurii teritoriale ale DNA, atunci acestea din urma prin procurorii sefi servicii intocmesc informarile prevazute in Anexa nr 2 la Ordinul nr. 229/2007. Din verificarile efectuate au rezultat situatii in care dispozitiile art. 1 pct. I lit. C) sublit. a.) alin. 3 teza a II-a au fost incalcate in sensul ca procurorii din cadrul Sectiei judiciare penale de la nivelul Structurii centrale a DNA au intocmit referatele de achitare (informarile impuse de Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 229/2007) desi rechizitoriile fusesera emise la nivelul serviciilor teritoriale ale DNA. (...)

Prin aceasta incalcarea a dispozitiilor ordinului intern al DNA nu s-a produs doar o nerespectare a ordinelor procurorului sef DNA, ci a fost eliminata posibilitatea ca procurorii de caz de la nivelul serviciilor teritoriale precum si procurorii sefi ai acestor servicii, sa poata analiza cauzele care au generat solutia de achitare si sa aprecieze asupra masurilor concrete care sa previna vulnerabilizarea trimiterilor in judecata la nivelul serviciilor teritoriale.

Mai mult, din analiza tuturor actelor pusa la dispozitia echipei de inspectori judicairi se constata ca nu au existat informari de la nivelul Structurii centrale catre serviciile teritoriale in ipotezele la care s-a facut referire cu titlu exemplificativ mai sus, cu privire la analiza imputabilitatii procurorului a acestor solutii de achitare definitive. (...)

De altfel, pozitia conducerii DNA pe aceasta chestiune, confirma constatarile echipei de inspectori, in sensul ca analizele intocmite la nivelul Structurii centrale si care vizau rechizitoriile serviciilor teritoriale nu au fost comunicate acestor structuri in vederea identificarii cauzelor care vulnerabilizeaza trimiterile in judecata si oportunitatea redeschiderilor de urmarire penala."

Procurorii nu sunt de vina

Totusi, in DNA niciun procuror nu are reprezentarea ca si-ar fi depasit atributiile sau ca a incalcat legea, toti din DNA apreciind ca solutiile de achitare nu le sunt imputabile, viina de fapt viind a judecatorilor care au pronuntat solutiile:

"Se constata ca in planul de activitate al Sectiei Judiciare penale din cadrul DNA au fost prevazute analize semestriale ale solutiilor definitive de achitare si restituire in sarcina procurorului sef sectie, insa s-a stabilit urmare verificarilor ca acestea contin prin cumulare, urmare a aplicarii metodei copy-paste, toate referatele privind solutiile de achitare intocmite de procurorii de sedinta. (...)

In ceea ce priveste continutul acestor analize se constata ca fara exceptie, toate solutiile de trimitere in judecata a inculpatilor achitati definitiv nu au fost considerate imputabile, chiar si in situatiile in care procurorii de sedinta au facut aprecieri in sens contrar.

Mai mult, se constata ca argumentele ce sustin imputabilitea trimiterii in judecata sunt preluate fara modificari in analizele semestriale, cu concluzia vadit contrara acestora, cum ca 'solutia nu este imputabila procurorului'. (...)

De asemenea, au fost indentificate situatii in care aprecierile asupra imputabilitatii solutiei de trimitere in judecata sunt decupate din continutul referatelor de achitare, care sunt preluate deci eliptic, prin metoda copy-paste in analizele semestriale.

Totodata, a fost identificata si situatia in care in referatul de achitare, procurorul de sedinta apreciaza ca legala solutia de achitare (...), in analiza semestriala a achitarilor definitive sem. II 2016 intocmita la nivelul ST Craiova – DNA, sub nr. 900/I/6/2016 din 29.12.2016 de catre procurorul sefi serviciu sunt facute aprecieri de imputabilitate cu privire la sustinerea actului de sesizare de catre procurorul de sedinta, inr in Analiza achitarilor si restituirilor definitive in semestrul II 2016, lucrare inregistrata sub nr. 2426/I/6/2016 din 31.01.2017, filele 3-7 intocmite de rocuror-sef Sectie judiciara penala nu exista nicio referire cu privire la prestatia procurorului de sedinta, concluzionandu-se ca 'Solutia nu este imputabila procurorului'.

Toate aceste ipoteze identificate denota o totala lipsa de implicare a procurorilor cu functii de conducere in analiza concreta a cauzelor care au vulnerabilizat trimiterile in judecata ale DNA, cu consecinta pronuntarii unor solutii de achitare, demonstrand un comportament intentionat in a nu aprecia vreo trimitere in judecata ca imputabila procurorului.

Efectele unui astfel de comportament se reverbereaza asupra capacitatii de identificare a cauzelor care genereaza si a conditiilor care favorizeaza coruptia, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale, atributie esentiala si specifica a DNA, conform dispozitiilor OUG nr. 43/2002 de infiintare a acestei structuri specializate."