Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se va intruni luni la orele 13.00 pentru a-si alege noua conducere. Desi candidaturile nu au devenit publice pe site-ul CSM, asa cum solicitase si Asociatia Magistratilor din Romania si UNJR, pana la acest moment exista doi aspiranti la conducerea CSM: judecatorul Adrian Bordea-pentru functia de presedinte si procurorul George Muscalu pentru functia de vicepresedinte. Daca nu va mai exista nicio candidatura surprinzatoare in 24 de ore, atunci e clar ca cei doi vor conduce, in echipa, CSM-ul. Votarea se va face cu lipsa unui judecator din partea tribunalelor din tara, intrucat Adrian Neacsu si-a dat demisia din CSM, iar interimatul nu este, deocamdata, asigurat.

Faptul ca se va reveni la cutuma conform careia Consiliul trebuie sa fie condus de un judecator este de bun augur, inseamna ca magistratii au trecut cu greu si cu jena prin toata aceasta perioada de un an de zile in care un procuror a condus cum a vrut destinele magistraturii si a creat scandaluri dupa scandaluri dintre cele mai rusinoase. Ambitia nemasurata a procurorului Oana Haineala de a avea in curriculum vitae punctata si functia de presedinte CSM, dupa ce o detinuse pe cea de vicepresedinte, de a-i ingenunchia pe judecatori si de a compromite CSM-ul prin jocuri fara precedent va fi, pentru viitor o lectie, si depinde de fiecare dintre ei ca acest precedent sa nu se mai repete.

In plenul CSM de luni, 6 ianuarie, se va lectura si Raportul de activitate al CSM pe 2013. Indiferent ce se va scrie in raportul CSM, de catre el insusi, anul 2013 a fost unul rusinos pentru istoria CSM, intrucat aceasta institutie a devenit un garant al intereselor politice si nu al independentei Justitiei.

Despre cei doi candidati si imaginea lor in media

Pentru candidatura la functia de presedinte CSM, judecatorul Adrian Bordea si-a trimis inca de sambata proiectul, in circuit inchis, tuturor membrilor CSM, pe mail.

In echipa care se contureaza la sefia CSM, procurorul George Muscalu este, practic, liderul. Muscalu are forta de a gestiona activitatea Consiliului si de a reforma, daca va fi sprijinit si de ceilalti membri, acolo unde este nevoie. Pe scurt, Muscalu va conduce practic institutia. Judecatorul Adrian Bordea este o persoana careia ii lipseste curajul de a aduce aer proaspat in incaperile unui Consiliu ferit de ochii critici ai societatii civile si asociatiilor profesionale ale magistratilor. Asa cum il stiu majoritatea colegilor, Bordea este un tip echilibrat, caruia nu ii place cearta, dar pe de alta parte este si un executant docil atunci cand e vorba de anumite interese ce tin de sfera marilor aranjamente de culise tocmai datorita faptului ca asa intelege “sa nu se puna rau cu nimeni”. Sa nu uitam, in acest an se vor da doua mari batalii in care se va incerca implicarea Justitiei: europarlamentarele si alegerile prezidentiale.

In ce ii priveste pe cei doi candidati si imaginea lor in media, numele lui George Muscalu a aparut in scandalul legat de dosarul SRI-istilor rezervisti Ovidiu Soare si Gheorghe Dumitrache, dar verificarile inspectorilor de la acea vreme nu au avut drept rezultat vreo fapta de natura penala sau disciplinara, pe scurt, nu s-a dovedit vreo implicare a sa, chiar daca in acest dosar, numele i-a fost vehiculat de catre anumite personaje cu diverse calitati in cauza respectiva. Procurorul Muscalu a ajuns sef la Combaterea Terorismului din cadrul DIICOT in timpul procurorului general al Romaniei Ilie Botos.

Despre judecatorul Adrian Bordea s-a vehiculat in presa ca este fiul fostului general de Securitate Aron Bordea. Interesant este ca Bordea a facut parte din completul care a decis, in 2006, eliberarea din arest a ofiterilor SRI Soare si Dumitrache, desi DNA confirmase ca, in 2005, judecatorul fusese audiat intr-o cauza penala din care s-a disjuns dosarul in care au fost anchetati cei doi ofiteri SRI.

Averile candidatilor: Bordea, mult mai bogat

In ce priveste activitatea profesionala a lui Adrian Bordea, acesta a ajuns judecator la ICCJ in 2001, din pozitia de presedinte al Tribunalului Dambovita. La Inalta Curte a detinut, din 2010, functia de presedinte al Sectiei Comerciale. Conform declaratiilor sale de avere, Bordea e un magistrat "latifundiar", detine peste 90.000 de metri patrati de pamant extravilan si intravilan, din care aproape 28.000 mp de padure. Mai detine cu familia doua apartamente in Bucuresti si Targoviste si o casa de 132 mp la Targoviste, si doua masini, un Mercedes si un BMW, iar in conturi a economisit circa 190.000 RON. Sotia sa lucreaza la o societate comerciala.

Procurorul George Muscalu are mult mai putin pamant decat Bordea: 2450 mp, si o singura casa, de 190 mp, la Campina. Ii plac masinile vechi, asa ca a achizitionat doua, nefunctionale, cu ani de fabricatie 1962 si 1967. Nu are bani in conturi, ci doar datorii, 150.00 euro la BCR Breaza si 23.500 euro la My Car Leasing. Este si formator la INM, inafara functiei de membru permanent la CSM, iar sotia sa este judecator la Judecatoria Sector 3.

Ideile reformiste ale procurorului Muscalu

Cu toate ca proiectele celor doi candidati nu au fost facute publice, am aflat ca procurorul Muscalu are, in proiectul sau transmis in 5 ianuarie 2014 membrilor CSM, o serie de prioritati care necesita atentia. Printre obiectivele sale ca posibil viitor vicepresedinte al CSM, se numara, asa cum era de asteptat, consolidarea statutului magistratului procuror, eliminarea din noua Constitutie a autoritatii Ministerului Justitiei asupra procurorilor, si cresterea transparente in activitatea CSM si "abordarea unui mod pragmatic de comunicare publica". Foarte important si binevenit e faptul ca procurorul Muscalu vrea sa abordeze dezbateri imediate pentru modificarea pachetului de legi ale Justitiei (303, 304 si 317), pachet legislativ cu care fostul ministru Monica Macovei a bulversat sistemul judiciar si pe care nimeni pana acum nu a indraznit sa le atinga. In proiectul lui Muscalu mai sunt punctate, ca obiective,

"regandirea procedurilor de promovare in funcii de executie sau conducere, regandirea si reasezarea sistemului de evaluare a magistratilor, regandirea pentru Ministerul Public a procedurilor de delegare – pe functii de executie sau conducere, reanalizarea statutului magistratilor detasati in afara sistemului judiciar, eliminarea exceptiilor la stabilirea pensiei de serviciu, regandirea abaterilor disciplinare – unele dintre ele suprapunandu-se in continutul constitutiv, clarificarea problemelor tinand de boala psihica a magistratilor precum si multe altele, reprezinta probleme ce se impun a fi analizate cu prioritate in 2014". In ce priveste Inspectia Judiciara, in viziunea lui Muscalu, "aceasta institutie trebuie sa-si consfinteasca o practica unitara, in acord cu practica Sectiilor CSM dar si cu practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie".