In mai putin de o luna, mai exact pe 5 mai 2014, Adunarile generale ale tribunalelor din Romania isi vor alege, prin vot, noul reprezentant in CSM, pe postul lasat liber de Adrian Toni Neacsu, ca urmare a demisiei sale din magistratura, generata de trimiterea sa in judecata de catre DNA pentru o presupusa fapta de coruptie. De la anuntarea organizarii alegerilor, in cursa pentru ocuparea functiei de membru al Consiliului, ca reprezentant al tribunalelor s-au inscris patru candidati: Norel Popescu – fost presedinte al Tribunalului Mehedinti, fost vicepresedinte al AMR, in prezent membru interimar in CSM in locul lui Neacsu; Natalia Roman – judecator la Tribunalul Comercial Mures si presedinte UNJR; Dragos Constantin Popoiag – presedinte al Tribunalului Dambovita; si Dorin Danci (foto 1 şi 2) – judecator la Sectia a II-a civila, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Maramures. Lumeajustitiei.ro a publicat, pana acum, interviuri cu judecatorii Norel Popescu si Dragos Popouiag, in care acestia au prezentat care sunt intentiile si planurile lor pentru CSM, in cazul in care vor fi alesi de colegii din tara. Astazi, publicam interviul realizat cu judecatorul Dragos Danci de la Tribunalul Maramures, in care acesta explica ce isi propune sa realizeze din postura de membru CSM.

Inca de la inceputul interviului pe care ni l-a acordat, judecatorul Dorin Danci precizeaza ca motivul pentru care candideaza este dat de dorinta de a garanta respectarea de catre CSM a obligatiilor pe care le are in fata magistratilor, avand totodata intentia de a schimba anumite practici, precum lipsa transparentei in raport cu magistratii dar si cu mass-media. Printre intentiile judecatorului Danci in CSM se afla si preluarea de catre Consiliu “a sarcinii administrarii lato sensu a bugetului sistemului judiciar”. Judecatorul Danci sustine ca nu vede un dezvantaj in faptul ca printre contracandidati la functia de membru CSM ca reprezentant al tribunalelor se regasesc Norel Popescu si Natalia Roman, ci din contra, considera ca AMR si UNJR ar trebui sa devina “o platforma de concentrare analiza si propagare a asteptarilor profesionale ale judecatorilor si un partener redutabil de dialog al CSM si Ministerului Justitiei”.

Prezentam in continuare in integralitate interviul acordat de judecatorul Dorin Danci de la Tribunalul Maramures:

Stimate domnule judecator, pentru ce ratiuni ati decis sa candidati pentru locul lasat liber in CSM de catre judecatorul Adrian Neacsu?

Am decis sa candidez pentru a garanta respectarea de cate Consiliu a obligatiilor legale si morale pe care le are fata de judecatori si procurori, cei care prin votul (voluntar) exprimat i-au asigurat si pot sa-i mai asigure existenta.

Ce va propuneti sa faceti in CSM? Care sunt liniile generale de actiune din proiectul dvs. de candidat la Consiliu?

Prin candidatura mea imi propun sa constientizez membrii C.S.M. asupra alienarii institutiei de adevaratele probleme si prioritati ale sistemului judiciar, sa coagulez disponibilitati pentru o resetare a raportarii Consiliului la celelalte institutii ale statului, la Ministerul Justitiei,la magistrati si nu in ultimul rand la mass- media.

Punctual potrivit celor detaliate in proiectul de candidat imi propun:

- reevaluarea elementelor ce tin de normarea muncii si finalizarea acestui proiect

- reorganizarea complexa sub aspect jurisdictional (teritorial) a instantelor care se incadreaza sub incarcatura normata.

- asigurarea si certificarea normativa a unui cadru flexibil pentru „mobilitatea voluntara” a magistratului (transfer ,delegare detasare).

- asigurarea unei transparente depline si revizuirea dupa consultarea magistratilor a intregii proceduri ce reglementeaza cariera magistratului de la primirea in profesie  pana la pensionare.

- preluarea de catre Consiliu a sarcinii administrarii lato sensu a bugetului sistemului judiciar.

- asigurarea in colaborare cu Ministerul Justitiei a informatizarii efective a sistemului judiciar.

- asigurarea si certificarea normativa a unui parteneriat privilegiat al Consiliului cu asociatiile profesionale si colegiile de conducere ale Curtilor de Apel.  

- legiferarea degrevarii judecatorului de proceduri administrative.

- nu in ultimul rand determinarea Guvernului si a Legislativului la o reevaluare punctuala a legislatiei in perspectiva eliminarii a ceea ce numesc eu „balast jurisdictional”(a se vedea proiectul de candidat).

Vedeti ca un dezavantaj faptul ca pentru functia de membru CSM ca reprezentant al tribunalelor, alaturi de dumneavoastra si domnul judecator Dragos Popoiag, candideaza si Natalia Roman, presedinte al UNJR, si Norel Popescu, fost vicepresedinte al AMR si in prezent membru interimar in CSM? Credeti ca notorietatea celor doi le-ar putea aduce un plus de voturi?

Nu, nu consider ca cele doua candidaturi ale colegilor mei, presedinte al UNJR, respectiv fost presedinte al AMR ar genera un dezavantaj pentru propria-mi candidatura, ba din contra daca tinem seama de un fapt obiectiv, si anume ca cele doua candidaturi si proiectele care le sustin (in mare masura) au fost evaluate de colegii judecatori cu prilejul alegerilor din 2010-2012.

Cat despre notorietate, in masura in care cei doi candidati se identifica dupa cum ar trebui sa o faca cu asociatiile profesionale pe care le-au condus (le conduc) cu tristete afirm ca ea poate fi usor supraevaluata. Teoretic vorbind, pentru a funda o notorietate apreciez ca este nevoie de un background concretual axiologic pe planul public profesional, cat despre AMR si UNJR, caci despre ele vorbesc, cu toata sinceritatea mi-as dori sa devina o platforma de concentrare analiza si propagare a asteptarilor profesionale ale judecatorilor si un partener redutabil de dialog al CSM si Ministerului Justitiei.

Opinia publica si tot mai frecvent si breasla avocatilor, semnaleaza inegalitatea de arme dintre aparare si acuzare, in cadrul proceselor, in sensul ca procurorul si alte organe ale statului care contribuie la acuzare au dreptul sa ia oricand legatura cu judecatorul, in vreme ce un contact al unui avocat sau clientului acestuia, cu judecatorul dintr-un dosar, in afara salii de judecata, este interzis si susceptibil de tentativa de influentare a verdictului. Ca judecator, cum vedeti aceasta anomalie, care lipseste justitiabilul de aparenta garantarii dreptului la un proces echitabil? 

In mod categoric raportarea judecatorului la procuror ca acuzator public si la avocatul apararii trebuie sa fie echilaterala si consider ca aceasta finalitate este asigurata de reglementarile procedurale.

Tot ce excede formalismului raporturilor de serviciu, in triunghiul institutional enuntat (judecator, procuror, avocat), se situeaza in afara dispozitiilor legale si intr-adevar poate rezona public in sensul indicat de dumneavoastra, respectiv al lipsirii justitiabilului cel putin de aparenta garantarii dreptului la un proces echitabil. Dincolo de problema ridicata astazi de breasla avocatilor si poate maine de cea a procurorilor adevarata problema este a intregii societati romanesti in conditiile in care, din pacate nimeni nu mai este dispus a credita pe nimeni cu buna credinta si profesionalism.       

Toti membrii CSM care au candidat si au fost alesi in CSM, au oferit magistratilor numai vorbe frumoase si promisiuni, dupa care au sfarsit prin a uita ce au zis, complacandu-se in atmosfera generala a CSM. Acest lucru a starnit reactii din partea magistratilor care i-au ales in aceasta functie, motiv pentru care va intreb: in cazul in care veti fi ales, veti "bate palma" cu cei care sunt in prezent in Consiliu si va veti alatura practicilor netransparente deja existente?

Daca ati fi mai precisi (punctuali) in intrebare, cu siguranta as incerca sa fiu si eu mai precis in raspuns, ca atare, nestiind la ce „promisiuni„ si practici „netransparente” va referiti ma limitez in a reitera unele elemente de proiect si altele ce tin de structura mea ca om si pot fi regasite in intreaga mea cariera profesionala. Garantez celor interesati ca demisia mea este scrisa inca de la primul vot solicitat colegilor, scopul pentru mine, nu scuza mijloacele, si, ca atare voi declina public orice incercare de impiedicare, lipsa de interes sau cooperare a membrilor Consiliului fata de rezolvarea problemelor adevarate ale carierei magistratului si ale sistemului judiciar.

Consider ca un judecator trebuie sa ramana in Consiliu atata vreme cat proiectele propuse, si pentru care a fost votat, sunt sau pot fi rezolvate intr-un orizont rezonabil de timp. Pe de alta parte Consiliul este un organ colegial si ca atare esecul unui membru CSM in finalizarea propriilor proiecte ii apartine si lui in masura in care nu a reusit sa concilieze pozitii divergente, sa provoace un dialog pertinent si sa constientizeze membrii Consiliului asupra importantei asteptarilor si  a feedback-ului sistemului.

Ca atare raspunsul meu este unul negativ, nu ma voi alatura vreunei „practici” netransparente, amorale sau situata in afara reglementarilor carora se supune Consiliul.

In ultimii doi-trei ani, CSM a declansat practic un razboi cu celelalte puteri ale statului, inclusiv presei, acuzand aceste segmente de „presiuni” si „atac la independenta” sistemului judiciar pentru orice critica sau declaratie publica, care in esenta constituie libertatea de exprimare. Credeti ca asemenea manifestari fac bine CSM? Sunt ele impartasite de sistemul judiciar? Poate un magistrat sa fie influentat de criticile si comentariile din spatiul public, astfel incat sa nu mai tina cont de probele din dosar?

Rostul reglementat al Consiliului in mod evident nu este acela de a duce un „razboi” cu presa sau cu altcineva, nu pentru acest lucru au fost creditati. In mod evident nu este rezonabila si nici productiva o incercare permanenta de reprimare (dezavuare), a luarilor de pozitie in probleme de interes public din partea mass-media.

Forta Consiliului apreciez ca trebuie dovedita in capacitatea de dialog si nu in aceea de razboi, sau ma rog, astept de la CSM alte razboaie demne de o cauza mai buna. Cat despre criticile si comentariile din spatiul public problema suporta o analiza complexa. La nivel rational apreciez ca judecatorul nu poate si nu trebuie sa fie afectat de critici si comentarii, la nivel afectiv insa judecatorul poate fi afectat, procesul deliberarii insa apreciez ca trebuie sa se circumscrie unui veritabil pat procustian rational delimitat de dispozitiile legale incidente spetei si de probele administrate.

Problema „criticilor” si a „contestarilor” publice, repetitive, nerezonabile, ca sa folosesc un eufemism, (vizez aici dosarele in care sant implicate persoane publice care au marcat intr-un fel sau altul viata sociala, politica sau economica a tarii) nu este dupa parerea mea presiunea care poate fi pusa pe judecator cat exalarea in societate a unor asteptari nerezonabile in disonanta uneori chiar si cu dispozitiile legale, situatie in care societatea va pierde sansa de a evolua ,iar rolul mass-media va ramane doar acela de „caine de paza”.

V-a multumit activitatea din 2010 incoace a vreunui membru al CSM? Daca da, va rugam sa ne spuneti cine si pentru ce anume. Pe de alta parte, ce nu v-a placut la anumiti membri ai CSM? Va rugam sa le dati numele si sa aratati pentru ce.

Evident activitatea CSM in ultimii patru ani este dificil a fi rezumata in cateva randuri, dincolo insa de acest lucru constat ca a rezonat neplacut in randul magistratilor managerierea publica de catre CSM a incidentelor legate de candidatura pentru functia de presedinte a doamnei procuror Oana Schmidt-Haineala si a celor derulate in procedura pentru revocarea din functia de membru a domnului judecator Cristi Danilet si a doamnei judecator Alina Ghica.

In alta ordine de idei consider ca poate fi apreciata activitatea in cadrul CSM a domnului judecator Alexandru Serban.

Sunteti de acord ca un magistrat ales in CSM, care vine din provincie, sa primeasca diurna de 2%/zi, chirie de pana la 600 euro/lunar si bilete de avion dus-intors, la fiecare sfarsit de saptamana? Este normal ca un magistrat din provincie ales in CSM sa castige aproape dublu comparativ cu unul care are domiciliul in Bucuresti?

Problema este una de optiune a societatii; fie stimulam intr-un fel sau altul interesul magistratului pentru ocuparea unei functii cum este cea de membru al Consiliului, administrand eventual criterii serioase de selectie /alegere cu asteptari si raspunderi prestabilite, fie ne adresam unor elite profesionale care vor accepta sa locuiasca departe de familie si sa-si achite din salariu cheltuielile exorbitante cu chiria in capitala.

Dupa cum este lesne de observat situatia actuala a membrilor CSM nu se incadreaza in niciuna dintre variantele propuse. Cu toate acestea diurna aceea de 2% salveaza intr-o mica masura sistemul judiciar prin institutia delegarii, detasarii, vorbesc aici de ocuparea unor posturi de conducere sau de executie la instante si parchete care nu prezinta interes pentru judecatori – procurori, contrapusa unor politici publice deficitare de personal.

Cat despre chiria de 600 euro in lipsa unei statistici oficiale, care ar putea fi oricand solicitata, apreciez ca beneficiaza de ea un numar mare de judecatori/procurori si chiar personal auxiliar si conex din instante/parchete si celelalte institutii implicate in organizarea sistemului judiciar, marea lor majoritate ajungand fortuit sa-si desfasoare activitatea in alte localitati decat cea de domiciliu.

Cum priviti faptul ca in prezent, desi se acuza o lipsa majora de judecatori si procurori la instante si parchete, asistam la un numar urias, de ordinul sutelor, de magistrati detasati in alte institutii din afara sistemului sau plasati pe functii de consilieri ai unor sefi de parchete sau instante?

In conditiile in care activitatea de consiliere a sefilor de instante nu este reglementata, presupun ca nu exista si ca atare, cu tot respectul uzez de dreptul de a corecta afirmatia dumneavoastra .In schimb legea 303/2004 reglementeaza calitatea de consilier al Procurorului General al Parchetului de pe langa I.C.C.J. si aceea de consilier al Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, este vorba de trei respectiv doi consilieri. Problema detasarilor la alte institutii decat instante sau parchete ramane a fi analizata.

Principial pot fi de acord cu aceste detasari in masura in care nu tind spre o sinecura, in masura in care nu destabilizeaza activitatea in instante si parchete, in masura in care isi dovedesc eficienta in demersul de generalizare si eventual certificare legislativa a unor initiative locale sau bune practici regionale.

Cum priviti numarul insemnat de functionari asimilati magistratului, care au invadat CSM, INM si alte institutii din sistemul judiciar, dar care castiga cat un judecator sau procuror, doar pentru ca plimba niste hartii? Este normal sa beneficieze de avantajele financiare ale unui magistrat (care au primit aceste privilegii tocmai pentru riscul si stresul aferent pozitiilor lor) functionari care plimba hartii?

Ex abrupto, apreciez ca sintagma „asociati magistratului”, consacrata legislativ de altfel, reprezinta o contradictie in termeni. Magistratul este un demnitar (generic) a carui activitate se circumscrie unor criterii de independenta decizionala ,impartialitate si inamovibilitate ,ori activitatea unui „asimilat” al acestei calitati ar trebui sa se circumscrie  acelorasi criterii, altfel intre cele doua categorii profesionale nu exista nici o legatura afara de una artificiala din nefericire reglementata.

Apreciez ca se impune o resetare, o reevaluare a organizarii INM, SNG si CSM si implicit a schemelor de personal ale acestor institutii.

La ICCJ, in multe cazuri de interes national, hotararile ajung sa se redacteze nu in termenul legal de 30 de zile, ci uneori trec si 10 luni. Cu toate acestea, judecatorii de la ICCJ nu sunt niciodata sanctionati disciplinar pentru aceste intarzieri, in pofida faptului ca alti judecatori de la instante inferioare sunt sanctionati pentru aceleasi fapte. Veti tolera in CSM aceasta discriminare practicata in prezent? Legea nu trebuie respectata de toti judecatorii?

Categoric, cum spuneti dumneavoastra, legea trebuie respectata de toti judecatorii, iar raportarea Inspectiei Judiciare la problema redactarii in termen a hotararilor judecatoresti  nu trebuie sa fie una discriminatorie.

Problema redactarii in termen legal a hotararilor ca de altfel si aceea a solutionarii intr-un termen rezonabil a cauzelor este una complexa si reclama o analiza exhaustiva a cauzelor consecintelor si a remediilor dincolo de dispozitiile legale incidente si poate chiar o reevaluare a acestora.

Ce mesaj final le-ati transmite judecatorilor de la care asteptati votul de incredere in CSM?

Nu pot sa cer colegilor o altfel de raportare la candidatura mea decat cea pe care generic o am eu vis-a-vis de Consiliu si candidaturile pentru el.

Declar public ca voi vota pentru alegerile CSM pana la momentul la care voi mai avea incredere in institutie, in momentul in care voi aprecia ca s-a facut prea putin sau ca nu exista perspective de a se mai face ceva voi inceta sa mai votez. Cer colegilor sa reflecteze asupra acestei optiuni.

*Cititi aici proiectul si CV-ul judecatorului Dorin Danci de la Tribunalul Maramures