Situatie cat se poate de interesanta in cazul latifundiarului Gigi Becali, aflat de ceva vreme in inchisoare, dupa ce a suferit o serie de condamnari. Afaceristul a fost achitat de completele de 3 judecatori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in toate cele trei dosare in care fusese trimis in judecata. Lucrurile au luat insa cu totul o alta turnura la recurs, unde Gigi Becali a suferit condamnare dupa condamnare in dosarele “Sechestrarea hotilor de masini”, “Schimbul de terenuri cu MApN” si “Valiza”. Asadar, se pune o intrebare legitima: cine a gresit?

Pe de alta parte, nu putem sa nu observam ca judecatoarele Livia Stanciu (foto), sefa instantei supreme, si Francisca Vasile s-au regasit in toate Complete de 5 care a l-au condamnat pe Becali, asa cum judecatorul Stefan Pistol a facut parte din toate Completele de 3 care l-au achitat pe latifundiar la fond.

Iata mai jos cum a trecut Gigi Becali de la agonie la extaz in mai putin de doi ani.

Dosarul “Sechestrarii hotilor de masini”. Completul de 3 judecatori: “Partile vatamate nu au fost stanjenite in niciun fel in libertatea lor fizica si psihica”. Completul de 5 judecatori: Becali condamnat la trei pedepse de cate 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru lispire de libertate

In 19 octombrie 2011, Completul de 3 judecatori al ICCJ, format din Gheorghe Florea, Ana Maria Dascalu si Stefan Pistol, decidea prin sentinta nr.1476 achitarea omului de afaceri Gigi Becali in dosarul in care era acuzat de trei infractiuni de lipsire de libertate, dupa ce ii sechestrase pe hotii care i-au furat masina. Cei trei judecatori au stabilit la acea data ca ipoteza ca hotii care ii furasera masina lui Becali sa fi fost sechestrati in barul din Pipera nu poate fi probata:

“Ipoteza judiciara dedusa judecatii prin rechizitoriu in sensul ca cele trei parti vatamate ar fi fost sechestrate timp de aproximativ doua ore in barul situat in satul Pipera este lipsita de orice suport probator, conducerea si ramanerea in localul amintit a partilor vatamate avand loc cu consimtamantul acestora. Conducerea fortata a partilor vatamate la barul din orasul Pipera – sustinuta in declaratiile initiale ale partilor vatamate ce au fost retractate ulterior la cercetarea judecatoreasca – este contrazisa de celelalte probe ce impun ipoteza ca partile vatamate au solicitat expres aducerea in locul respectiv pentru a discuta cu pagubitul. Din coroborarea declaratiilor rezulta ca cele trei parti vatamate nu au ajuns in bar concomitent ci la interval de circa 10-15 minute, iar in timpul petrecut in bar a fost “alocat” unor discutii de repros moralizatoare din partea inculpatului Becali George, schimbarii numerelor de inmatriculare ale autoturismului furat de catre una din partile vatamate, activitatii de extragere a proiectilului din gamba partii vatamate Niculae Tinel, precum si scrierii unor “declaratii” dupa care inculpatul Becali George a inamnat fiecareia dintre partile vatamate suma de 50 lei pentru a putea ajunge acasa cu taxiul. Toate aceste activitati s-au petrecut in timp ce partile vatamate consumau cafea, apa si bauturi alcoolice, intr-un interval de circa 30-35 minute, imprejurari de fapt incompatibile cu lipsirea de libertate. Prin aceasta incriminare legiuitorul protejeaza dreptul persoanei de a se misca fizic, de a se deplasa, libertatea fizica a individului, dar in egala masura si libertatea psihica de vointa a persoanei fizice, intrucat libertatea de miscare nu constituie decat o prelungire a starii de libertate psihica. Ca atare urmare imediata in cazul incriminarii in discutie este in acelasi timp un rezultat si o stare; un rezultat in sensul ca victima este lipsita de libertate fizica si o stare fiindca victima nu mai poate sa se manifeste potrivit vointei sale tot timpul cat dureaza privarea de libertate. Altfel spus pot exista situatii cand sa fie indeplinita conditia privind rezultatul, dar sa nu fie satisfacute cerintele legate de stare. Adica, “victimei” nu i se permite sa se miste liber, dar aceasta situatie sa nu se reflecte in starea ei psihica, mai mult sa accepte lipsirea de libertate motivat de existenta unui interes esential in speta sa isi asigure nedenuntarea ori sesizarea organelor de politie ca urmare a furtului si santajului savarsite asupra inculpatului Becali George. In cauza nu se poate face abstractie de imprejurarea ca asa zisele victime ale lipsirii de libertate in mod ilegal cumuleaza calitatea de autori a-i furtului si santajului comis in dauna inculpatului Becali George. Interesul celor trei “persoane vatamate” contrar asertiunii procurorului a fost acela necontestat de a purta discutii direct cu proprietarul furtului in chestiunile penale amintite. Prezenta si ramanerea in bar a partilor vatamate a avut scopul astfel atins de a scapa cel putin pentru un timp de raspunderea penala pentru infractiunile comise. De altfel, “partile vatamate” pentru a-si atinge scopul amintit au rostit si “tatal nostru”, facand si sustineri neadevarate in sensul ca au copii mici acasa in intretinere. Argumentele probatorii amintite fac credibila ipoteza ca partile vatamate au cerut expres sa fie aduse la bar pentru a discuta direct cu persoana pagubita prin furt si santaj pentru a-si asigura un timp amanarea raspunderii penale. O dovada suplimentara a faptului ca partile vatamate nu au fost stanjenite in niciun fel in libertatea lor fizica si psihica o constituie imprejurarea evocata mai sus, ca pe timpul asa zisei sechestrari in bar au consumat cafea si alcool, precum si relatarile unanime ale martorilor in sensul ca niciuna din partile vatamate nu a solicitat in mod expres sa fie lasate sa paraseasca localul in considerarea interesului legal anterior aratat”.

La recurs, in data de 11 februarie 2013, situatia s-a intors cu 180 de grade pentru Gigi Becali. Completul de 5 judecatori al ICCJ, format din presedinta instantei supreme judecatoarea Livia Stanciu si judecatoarele Florentina Dragomir, Francisca Vasile, Mirela Sorina Popescu si Alina Ioana Ilie, au decis condamnarea lui Becali in dosarul 1610/1/2012, la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru lipsire de libertate in mod ilegal: “Condamna pe inculpatii BECALI GEORGE, DEDIU STEFAN FANUS, ZMARANDESCU CATALIN OTTO si MILA MIHAI pentru savarsirea a cate trei infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art.189 alin.2 Cod penal cu aplicarea dispozitiilor art.74 alin.2 Cod penal raportat la art.76 alin.1 lit.b Cod penal, pentru fiecare infractiune si pentru fiecare inculpat, la cate trei pedepse de cate 3 (trei) ani inchisoare, fiecare. Conform art.33 lit.a raportat la art.34 alin.1 lit.b Cod penal dispune ca inculpatii BECALI GEORGE, DEDIU STEFAN FANUS, ZMARANDESCU CATALIN OTTO si MILA MIHAI sa execute pedeapsa cea mai grea, de cate 3 (trei) ani inchisoare fiecare. (...) In baza art.71 alin.5 Cod penal, dispune suspendarea executarii pedepselor accesorii aplicate inculpatilor BECALI GEORGE, DEDIU STEFAN FANUS, ZMARANDESCU CATALIN OTTO, MILA MIHAI si POPA MARCEL pe durata termenului de incercare”.

Dosarul „Schimbului de terenuri cu MapN”, aceeasi poveste: achitare la fond, condamnare la recurs

Cel de-al doilea dosar al lui Gigi Becali solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost cel privind schimbul de terenuri cu MApN. La fel ca in cauza in care era acuzat de lipsire de libertate, Gigi Becali a fost achitat la fond, dar condamnat in recurs.

Astfel, in 24 mai 2012, Completul de 3 judecatori al ICCJ, format din Lucia Rog, Ana Maria Dascalu si Stefan Pistol, a dispus achitarea lui Gigi Becali pentru complicitate la abuz in serviciu in forma calificata. Acelasi a fost verdicul si pentru Victor Babiuc si Dumitru Cioflina.

In motivarea sentintei 830 din 24 mai 2012, judecatorii au aratat ca DNA nu a adus nicio proba care sa arate ca Gigi Becali a efectuat schimbul de terenuri cu MapN, incalcand dispozitiile legale privind regimul juridic al bunurilor proprietate publica si celor privind circulatia juridica a terenurilor: “Inalta Curte retine ca, si daca terenul ar fi apartinut statului si s-ar fi aflat in domeniul public, nu s-a administrat nicio proba din care sa rezulte ca inculpatul Becali George cunostea aceasta imprejurare (eventual ca ar fi cunoscut macar corespondenta dintre Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Justitiei pe aceasta tema), si ca terenul putea face obiectul schimbului numai in conditiile emiterii unei hotarari de guvern prin care sa fie trecut in domeniul privat, si a acceptat sa incheie contractul in aceste conditii. (...) In ceea ce priveste schimbul terenurilor primite de la MApN terenuri dobandite prin contracte de vanzare-cumparare incheiate pe baza unor adeverinte de stabilire a dreptului de proprietate si ca a oferit la schimb terenuri ce nu erau individualizate prin procese verbale de punere in posesie pentru a se stabili in mod concret amplasamentul acestora, in primul rand se constata ca sustinerea din rechizitoriu este in mod evident in contradictie cu ceea ce rezulta din actele dosarului de urmarire penala”.

De asemenea, procurorii DNA nu au reusit sa aduca probe care sa sustina acuzatia potrivit careia Gigi Becali ar fi folosit acte false si ca ar fi predat in cadrul schimbului realizat cu MApN terenuri grevate de sarcini: “Inalta Curte constata ca in cuprinsul rechizitoriului nu se mentioneaza care sunt acele terenuri grevate de sarcini, iar din dosarul de urmarire penala rezulta ca Oficiul de cadastru si Publicitate imobiliara a facut verificari la solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie si a concluzionat ca la data efectuarii schimburilor imobilele nu erau grevate de sarcini”.

Acesta era dosarul in care Gigi Becali a avut cele mai mici emotii, fiind convins ca va fi achitat si la recurs. Lucrurile nu au stat insa deloc asa, ba dimpotriva. In 20 mai 2013, deci la un an de la achitarea de la fond, Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti format din sefa ICCJ Livia Stanciu, Francisca Maria Vasile, Sandel Lucian Macavei, Ionut Mihai Matei si Rodica Cosma a decis condamnarea omului de afaceri cu 3 la 2 (judecatorii Sandel Macavei si Rodica Cosma s-au pronuntat pentru achitarea lui Becali). De asemenea, ICCJ a dispus si anularea suspendarii pedepsei de 3 ani de inchisoare din dosarul “Sechestrarii hotilor de masini”: „Admite recursul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr. 830 din 24 mai 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala in dosarul nr. 8300/1/2011. Caseaza, in parte, sentinta penala mai sus mentionata, numai in ceea ce priveste solutia de achitare a inculpatilor Cioflina Dumitru si Babiuc Victor pentru infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata, prevazuta de art. 248 raportat la art. 248/1 Cod penal si a inculpatului Becali George pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata si continuata, prevazuta de art. 26 raportat la art. 248 combinat cu art. 248/1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 42 Cod penal si, in rejudecare: Condamna pe inculpatul Cioflina Dumitru pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata prevazuta de art.248 raportat la art.248/1 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. ultim si art. 76 alin. 2 Cod penal la o pedeapsa de 2 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a, b si c Cod penal, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale. Condamna pe inculpatul Babiuc Victor pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata prevazuta de art.248 raportat la art.248/1 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. ultim si art. 76 alin. 2 Cod penal la o pedeapsa de 2 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a, b si c Cod penal, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale. Condamna pe inculpatul Becali George pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata si continuata prevazuta de art. 26 raportat la art. 248 combinat cu art. 248/1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal, art. 74 alin. ultim, art. 76 alin. 2 si art. 80 Cod penal la o pedeapsa de 2 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a si b Cod penal, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.

Potrivit art. 86/5 alin. 1 Cod penal raportat la art. 85 alin. 1 Cod penal anuleaza suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului Becali George prin decizia penala nr. 23 din 11 februarie 2013, pronuntata in dosarul nr.1610/1/2012 de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori. Descontopeste pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului Becali George prin decizia penala nr. 23/2013 mai sus mentionata, in cele 3 pedepse de cate 3 ani inchisoare, pe care le repune in individualitatea lor. Potrivit art. 36 alin. 1 Cod penal raportat la art. 33 lit. a combinat cu art. 34 alin. 1 lit. b si art. 35 Cod penal, contopeste cele 3 pedepse de cate 3 ani inchisoare stabilite inculpatului Becali George prin decizia penala nr. 23/2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 5 Judecatori, cu pedeapsa de 2 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a si b Cod penal, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale, stabilita prin prezenta decizie, inculpatul Becali George urmand a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a si b Cod penal, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale”.

„Valiza”, ultima lovitura: achitare la fond, condamnare la 3 ani pentru dare de mita si 1 an pentru fals la recurs

Ultimul dosar in care s-a jucat alba-neagra cu Gigi Becali a fost cauza cunoscuta sub numele de „Valiza”, in care latifundiarul a fost acuzat de dare de mita si fals. In 17 aprilie 2012, Gigi Becali a fost achitat de Completul de 3 judecatori al ICCJ format din Stefan Pistol, Cristina Arghir si Mariana Ghena. Sentinta 588 a fost data cu 2 la 1, Mariana Ghena facand opinie separata, in sensul condamnarii latifundiarului la o pedeapsa de 3 ani de inchisoare cu suspendare si confiscarea celor 1,7 milioane de euro, suma destinata jucatorilor de la Universitatea Cluj.

Si in aceasta cauza, evenimentele s-au desfasurat la fel ca in dosarele anterioare. Achitat la fond, Gigi Becali a fost condamnat la recurs de Completul de 5 judecatori, alcatuit din Livia Stanciu, Ionut Matei, Francisca Vasile, Rodica Cosma si Sandel Macavei. Afaceristul a primit doua pedepse de cate 3 ani de inchisoare cu executare pentru doua infractiuni de dare de mita si un an de inchisoare pentru fals. Iata minuta ICCJ: “Admite recursul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr. 588 din 17 aprilie 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala in dosarul nr. 1912/33/2008. Caseaza sentinta penala mai sus mentionata si, in rejudecare:

Condamna pe inculpatul BECALI GEORGE, pentru savarsirea a doua infractiuni de dare de mita, prevazute de art. 255 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000, la doua pedepse de cate 3 (trei) ani inchisoare. Condamna pe acelasi inculpat pentru savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata aflata in legatura cu infractiunile de coruptie prevazute de art. 290 Cod penal raportat la art. 17 al. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare. In baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, contopeste pedepsele mai sus mentionate si dispune ca inculpatul Becali George sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani inchisoare. Aplica inculpatului BECALI GEORGE pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata si in conditiile prevazute de art.71 Cod penal”.

*Cititi aici sentinta de la fond din dosarul “Sechestrarii hotilor de masini”

*Cititi aici sentinta de la fond din dosarul “Schimbului de terenuri cu MApN” (I)

*Cititi aici sentinta de la fond din dosarul “Schimbului de terenuri cu MApN” (II)

*Cititi aici sentinta de la fond din dosarul “Valiza” (I)

*Cititi aici sentinta de la fond din dosarul “Valiza” (II)

*Cititi aici sentinta de la fond din dosarul “Valiza” (III)

*Cititi aici sentinta de la fond din dosarul “Valiza” (IV)