Laura Codruta Kovesi (foto) nu este deloc ingrijorata de rata mare de achitari a DNA, care anual depaseste 10%, fiind una din cele mai mari din Europa. Propusa la functia de procuror sef al DNA, Codruta Kovesi a afirmat in timpul interviului pe care l-a sustinut joi, 8 mai 2013, in fata Sectiei pentru procurori a CSM ca procentul de 10% nu este unul extrem de ingrijorator, avand in vedere gradul de complexitate si specificul infractiunilor. Kovesi a tinut sa precizeze si ca acest procent nu este imputabil procurorilor DNA. Laura Codruta Kovesi a recunoscut insa ca rata de achitari a DNA este cu mult mai mare in comparatie cu celelalte structuri de parchet, unde ea este de 2-3%.

Totodata, Kovesi considera ca procentul de 10% achitari la DNA nu ar trebui sa ingrijoreze, daca tinem cont de media europeana de achitari. Acest lucru a fost mentionat si de sefa CSM Oana Haineala, care a laudat activitatea procurorilor DNA in momentul in care a prcizat ca “suntem peste media europeana”, unde procentul de condamnari este de 75%.

De altfel, asa cum se va putea observa in continuare, dialogul dintre Oana Haineala si Laura Codruta Kovesi a semanat cu unul dintre doua prietene, presedinta CSM avand grija sa o completeze pe viitoarea sefa a DNA de fiecare data cand a avut ocazia sau a simtit ca trebuie sa o faca.

Iata interviul sustinut de Laura Codruta Kovesi la CSM:

Oana Haineala: Rata de condamnare a Directiei Nationale Anticoruptie este de 90%, aproximativ 90%. Cum apreciati acest procent? Este un punct tare sau este o vulnerabilitate?

Laura Codruta Kovesi: Am studiat si eu raportul Bancii Mondiale si sunt mai multe aspecte care vizeaza activitatea DNA, unul dintre ele vizeaza aceasta rata a condamnarilor. Daca raportez acest procent la media europeana de achitari, pot sa spun ca procentul de 10% achitari nu este un procent extrem de ridicat. Daca raportez acest procent de achitari de 10% la celelalte structuri de parchet, unde nivelul de achitari este de 2% sau de 3%, atunci pot sa spun ca este usor ridicat. Insa, avand in vedere specificul activitatii, nu cred ca este o situatie extrem de ingrijoratoare. Atunci cand vorbeam de calitatea activitatii DNA ma refeream in primul rand la solutiile de achitare si de restituire definitiva, pentru care voi dispune analize foarte punctuale si clare, pentru a vedea care sunt cauzele. Din analizele efectuate pana in prezent, am constatat ca acest procent de achitari a fost influentat foarte mult de modificari legislative prin care anumite fapte de coruptie au fost dezincriminate si au survenit aceste achitari, si intr-un procent extrem de mic au fost achitari imputabile procurorilor. Foarte multe ori probatoriul administrat in cursul instantei de judecata a fost modificat ca urmare a unor expertize dispuse sau ca urmare a unor martori care au fost audiati si cred ca este extrem de important sa stabilim daca aceste achitari sunt imputabile procurorilor sau sunt cauze exterioare. Dar, avand in vedere complexitatea si specificul infractiunilor, n-as putea aprecia ca procentul de 10% este un procent extrem de ingrijorator.

Oana Haineala: Cu atat mai mult cu cat media europeana de condamnari este de 75%, deci suntem peste media europeana.

Laura Codruta Kovesi: Daca ne raportam la media europeana, da.

Oana Haineala: In calitate de procuror sef al DNA veti face parte din comisia de evaluare profesionala a procurorilor. Unul din indicatorii de evaluare profesionala il reprezinta si ritmicitatea, celeritatea efectuarii actelor. Dupa cum stim, avand in vedere specificul activitatii DNA, investigarea cauzelor de mare coruptie sau de infractiuni conexe marii coruptii, presupune o durata mult mai mare de timp decat investigarea unor cauze cum sunt acelea instrumentate de parchetele nespecializate. In ce masura va influenta decizia dumneavoastra de a acorda un calificativ sau altul, o nota sau alta, celeritatea instrumentarii cauzelor?

Laura Codruta Kovesi: Am facut parte din comisiile de evaluare si ca Procuror General, intr-adevar celeritatea este unul din indicatorii de evaluare alaturi de multi alti indicatori. Problema pe care ati ridicat-o provind ritmicitatea si operativitatea solutionarii cauzelor poate fi determinata si influentata de la caz la caz, insa as vrea sa spun ca nu trebuie sa fie diferente foarte mari in a investiga infractiune de evaziune fiscala care are prejudiciu de un milion de euro si o infractiune fiscala care are prejudiciu de 950.000 de euro. Deci activitatile pe care le desfasori, probele pe care le dispui sunt aceleasi, indiferent de suma care e creata prejudiciu. Cred ca trebuie facuta o analiza a fiecarui dosar in parte, exact asa cum a facut si Inspectia Judiciara anul trecut cand a verificat pe infractiunile de evaziune fiscala, spalare de bani si infractiunile care aduc atingere intereselor financiare ale comunitatii europene. In acel raport intocmit de Inspectia Judiciara am vazut ca a fost analizat fiecare dosar in parte, fiecare masura dispusa de procuror, daca ea a fost administrata la timp sau nu. Deci din punct de vedere al evaluarii profesionale, nota pentru celeritate va conta foarte mult in functie de modul in care au fost dispuse actele de urmarire penala, dar si timpul in care au fost dispuse. Si aici, asa cum am vazut in raporxtul intocmit de Inspectia Judiciara, s-a constatat ca exista o tendinta ca durata sau vechimea dosarului sa fie apreciata in functie de data la care el a fost inregistrat la DNA. Am vazut ca acest lucru l-a retinut Inspectia Judiciara si a facut recomandarea ca pe viitor aceasta abordare sa fie modificata. Pot spune ca in calitate de Procuror General am vazut dosare care aveau o vechime de un an si jumatate de la inregistrare, in care dosarul a fost declinat succesiv de la mai multe unitati de parchet, si atunci cand am dispus o verificare pentru a constata din ce motive intr-un an jumate intr-un dosar nu s-a lucrat, am constatat ca fiecare procuror pe perioada de timp in care a tinut dosarul avea acoperire. A primit dosarul, l-a studiat, l-a declinat. Sigur ca pentru cei din afara sistemului nu conteaza ca intr-un an jumate tu ca institutie ai declinat dosarul la cinci unitati de parchet invocand diverse motive si nu ai dispus niciun fel de activitate. Si atunci, cred ca o prima prioritate sau una dintre primele masuri pe care le voi lua va fi sa fac o analiza a dosarelor care sunt vechi, notiunea de vechi e definita de CSM, un an de la inregistrare, sase luni de la inceperea urmaririi penale, si sa facem o analiza concreta a cauzelor pentru care aceste dosare nu au fost solutionate. Trebuie vazut doar daca motivele de intarziere a dosarului sunt imputabile sau nu procurorului, si cred ca in functie de acest lucru pot sa evaluez si atunci cand voi da nota la evaluarea profesionala, mai ales ca o componenta a evaluarii profesionale presupune si un interviu cu persoana in cauza si atunci in mod sigur ca pot sa intreb si sa lamuresc daca am anumite aspecte.

Oana Haineala: Apropos de ceea ce ati spus, exista posibilitatea sa luati in calcul sa va adresati Consiliului si Inspectiei? Specificul DNA-ului, al DIICOT-ului nu se suprapune, dupa parerea mea, din acest punct de vedere cu specificul parchetelor nespecializate.

Laura Codruta Kovesi: Si in calitate de Procuror General am facut acest lucru, cu atat mai mult o sa fac ca procuror sef la DNA. Sigur ca voi analiza fiecare situatie in parte, asa cum am facut si in cei sase ani. Acolo unde am constatat ca procurorul a tinut dosarul in fiset un an de zile si intr-un an de zile n-a facut nimic, am sesizat CSM. Evaluarile pe modul in care se administreaza probatoriul cred ca tine de fiecare situatie in parte si acolo unde sunt dosare complexe, daca sunt motive intemeiate, sigur ca n-am sa sesizez CSM.

Oana Haineala: Nu, dar nu despre asta vorbeam. Vorbeam despre reconsiderarea notiunii de dosar vechi.

Laura Codruta Kovesi: Am inteles acum. Cred ca asta e o atributie care tine de CSM, ce considera dosar vechi. Oricum, notiunea de termen rezonabil nu este definita nicaieri, nici in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului nu avem o notiune care sa fie definita printr-o limita de timp si nu cred ca poti sa impui in cursul urmaririi penale o anumita limita de timp in care sa finalizezi urmarirea penala ca de multe ori nu ai cum. Si am situatia comisiilor rogatorii, de exemplu in strainatate cand ai martori care sunt plecati din tara si in care depinzi de alte elemente straine de ancheta ta pentru audierea unor persoane, in functie de cum le gasesti, de cum colegii din statul respectiv te sprijina in a indeplini aceasta activitate. Daca acest termen sau aceasta notiune de dosare vechi CSM apreciaza ca trebuie sa o schimbe, de la un an sa o faca la doi ani, sigur ca trebuie sa aiba in vedere si specificul fiecarei unitati de parchet. Eu nu as face diferente intre anchetele care se efectueaza de catre procurori, pentru ca putem avea o infractiune de evaziune fiscala de 900.000 de euro si una de un milion de euro si din punctul meu de vedere modul de administrare a probatoriului este cam acelasi. (…) Trebuie verificata ritmicitatea cu care se lucreaza in dosare si CSM a facut-o in cursul anului trecut, am citit rapoartele de inspectie si cred ca aceasta practica poate continua in a se verifica tot timpul daca se lucreaza cu ritmicitate in dosar.

Oana Haineala: Ati afirmat ca in viitoarea echipa cu care dumneavoastra lucrati la DNA luati in calcul cooptarea unor procurori DNA si nu excludeti posibilitatea includerii unor procurori care actualemente desfasoara activitatea in alte unitati de parchet.

Laura Codruta Kovesi: N-as putea sa va dau o cifra, cred ca in orice structura specializata in primul rand te uiti la colegii care lucreaza in acea structura. Dar nicio n-as elimina procurori care au lucrat sapte ani in DNA si acum lucreaza la un parchet de pe langa curte de apel, sa spun ca nu ar fi buni. Cred ca tine foarte mult de functia de conducere, de locul unde trebuie exercitata functia de conducere, ca poate nu oricine este dispus sa mearga la biroul teritorial Satu Mare sau Baia Mare. Cred ca principalul criteriu va fi competenta profesionala, experienta in investigarea infractiunilor de coruptie si n-as putea sa va spun ca cinci sefi vor fi din DNA si unul va fi din afara DNA. Cred ca in primul rand conteaza omul, experienta profesionala, calitatile profesionale pe care le are.

Oana Haineala: Si capacitatea de a face priza cu colectivul pe care urmeaza sa-l conduca.

Laura Codruta Kovesi: Da sigur ca da. E foarte important sa propui un om care provine din acel colectiv, de altfel a si fost propus in functia de adjunct domnul Calin Nistor care face parte din DNA, domnul ministru m-a sunat, am avut o discutie vis-a-vis de persoana dansului si nu am avut niciun fel de obiectie. Eu nu merg intr-un colectiv strain, sase ani am lucrat cu procurorii din DNA, ii cunosc, am tinut tot timpul legatura, am lucrat impreuna, am avut Ghiduri de bune practici. Sigur, ramane problema celor care au doua mandate si nu mai pot ocupa aceleasi functii, acolo nu putem vorbi de continuitate ca ne impiedica legea, dar in general vor avea prioritate procurorii din DNA. Nu exclud ca la un serviciu teritorial sau pe alte functii de conducere sa vina procurori care au lucrat in DNA sau care au experienta in aceasta activitate.

Gheorghe Muscalu: Cum apreciati actualul numar al procurorilor DNA?

Laura Codruta Kovesi: Deci, la preluarea mandatului de Procuror General DNA functiona, daca nu ma insala memoria, cu 145 de posturi, acum functioneaza cu 175 de posturi, n-as putea sa va zic la zi care este situatia ocuparii, dar banuiesc ca procentul 10% de posturi vacante este real. Din punct de vedere al numarului de dosare, cred ca in acest moment numarul de procurori prevazuti in schema poate fi suficient. Este important sa vedem cat de mult putem ocupa posturile vacante si cred ca o decizie privind marirea numarului de procurori DNA sau scaderea numarului de procurori DNA tine foarte mult de ceea ce se intampla cu competenta DNA si aici e in discutie acea problema a infractiunilor de evaziune fiscala, inselaciune si abuz in serviciu peste un milion de euro, care sigur nu va exclude investigarea unor astfel de fapte de catre DNA, daca ele sunt in legatura cu fapte de coruptie. Din discutiile pe care le-am avut cu procurorul sef al DNA, in ultimii ani nu mi-a fost adusa la cunostinta nevoia de a mari numarul de procurori, insa in urma evaluarii activitatii pe anul acesta o sa decidem si in functie de modul in care va fi modificata competenta daca este necesara suplimentarea numarului de procurori sau nu. Dar cred ca o prima prioritate va fi ocuparea posturilor vacante. Este foarte greu sa susti ca vrei posturi in plus, daca nu le-ai ocupat pe cele pe care le ai. Exista riscul ca mergand la ministrul Justitiei, sa spuna, ok tu mai vrei 20 de posturi de procurori dar ai 40 de posturi vacante pe care de trei ani de zile tu nu le poti ocupa. O sa am in vedere poate si o reorganizare a procurorilor pe compartimente.

Gheorghe Muscalu: Multi procurori din DNA spun ca activitatea judiciara este foarte incarcata pentru ca trebuie sa alerge de la o instanta la alta, uneori si la judecatorii, la tribunale, curti de apel. Aveti vreo viziune in acest sens si ma refer in principal nu la suplimentarea numarului, poate fi si aceasta o solutie, la organizarea completelor care judeca dosarele trimise in instanta de DNA.

Laura Codruta Kovesi: Pentru a rezolva aceasta problema, in primul rand cred ca o sa am o comunicare directa si constanta cu presedintii instantelor, in special cu conducerea ICCJ. Nu cred ca in calitate de Procuror General pot interveni asupra modului in care se organizeaza sedintele de judecata, dar cred ca impreuna cu procurorii sefi ai structurilor teritoriale si cu presedintii instantelor de judecata putem stabili o comunicare in functie de numarul de dosare care se afla pe rolul instantelor, de vechimea dosarelor, de complexitatea lor, cred ca se poate gasi o solutie. Nu cred ca marirea numarului de procurori pe judiciar ne-ar rezolva problema modului in care se desfasoara sedintele de judecata. Poate si o idee pe care am exprimat-o in trecut poate fi reluata in discutie de CSM sau de Ministerul Justitiei, constituirea completelor specializate la instantele de judecata si sa fie stabilite in anumite zile si atunci lamurim problema si pentru parchet si pentru instantele de judecata in ceea ce priveste participarea. Este extrem de dificil mai ales pentru procurorii care sunt la serviciul teritorial, care functioneaza pe langa curtile de apel si care au sedinte de judecata la resedinta de tribunal si uneori sunt distante mari. Situatia pe judiciar poate evolua de la zi la zi in functie de dosarele care sunt pe rolul instantelor.

Gheorghe Muscalu: M-am referit pentru ca numarul cauzelor trimise in instanta de Directia Nationala Anticoruptie a crescut si numarul procurorilor care participa la aceasta activitate a ramas acelasi.

Laura Codruta Kovesi: A crescut mult in ultimii ani si nu putem neglija nici activitatea instantelor care in ultimii ani a inceput sa solutioneze mult mai repede dosarele Directiei Nationale Anticoruptie si cred ca asta este un element bun care da credibilitate si activitatii Directiei Nationale Anticoruptie, care atunci cand trimiti in judecata un dosar si urmeaza o condamnare sigur ca este un lucru bun.

Gheorghe Muscalu: Am citit in proiectul dumneavoastra despre schimbul de date si informatii in cazul infractiunilor de coruptie, in principal cu alte institutii care pot furniza informatii despre o persoane implicata intr-o investigatie penala, dar ati mentionat si despre acel schimb de informatii cu structurile specializate ale DIICOT-ului. Stiti ca pot aparea in cursul urmaririi penale suprapuneri de competenta, permite si legea, chiar dupa legea micii reforme este prevedere in acest sens. Ce ganditi in viitor daca veti ocupa aceasta functie cu privire la schimbul de date din dosare, nu ma refer la schimbul de informatii?

Laura Codruta Kovesi: Cred ca o sa continui practica care exista si pana acum in dosarele care au fost procurori-sefi ai DNA sau procurori-sefi ai DIICOT stiu ca tot timpul au discutat, au comunicat, au fost foarte multe dosare in care din motive externe Ministerului Public au fost investite ambele structuri specializate si la nivelul sefilor de servicii si de birouri a existat o buna comunicare, o sa am aceasta comunicare si in continuare, au fost cateva dosare importante finalizate de Directia Nationala Anticoruptie, dar care initial au fost inregistrate la DIICOT si a fost un caz in care, de curand s-a luat o condamnare cu 7 ani cu executare, este un dosar care a plecat de la DIICOT si a fost declinat catre DNA, la fel s-a discutat si in momentul in care au aparut indicii ca ar putea fi modificata incadrarea juridica a fapte dosarul a fost declinat la DNA. Imi propun sa am aceeasi buna colaborare atat cu conducerea Ministerului Public cat si cu conducerea tuturor structurilor de parchet. Si cu DIICOT am lucrat 6 ani in aceasta structura. Desi toata lumea spune ca sunt procuror DIICOT, iata ca experienta mea profesionala s-a desfasurat si pe alte paliere, deci cred ca o sa pot avea o buna comunicare cu toate structurile de parchet. Cred ca DIICOT este una dintre strucuturile cu care voi trebui sa am o comunicare buna, dar cred ca va fi important sa existe o buna comunicare si cu parchetele de pe langa tribunale pentru ca acolo se investigheaza infractiunile de asa-zisa mica coruptie, dar care de-a lungul timpului am observat ca nu sunt chiar asa de mici pentru ca si colegii de acolo au investigat retele de functionari publici, au avut dosare complexe, si sigur ca in momentul in care suma data ca obiect al mitei a trecut peste limita prevazuta de lege ei au declinat dosarele. Si atunci, cred ca este important sa avem o comunicare care sa functioneze in ambele sensuri. Nu numai dinspre DNA spre DIICOT, ci si dinspre DIICOT spre DNA si spre celelalte structuri. Si cred ca la capitolul comunicare niciun coleg din Ministerul Public nu are ce sa imi reproseze pentru ca sunt omul cu care intotdeaua s-a comunicat si am fost pentru comunicare. Cred ca singura solutie prin care poti rezolva orice problema este in primul rand comunicare.

Gheorghe Muscalu: Va multumesc.

Bogdan Gabor: Eu avem mai multe intrebari, dar mi-ati raspuns la toate. Am totusi o intrebare. Cum vedeti sau cum ganditi valorizarea si desimilarea catre intreg sistemul a experientei si a lucururilor publice castigate si facute de Directia Nationala Anticoruptie si dumneavoastra ati abordat deja un element, ghidul de bune practici privind investigarea infractiunilor de coruptie, un instrument de lucru extrem de valoros pentru intreg sistemul? Spun aceasta atat din perspectiva unui fost procuror DNA, cat si din perspectiva unui procuror DNA care a instrumentat cauze de coruptie la nivelul parchetelor de tribunale.

Laura Codruta Kovesi: Cand vorbeam de cooperarea si colaborarea dintre DNA si celelalte structuri de parchet si desfasurarea unor forme de pregatire profesionala, o sa am in vedere in primul rand acest lucru. Sunt foarte multi procurori la DNA foarte bine pregatiti, specializati pe anumite domenii de activitate cum sunt achizitiile publice, desi nu au competenta exclusiva, pentru ca pot aparea astfel de dosare si la parchetele de tribunale, si care, din pacate, experienta lor profesionala nu este impartasita in sistem. In calitate de Procuror General am incercat ca la formele de pregatire profesionala sa invitam si procurori DNA. Cateodata au participat, cateodata erau implicati in diverse activitati profesionale si nu au reusit, insa prin ordinul care a fost elaborat se prevedea acesta forma de comunicare. Cred ca este important ca din foarte multe puncte de vedere procurorii DNA sa aiba contacte directe cu ceilalti procurori pentru ca experienta pe care o acumulezi investigand dosare de mare coruptie poate fi impartasita si poate fi un model de bune practici si pentru ceilalti colegi din sistem. Cred ca acest lucru se poate realiza in primul rand prin formele de pregatire profesionala pe care le realizam in intern, prin participarea la diverse grupuri de lucru care va elabora proceduri, standare, ghiduri de bune practici, am demarat un proiect de pregatire profesionala pentru implementarea noului Cod penal si Cod de procedura penala si pe care un an jumatate am lucrat, in care am facut intalniri cu organe de politie, cu judecatori, cu servicii de informatii, cu institutii financiare la care au participat si procurori DNA si pot sa va spun ca in cadrul dezbaterilor au fost ridicate aspecte foarte interesante din partea tuturor structurilor de parchet si cred ca este important sa avem o abordare unica. Sper si colegii din DNA sa gaseasca mai mult timp pentru astfel de activitati si sa le planificam in asa fel incat ele sa se poata realiza. Sunt multi procurori DNA care participa ca experti la diverse activitati internationale si cred ca si experienta aceasta a lor poate fi valorificata pentru ca din ce in ce mai mult sunt situatii care se deschid anchete, care vizeaza fapte de coruptie pe teritoriul Romaniei, sau care sunt implicate persoane din Romania si atunci aceasta experienta a lor cred ca este extrem de importanta si cred ca este bine sa o impartaseasca si cu ceilalti colegi din sistem daca se vor lovi de astfel de activitati.

Bogdan Gabor: Aveti si sprijinul Sectiei de procurori

Laura Codruta Kovesi: Da, multumesc. Intotdeauna Sectia de procurori a participat la toate aceste intalniri si... ma rog, cred ca stiti concret cum s-au desfasurat.

Florentina Gavadia: Cand vorbiti de extinderea abordarii strategice la nivelul serviciilor teritoriale din cadrul DNA aveti in vedere si o organizare mai ampla a acestora? Optati pentru pastrarea, extinderea sau reducerea numarului de structuri teritoriale?

Laura Codruta Kovesi: Cred ca din punct de vedere a numarului de structuri teritoriale, ele nu trebuiesc rastranse. Cred ca singura optiune pe care o voi avea in vedere va fi eventual infiintarea unor birouri teritoriale sau schimbarea unor birouri teritoriale in functie de cum va evolua fenomenul infractional in zona. Stiu ca de-a lungul celor sase ani au fost infiintate si desfiintate birouri teritoriale in functie de numarul dosarelor, de fluctuatia de personal. Nu cred ca se impune reducere a numarului acestor structuri, poate o extindere a lor in anumite zone importante, strategice in care constatam ca fenomenul coruptiei are un caracter predictibil sistemic si trebuie intervenit.

Florentina Gavadia: Atunci cand se va stabili termenul pentru un interviu se va tine cont si de data la care s-a stabilit examenul de promovare pe functii de executie?

Laura Codruta Kovesi: O sa am in vedere aceasta problema, mi-a fost semnalata de multe ori si in calitate de Procuror General si sigur ca o sa avem in vedere acest lucru, sa nu se suprapuna. Mai ales ca baza de recrutare a procurorilor pleaca de la judecatorii, tribunale si curti de apel. Foarte rar s-a intamplat ca procurori din DIICOT sa vina la DNA sau cei din DNA sa vina la DIICOT. Si atunci, cred ca va trebui sa tinem cont si de aceste concursuri. Calendarul Consiliului Superior al Magistraturii este public cu mult timp inainte, deci cred ca sunt situatii previzibile datele la care au loc concursurile si o sa tinem cont si de aceste date de examen, ca de altfel si pentru functiile de conducere pentru ca si aici a fost de multe ori semnalata ca fiind o problema.

Elena Hach: Ce strategie credeti ca veti aborda din eventuala pozitie de viitor sef DNA pentru prevenirea si combaterea eventualelor fapte de coruptie la nivelul sistemului judiciar si care credeti ca vor fi masurile oportune pentru implementarea unor eventuale standarde de integritate in randul magistratilor si in parteneriat cu ce institutii?

Laura Codruta Kovesi: In ceea ce priveste coruptia in sistemul judiciar a fost o proritate a Directiei Nationale Anticoruptie si ea va ramane in continuare. In ceea ce priveste strategia din aceasta perspectiva, cred ca trebuie continuat ceea ce s-a inceput bun, dar aici as vrea sa va spun un aspect pe care l-am sesizat in calitatea mea de Procuror General. In foarte multe dintre dosarele in care au fost implicati magistrati in fapte de coruptie dosarele au plecat de la denunturile unor persoane si cred ca masurile pe care le vom dispune pentru cresterea transparentei, pentru cresterea increderii publicului in ceea ce face Directia Nationala Anticoruptie va avea un rol extrem de important in a incuraja oamenii sa vina la DNA si sa faca astfel de denunturi. Au fost rare situatiile in care s-au facut sesizari din oficiu, sigur nu sunt excluse, dar cred ca castigarea increderii publicului in ceea ce face directia nationala anticoruptie este extrem de importanta in a rezolva aceasta problema. Sigur, nu sunt de neglijat si alt gen de informatii care pot proveni de la avocati, de la justitiabili, de la alte persoane care intra in contact cu magistratii. Cred ca a fost o prioritate si va continua sa fie o o prioritate. In ceea ce priveste standardele de integritate cred ca aici va trebui sa ne adaptam la ceea ce Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit prin codul deontologic si prin legile care vizeaza organizarea judiciara si statutul magistratului. Cred ca au fost situatii de incalcare a Codului deontologic inclusiv in structura Directiei Nationale Anticoruptie si au fost situatii in care a fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii si s-a intervenit. La fel in toate situatiile pe care le-am constat ca Procuror General ca au fost astfel de incalcari ale Codului deontologic sau ale standardelor de integritate a fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii si voi continua in aceasta directie. Dar cred ca experienta profesionala dobandita deja a procurorilor DNA in ceea ce priveste infractiunile de coruptie in randul magistratilor este suficient de mare pentru a asigura un trend... nu as putea sa ii spun ascendent... crescator in cazurile in care astfel de fapte vor continua.

Elena Hach: Am inteles. Vreau sa va pun o intrebare in completare. Apreciati ca ar fi oportuna conturarea pe viitor a profilului unui consilier de etica la nivelul parchetelor din acest punct de vedere? As vrea sa va stiu parerea.

Laura Codruta Kovesi: Un consilier de etica? Puteti sa imi dezvoltati ce atributii sau in ce sens...

Elena Hach: Care sa se ocupe un pic pe linia integritatii in activitatea magistratilor, in special pe linia de prevenire. Vreau sa va stiu punctul dumneavoastra de vedere.

Laura Codruta Kovesi: Pe prevenire. Masura in care nu se suprapune cu atributiile pe care le are Consiliul Superior al Magistraturii nu as avea o problema cu infiintarea. Nu stiu exact ce atributii ar putea sa aiba un astfel de consilier. Eu cred ca in momentul in care procurorii intra in sistem trebuie sa plecam de la prezumtia de buna credinta si de nevinovatie, la fel cum este stabilita pentru toata lumea. Daca as vedea un proiect clar cred ca as putea sa va dau un raspuns mai clar. De principiu nu ma opun infiintarii unei asftfel de institutii, dar cred ca depinde foarte mult si de atributiile care vor fi prevazute pentru acest consilier, daca el va fi procuror, daca el va fi altfel de functionar. Doar un raspuns de principiu va pot da.

Elena Hach: Asa a fost intrebarea, tot de principiu. Vroiam sa va stiu doar punctul dumneavoastra de vedere. Acum am alta intrebare. Avand in vedere ca persoana propusa pentru functia de Procuror General s-a aflat intr-o anumita perioada intr-o relatie de subordonare ierarhica fata de dumneavoastra apreciati acest lucru, din perspectiva ocuparii in viitor a procuror-sef DNA, ca un avantaj sau ca un dezavantaj?

Laura Codruta Kovesi: Vreau sa va spun ca in calitate de Procuror General nu am avut o relatie de subordonare sau o relatie de sef. Am avut o relatie colegiala. Toti cei care au avut functii de conducere i-am considerat ca membri ai unei echipe, deciziile s-au luat din aceasta perspectiva, nu cred ca ma va influenta intr-un anumit fel faptul ca un anumit coleg a fost coleg cu mine sau a facut parte din vechea mea echipa manageriala si acum ocupa o alta pozitie. Stiti ca Ministerul Public, datorita faptului ca mandatele sunt limitate, sunt foarte multe situatii in care un procuror care a detinut o functie de conducere devine adjunct sau revine in subordinea altui coleg si nu cred ca ma va influenta in niciun fel. O sa am aceeasi relatie de colegialitate bazata in primul rand pe respectarea legii, pe respectarea atributiilor pe care si viitor procuror generale le va avea, asa cum sunt stabilite in legi si in regulamente si nu cred ca acest lucru constituie un avantaj sau un dezavantaj in ceea ce voi face la Directia Nationala Anticoruptie.

Elena Hach: Si o ultima intrebare, un pic mai delicata. Cunoasteti problema celor peste 90 de procurori si ceva care au semnat la un anumit moment o anumita petitie referitor la procedura desfasurata pentru ocuparea acestor functii la nivelul Ministerului Public. Cum apreciati ca veti gestiona aceasta problema daca veti fi numita ca procuror-sef DNA?

Laura Codruta Kovesi: Am citit si eu acea petitie. Petitia respectiva nu mi-a facut mie un repros direct. Deci, eu nu am regasit numele meu in acea petitie, nu am regasit un repros direct, nu cred ca ma viza pe mine. Acea petitie viza o procedura care a fost derulata de alte persoane si care au alte atributii sau, ma rog, care au atributii in numirea si in derularea acestei proceduri. Nu cred ca procurorii DNA au ce sa imi reproseze, dimpotriva. Am si vorbit cu foarte multi dintre ei de-a lungul timpului, am sustinut intotdeauna activitatea Directiei Nationale Anticoruptie si in momente delicate, am laudat intodeauna activitatea Directiei Nationale Anticoruptie si in toate interventiile mele publice si la bilanturi nu veti gasi nimic negativ. Ce am avut de spus probleme le-am spus intr-un cadru intern, asa cum mi se pare normal , nu sa faci public atunci cand sunt probleme si nu cred ca este o atmosfera ostila in ceea ce ma priveste, adica sunt sigura ca nu este o atmosfera ostila in ceea ce ma priveste pentru ca acea petitie nu ma viza pe mine, nu era o petitie impotriva mea, era o petitie impotriva unei proceduri care a fost derulata de alte persoane care au atributii referitoare la acea procedura.

Elena Hach: Multumesc, eu nu mai am intrebari.

Intervine sefa CSM, procuroarea Oana Haineala: Domnul Muscalu doreste sa faca exceptie de la regula...

Gheorghe Muscalu: O ultima problema pe care as dori sa o ridic si chiar daca nu imi dati un raspuns sa va ganditi. Ati vorbit de neatractivitatea accederii in structura DNA si acelasi lucru este si pentru DIICOT si se vede asta din interviurile realizate in ultimii doi ani ca nu se prezinta procurori si evident nu mai exista cea motivatie de a obtine gradul profesional. Pentru a promova pe grade profesionale trebuie sa pleci din structura, sa participi la examene sau sa valorifici in alta modalitate ocuparea unei astfel de functii. Asta ridica mai probleme pentru stabilitatea structurii. Ganditi ceva in acest sens, pentru ca procurorului trebuie sa ii dai totusi posibilitatea in afara de a lucra in structura respectiva sa si avanseze profesional? Cred ca ar trebui sa fie pentru dumneavoastra un element pe care ar trebui sa il aveti in vedere!

Laura Codruta Kovesi: Da. Nu stiu daca aceasta neatractivitatea poate fi intotdeauna legata de gradul profesional. Am intalnit foarte multi procurori care ar fi fost dispusi sa lucreze in DNA sau DIICOT dar nu cunosteau foarte bine ce presupune activitatea asta si erau oarecum neincrezatori in propria lor capacitate profesionala, dar aici cred ca poate cel mai bine impreuna cu Ministerul Justitiei si cu Consiliul Superior al Magistraturii sa regandim aceasta promovare in functii de conducere si sa dam posibilitatea celor care lucreaza si in aceste structuri sa participe si la aceste examene de promovare. Cunosc colegi care au lucrat in DIICOT si care au dorit sa isi obtina recunoasterea gradului profesional nu prin hotarari judecatoresti, ci s-au prezentat la examen, au luat gradul profesional dupa care s-au intors in structura specializata. Cred ca rezolvarea acestei probleme tine in primul rand de aceasta posibilitate de a modifica, de a putea participa la interviuri pentru ca este regulamentul in vigoare ca daca (n.red. - un procuror) este in DNA sau DIICOT, pentru ca sunt in cadrul Parchetului General nu pot participa la concursurile de promovare si poate ar trebui sa revizuim putin normele in acest sens si cred ca si situatiile s-ar schimba. Intr-adevar sunt foarte multi colegi care doresc sa isi obtina gradul profesional.

Oana Haineala: Domnule ministru daca aveti intrebari...

Robert Cazanciuc: Va multumesc. Doamna Kovesi, ce poate face in mod concret procurorul-sef al DNA pentru consolidarea independentei procurorilor din cadru Directiei? Ce instrumente are la indemana?

Laura Codruta Kovesi: As vrea sa reamintesc ca una dintre situatiile in care in 2009... ma rog, nu ai foarte multe instrumente prin care poti sa aperi independenta magistratilor, dar ai instrumente indirecte. A fost o propunere de modificare a Codului de procedura penala prin care atributiile procurorului erau limitate. La acel moment, am convocat adunarile generale ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, DNA, DIICOT, am consultat colectivul de procurori si am iesit cu o pozitie comuna pe care am transmis-o forului legislativ de la acea vreme. Totodata, pe langa aceasta pozitie motivata juridica si nu altfel, am participat si direct sau prin reprezentanti la comisiile de lucru. Deci, daca vorbim de o incalcare a independentei magistratilor prin modificari legislative cred ca instrumentele sunt acestea, sa prezinta argumentat puncte de vedere. Daca vorbim de un atac la independenta magistratilo prin declaratii publice, prin luari de pozitie, o sa facem ce am facut si acum, o sa sesizez Consiliul Superior al Magistraturii care cred ca poate sa iasa cu o declaratie. Cred ca doar cu abordari care sunt prevazute in lege si cu instrumente care sunt prevazute in lege putem actiona. Exista aceasta discutie care vizeaza modificarea statutului procurorilor si care presupune modificarea unor acte normative, cred ca voi actiona in acelasi sens. Voi trimite puncte de vedere motivate, eventual cu practica europeana sau cu trimitere la alte state si prin motivarea in fata comisiilor din Parlament a punctelor de vedere pe care le sustin.

Robert Cazanciuc: Va multumesc. Din perspectiva activitatii dumneavoastra din ultimele sase luni in cadrul reprezentantei permamente a Romaniei la Bruxelles si a Mecanismului de Cooperare si Verificare, avem angajamente de indeplinit si cu siguranta le vom implementa in perioada urmatoare, dar pana la urma MCV reprezinta un parteneriat bazat pe incredere, dincolo de implinirea angajamentelor ce putem face pentru consolidarea increderii partenerilor nostri europeni?

Laura Codruta Kovesi: Acum am si eu alta abordare dupa ce sase luni am lucrat la reprezentanta permanenta si am avut contact direct si continuu cu expertii care lucreaza la Mecanism de Cooperare si Verificare. Cel putin din perspectiva Ministerului Public pot sa spun ca rapoartele de evaluare din ultimii sase ani, sapte ani, ma rog, din 2006, au fost intodeauna pozitive si au fost apreciate pozitiv activitatile pe care le-a depus Ministerul Public in general, desi colegii nostri de la reprezentanta permanenta din Bruxelles fac eforturi diplomatice pentru a aduce la cunostinta expertilor toate progresele care sunt realizate, eu cred ca doar discutiile diplomatice nu ajuta. Cred ca lucrurile trebuie modificate de aici din interior si cred ca trebuie luat obiectiv cu obiectiv si rezolvat. In ceea ce priveste Ministerul Public, pentru ca nu pot sa imi exprim parerea cu privire la activitatea pe care trebuie sa o deruleze alte institutii, ANI, forurile legislative, Ministerul Justitiei, cred ca obiectivele sunt destul de clare cred ca sunt usor de atins prin a continua ceea ce s-a facut pana in prezent, cred ca trebuie sa existe un dialog mai bun intre institutiile care sunt monitorizate pentru ca de foarte multe ori am constat ca fiecare institutie merge pe un drum propriu si opiniile sau ideile nu se intalnesc de fiecare data si cred ca acestea sunt masurile pe care trebuie sa le dispunem. Adica nu as vrea sa fac aprecieri cu privire la activitatea altor institutii cu toate ca as avea cateva idei, m-as referi strict la ceea ce tine de Directia Nationala Anticoruptie si eventual de alte activitati din Ministerul Public.