Sentinta penala pronuntata la data de 26 iunie 2012 de magistratul Leontin Dragulescu (foto) de la Judecatoria Buzau, intr-un dosar de coruptie, instrumentat de DNA - prin care a fost condamnat la 3 ani de inchisoare fostul subsecretar de stat Marko Attila, pentru retrocedarea cladirii Liceului „Szekely Miko” din Sfantu Gheorghe – a scos sambata in strada, la Sfantu Gheorghe, aproximativ 25.000 de protestatari. Concluzia la care a ajuns instanta de fond a fost urmatoarea: „Rezulta cu certitudine ca imobilul care a facut obiectul Notei de constatare nr. 58/14.05.2002 nu a fost niciodata proprietatea Eparhiei Reformate din Ardeal sau a Bisericii Reformate Evanghelice, Bisericii Evanghelice Reformate, Bisericii Reformate, Bisericii Reformate Secuiesti din Sf. Gheorghe”. Scopul actiunii a fost acela de a semnala ca decizia instantei ar putea fi un precedent periculos. In deschiderea manifestului s-a subliniat ca maghiarii din Trei Scaune (judetul Covasna) din secuime, din Ardeal, din Romania, „cei care ne-am adunat in 1 septembrie, de Ziua Dreptatii, aici, la Sfantu Gheorghe, protestam unanim, ca o comunitate puternica, fata de nedreptatea pe care am suferit-o".

Ponta: „Sunt convins ca vigilentul CSM, atat de vigilent cu noi, va fi la fel de vigilent”

Premierul Victor Ponta si-a exprimat speranta, sambata, 1 septembrie 2012, ca CSM va fi "la fel de vigilent" cu manifestatia publica de la Sfantu Gheorghe si va sesiza Inspectia Judiciara, asa cum a facut cu Guvernul. „Astazi este o manifestatie publica la Sfantu Gheorghe fata de o decizie a Justitiei. Sunt convins ca vigilentul CSM, atat de vigilent cu noi, va fi la fel de vigilent cand exista o manifestatie publica impotriva unei hotarari judecatoresti si va sesiza Inspectia Judiciara fata de cei care manifesteaza”.

Se pare ca atentia sporita si permanenta a CSM-ului despre care vorbea prim-ministrul lasa de dorit, in conditiile in care, desi se stia de cateva zile de valul de indignare care a cuprins comunitatea maghiara din Ardeal, pana la acest moment Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Alina Ghica si Oana Haineala nu a emis nici un comunicat de presa prin care sa explice cum stau lucrurile. Mai mult decat atat, sefele CSM tac chitic si nu au nicio reactie, cand ar fi trebuit sa fie primele care sa dispuna verificari urgente, pentru calmarea spiritelor.Ce asteapta oare Ghica si Haineala, care sunt platite din bani publici? Sa fie injurata Justitia la protest de mii de oameni, dupa care sa dea un comunicat lapidar in care sa acuze iar ca se „submineaza” Justitia?

Manifestantii cu pancarde si ecusoane negre cu inscriptia in limba maghiara "M - 2012.09.01. - Ziua Dreptatii"

Sambata, 1 septembrie, ora 11.30, manifestarea, a inceput cu bataile clopotelor, mare parte dintre protestatari adunandu-se in fata lacasurilor de cult, de unde au pornit intr-un mars spre centrul orasului, unde, in fata Colegiului "Szekely Miko", a fost amenajata o scena. La actiune au fost prezenti si sute de preoti ai bisericilor istorice maghiare din Transilvania. O parte din protestatari au avut pancarte cu mesaje precum "Dreptate", "Dreptate lui Marko, Marosan si Miko", "Justice", "Autonomie teritoriala tinutului Secuiesc" si au tinut in maini steaguri secuiesti si ungare. Printre manifestanti au fost distribuite mii de ecusoane, de culoarea neagra, cu inscriptia in limba maghiara "M - 2012.09.01. - Ziua Dreptatii", precum si mii de fluturasi cu manifestul care urmeaza sa fie dat citirii la sfarsitul protestului, care a durat aproximativ doua ore. Protestatarilor li s-au adresat presedintele UDMR, Kelemen Hunor, episcopul-vicar al Bisericii Reformate Kato Bela, primarul municipiului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, episcopul reformat Pap Geza, arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, Jakubinyi Gyorgy, episcopul unitarian Balint Benczedi Ferenc, episcopul Bisericii Evanghelice Luterane, Adorjani Dezso, episcopul reformat Csury Istvan, europarlamentarul Tokes Laszlo. Manifestarea, denumita "Ziua Dreptatii", a fost organizata de bisericile istorice maghiare, cu sustinerea formatiunilor politice maghiare si a organizatiilor civice.

„Cerem remedierea deciziei judecatoresti nedrepte"

Episcopul auxiliar al Eparhiei Reformate din Ardeal, Kato Bela, a citit manifestul in fata a zeci de mii de maghiari din toata Romania: "Protestam fata de condamnarea pe nedrept a lui Marko Attila, a lui Marosan Tamas si a lui Silviu Clim, membrii Comisiei Nationale de Retrocedare. Este inacceptabil ca oamenii sa fie condamnati la inchisoare pentru munca cinstita. Consideram revoltatoare incercarile repetate ale statului roman de a priva comunitatea de mostenirea noastra. Cerem autoritatilor romane competente sa opreasca renationalizarea ilegala a Colegiului „”Szekely Miko”. Cerem comunitatii diplomatice, institutiilor internationale si organizatiilor pentru apararea drepturilor omului sa urmareasca cu atentie deosebita procesul de retrocedare din Romania. Aceasta decizie creeaza un precedent periculos, si anume se blocheaza procesul de retrocedare, mii de imobile bisericesti si comunitare nu mai ajung in posesia proprietarilor de drept, proprietatile restituite vor fi in primejdie. Ne adresam cu credinta si speranta catre toate cultele religioase din Romania, catre natiunea majoritara si reprezentantii ei, rugandu-i sa revendice alaturi de noi: implementarea consecventa a principiului statului de drept; realizarea urgenta a restitutio in integrum; respectarea de catre Romania a obligatiilor asumate la aderarea la Uniunea Europeana; oprirea imediata a incercarilor ilegale de renationalizare; remedierea deciziei judecatoresti nedrepte". Organizatorii au declarat ca nu doresc sa puna presiune asupra justitiei, ci doar sa protesteze fata de o "nedreptate", si sa atraga atentia ca aceasta decizie ar putea fi un precedent periculos pentru renationalizarea oricarui imobil restituit legal cultelor religioase.

„Solutia comisiei cuprinsa in Nota de constatare... este netemeinica si nelegala”

Dosarul nr. 13020/200/2011, a fost judecat de magistratul Leontin Dragulescu de la Judecatoria Buzau care a apreciat ca imobilul a fost restituit ilegal si i-a condamnat pe cei trei sus-mentionati la pedeapsa cu inchisoarea. Decizia instantei nu este definitiva.Recursul in acest caz va fi judecat la Curtea de Apel Ploiesti, primul termen fiind stabilit pentru 5 octombrie. In sentinta nr.715 din 28 iunie 2012, instanta a ajuns la urmatoarea concluzie: „Solutia comisiei cuprinsa in Nota de constatare nr. 58/14.05.2002, potrivit careia imobilul din mun. Sf. Gheorghe, str. scolii nr. 1 (actual str. Grof Miko Imre nr. 1) a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfintu Gheorghe si implicit de restituire a acestuia catre Eparhia Reformata din Ardeal, este netemeinica si nelegala”.

„Rolul bisericii era de supraveghetor al invatamantului si nu acela de proprietar”

Iata cateva paragrafe din motivarea sentintei nr. 715 din 28 iunie 2012, data de judecatorul Leontin Dragulescu: „Din probele administrate in cauza, la care se va face referire, in continuare, rezulta cu certitudine ca imobilul care a facut obiectul Notei de constatare nr. 58/14.05.2002 nu a fost niciodata proprietatea Eparhiei Reformate din Ardeal sau a Bisericii Reformate Evanghelice, Bisericii Evanghelice Reformate, Bisericii Reformate, Bisericii Reformate Secuiesti din Sf. Gheorghe. Astfel, in ceea ce priveste modul de organizare a invatamantului, prin Ordonanta nr. 3193 din 22 martie 1858 a Ministerului Cultelor si invatamantului Public (vol. II, fila 38) se reglementa situatia scolilor din apropierea frontierelor, apartinand sau nu trezoreriei statului, in sensul ca aceste scoli erau subordonate, din punct de vedere al supravegherii si administrarii, autoritatii bisericesti a carei religie domina populatia din localitate. Altfel spus, biserica exercita numai o subordonare pe linie profesionala, indeplinind rolul de astazi al inspectoratelor scolare, ca veriga intermediara intre scoli si ministerul de resort. Din prevederile pct. 2, coroborate cu pct. 1, din acelasi act normativ rezulta ca subordonarea supravegherii bisericesti, era determinata de componenta religioasa a populatiei din comunitatea unde functiona scoala si nu de existenta sau inexistenta unor proprietati destinate procesului de invatamant din partea cultelor religioase. Din aceste prevederi legale rezulta foarte clar rolul bisericii de administrator financiar si de supraveghetor al vietii spirituale si morale al sistemului de invatamant si nu acela de proprietar al tuturor imobilelor in care isi desfasurau activitatea scolile respective (...) In ceea ce priveste infiintarea si constituirea patrimoniului Colegiului Miko, instanta retine ca in anul 1860, comunitatea orasului Sf. Gheorghe a cedat ca spatiu scolar pentru Colegiul Szekely Miko ref. terenul sau cu cladiri din strada Libocz si terenul liber care era in vecinatatea sudica a sfatului pe care partial s-a construit, ulterior cladirea noua a scolii. (vol.II, fila 74). In sedinta Adunarii generale din 11.09.1870 a Bisericii Reformate din Sf. Gheorghe s-a solicitat Consiliului Orasenesc Sf. Gheorghe sa infiinteze o scoala elementara laica incepand cu data de 1 octombrie 1870, deoarece biserica nu mai avea fonduri, conform cerintelor legii, pentru sustinerea unei scoli (vol.II, fila 36, 81). In acest scop, prin Hotararea nr. 1467 din 24 septembrie 1870, Consiliul local a infiintat scoala elementara comunitara si a stabilit bugetul pentru anul scolar 1870/1871. Constructia noii scoli laice a fost finantata din contributiile banesti a 2.579 donatori, printre care si groful Miko Imre, precum si din contractarea in anul 1873 a unui credit in valoare de 24.000 forinti de catre Consiliul Orasenesc Sf. Gheorghe. La data de 19.03.1876 Groful Miko Imre a donat suma de 60.000 forinti, iar in semn de recunostinta scoala a preluat numele „Miko”. In afara fondurilor proprii, Colegiul Miko a beneficiat de sprijinul financiar al statului care, incepand cu anul scolar 1888/1889, a acordat alocatii bugetare anuale. Pentru reglementarea acestora s-a incheiat un contract tripartit, semnat de ministrul religiei si al invatamantului, episcopul bisericii reformate si conducerea colegiului, din care rezulta ca tot patrimoniul ramane in proprietatea scolii, iar statul nu are nicio pretentie (vol. II, fila 76). In urma demersurilor facute de deputatii judetului privind dezvoltarea colegiului la 8 clase realiste, ministrul religiilor si invatamantului a facut cunoscut prin scrisoarea nr. 48778/1888 ca, incepand cu anul scolar 1889/1990, se va deschide clasa a V-a, colegiul se va putea dezvolta treptat pana la 8 clase de gimnaziu si a dat asigurari privind acordarea sprijinului financiar permanent (vol. II, fila 75). intr-adevar, Ministerul Religiilor si invatamantului a sprijinit ulterior functionarea colegiului prin acordarea de subventii si de burse de stat pentru elevi. Aprobarea extinderii capacitatii de invatamant a fost conditionata de construirea de catre Consiliului Orasenesc Sf. Gheorghe, pe cheltuiala proprie, a unui edificiu adecvat cerintelor vremii. in vederea realizarii investitiei, Consiliul orasenesc a incheiat un contract cu inginerul Alpar Ignac pentru elaborarea documentatiei cladirii scolii Miko (adresa nr. 810/1890), a contractat un credit in valoare de 50.000 forinti (vol. II, fila 98, pct.293) si a beneficiat de o alocatie bugetara din partea guvernului de 32.000 forinti. Deschiderea acestei noi finantari de la bugetul de stat a avut la baza un nou contract tripartit incheiat intre ministerul de resort in calitate de cofinantator, biserica reformata in calitate de coordonator-supraveghetor si scoala Miko in calitate de proprietar-beneficiar (...) Inca de la infiintarea sa in anul 1870, colegiul a primit in permanenta donatii de la cetateni constand atat in sume de bani, cat si in bunuri imobile formate din constructii, terenuri virane si paduri, care au fost intabulate pe numele Colegiului Miko, ca entitate de sine-statatoare (vol. II, fila 102, 103, 104, 105). De remarcat ca donatiile la care s-a facut referire mai sus, au fost facute Colegiului Miko si nu Bisericii reformate si donatiile bunurilor imobile au fost intabulate in foaia de avere a cartii funciare nr. 71 sub proprietatea Colegiului Miko (vol. II, fila 107, in cazul donatiei din 16.03.1915) (...) In ceea ce priveste fondul cauzei civile, este adevarat ca Judecatoria Sf. Gheorghe a pronuntat Sentinta civila nr. 1226/29.06.2007 in dosarul 1305/305/2006 prin care a constatat, la cererea eparhiei Reformate din Ardeal, nulitatea absoluta a unor contracte de vanzare cumparare a unor locuinte din fosta proprietate a Colegiului Miko, dar sentinta respectiva priveste imobilul situat in strada Konsza Samu nr. 14-16, nu cel din str. scolii nr. 1, care face obiectul prezentei cauze si in plus sentinta respectiva nu este definitiva, cauza fiind suspendata, in recurs, la data de 05.05.2009, in temeiul art. 244, alin.1, pct. 2, Cod procedura civila, dosarul nr. 1858/119/2008, pe rolul Tribunalului Covasna. In consecinta, in raport de cele ce preced, instanta constata, dupa judecarea pe fond a cauzei, ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 44, alin.3, Cod procedura penala si ca sentintele la care s-a facut referire, de catre inculpati, nu au solutionat definitiv imprejurarea care constituie o chestiune prealabila in prezentul proces verbal (dreptul de proprietate al Eparhiei Reformate din Ardeal asupra imobilului din str. scolii nr. 1, sediul fostului Colegiu Miko), chestiune prealabila solutionata, in temeiul art. 44, alin.1 si 2, de prezenta instanta care a stabilit, conform celor expuse mai sus ca imobilul situat in mun. Sfantu Gheorghe, str. scolii nr. 1, jud. Covasna, inscris in C.F. nr. 71, nr. top 217/1 si nr. 217/2 nu a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfantu Gheorghe si a fost proprietatea Colegiul Szekely Miko de confesiune reformata din Sf. Gheorghe, pana la trecerea acestuia in proprietatea statului”.

„Marko Attila a produs un prejudiciu de 1.300.000 euro reprezentat de valoarea imobilului”

Prin sentinta nr.715 din 28 iunie 2012, instanta de fond a motivat vinovatia fostului subsecretar de stat Marko Attila, prin faptul ca „a intocmit alaturi de ceilalti doi coinculpati Nota de constatare nr. 58/14.05.2002, aratand contrar realitatii ca imobilul situat in mun. Sfantu Gheorghe, str. scolii nr. 1, jud. Covasna, inscris in C.F. nr. 71, nr. top 217/1 si nr. 217/2 a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfantu Gheorghe si l-a restituit Eparhiei Reformate din Ardeal, fapt ce a dat posibilitatea institutiei din urma sa-si intabuleze dreptul de proprietate, cu consecinta deposedarii municipiului Sf. Gheorghe si producerii unui prejudiciu acestuia de aprox. 1.300.000 euro reprezentat de valoarea imobilului, intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248-248¹ C.pen., cu referire la art. 13 alin. 1² din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificarile si aprobarile ulterioare”. „Fata de situatiile de fapt si de drept retinute mai sus, instanta, retinand vinovatia inculpatului M.A.G, il va condamna pe acesta, in baza art. 248-248¹, Cod penal, cu aplicarea art. 74, lit. a si art. 76, lit. b, Cod penal, la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, savarsita in dauna partii vatamate Municipiul Sfantul Gheorghe, in data de 14.05.2002. La dozarea pedepsei instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art. 72, Cod penal si anume: limitele de pedeapsa prevazute de textul de lege incriminator, imprejurarile savarsirii faptei, gradul de pericol social concret al faptei generat de nivelul ridicat al prejudiciului, de urmarile produse dar si persoana inculpatului care a avut o pozitie nesincera pe toata durata desfasurarii procesului penal, nerecunoscand savarsirea faptei, dar care se afla la prima incidenta cu legea penala, motiv pentru care instanta a retinut in favoarea acestuia circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74, lit. a, Cod penal si a dat eficienta dispozitiilor art. 76, lit. b, Cod penal si a coborat pedeapsa sub minimul prevazut de lege (...)”

*Cititi aici motivarea sentintei nr. 715 din 28 iunie 2012 data de Judecatoria Buzau