Rechizitoriul DNA prin care Adrian Nastase a fost trimis in judecata pentru dare de mita in dosarul “Matusa Tamara” a fost pur si simplu desfiintat de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Completul de 5 format din Rodica Aida Popa (foto stanga), Mirela Sorina Popescu, Leontina Serban, Lucia Tatiana Rog si Simona Cristina Nenita, care a decis achitarea definitiva a lui Nastase, si-a insusit practic sentinta Completului de 3 format din judecatoarele Luminita Zglimbea, Angela Dragne si Sofica Dumitrascu, constatand ca acuzatiile DNA nu se bazeaza decat pe un denunt mincinos al lui Genica Boerica si pe niste interpretari ale procurorilor.

Adrian Nastase a fost acuzat ca l-a numit pe Ioan Melinescu in functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, dupa ce acesta l-ar fi avertizat ca la respectiva institutie ar exista o lucrare care o privea pe sotia fostului premier Dana Nastase. Potrivit DNA, ulterior, Melinescu ar fi sustras lucrarea respectiva, aceasta ajungand la Adrian Nastase prin intermediul lui Ristea Priboi. Denuntator a fost controversatul afacerist Genica Boerica, cel care a sustinut ca a asistat la discutii pe aceasta tema.

Rand pe rand insa acuzatiile DNA au fost desfiintate de catre judecatorii supremi. Completul de 5 judecatori a decis in final achitarea fostului premier, stabilind ca denuntul lui Boerica nu poate fi luat in considerare, ca acesta a mintit atunci cand a fost supus testului poligraf si ca procurorul a incercat sa prezinte distorsionat realitatea, bazandu-si acuzatiile doar pe niste interpretari.

Iata in continuare cateva fragmente din Decizia nr. 176 din 3 septembrie 2012, prin care s-a dispus achitarea definitiva a lui Adrian Nastase:

“In rechizitoriu s-a mai retinut ca, credibilitatea celor afirmate de martorul Genica Boerica cu privire la divulgarea de catre Melinescu Ioan a informatiilor privitoare la lucrarea existenta la nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor avand ca obiect depunerea in contul numitei Nastase Daniela a sumei de 400.000 USD este intarita de faptul ca acesta a acceptat, fara rezerve, sa fie supus unei testari poligraf pentru dovedirea sinceritatii sustinerilor sale.

La fila 39 a rechizitoriului s-a retinut ca „potrivit raportului de constatare tehnico-stiintifica nr. 258105 din 18.04.2007, efectuat de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti - Serviciul Criminalistica (filele 70-75, vol. 7) privind detectia comportamentului simulat, la intrebarile ”Ai auzit cand Melinescu i-a spus lui Priboi ca-i va face cadou lui Nastase lucrarea cu privire la Dana Nastase?” si “Ai vazut cand Priboi a luat dosarul despre care Melinescu afirma ca are legatura cu Dana Nastase?”, raspunsurile subiectului examinat au fost afirmative, adevarate, fara a prezenta note specifice comportamentului simulat”.

Din examinarea raportului de constatare tehnico-stiintifica nr.258105 rezulta o singura concluzie, referitoare la intrebarea „in primavara anului 2001, cand te-ai intalnit cu Melinescu langa oficiu, acesta ti-a spus ca are dosarul cu privire la Dana Nastase?”, la care subiectul a raspuns afirmativ, detectandu-se indicii ale comportamentului simulat.

Mai mult decat atat, diagramele anexate raportului nu indica o situatie diferita a raspunsurilor ci, dimpotriva, mai multe diagrame de la raspunsurile subiectului par sa fie identice cu cele de la intrebarea numarul 8, apreciate in raport ca fiind nesincere.

In consecinta, in mod corect, prima instanta a apreciat ca denunturile si declaratiile martorului Genica Boerica nu sunt credibile si le-a inlaturat, in conditiile in care acesta avea un interes direct in a beneficia de dispozitiile legii pentru a obtine atenuarea pedepselor in cauzele in care era cercetat in acel moment.

Argumentele parchetului din motivele de recurs nu aduc nicio proba sau indiciu, suplimentar celor retinute in rechizitoriu, pentru a schimba aprecierea ca nesincere a acestor denunturi sau declaratii.

Afirmatia procurorului din motivele de recurs, potrivit careia, ulterior formularii denunturilor, martorul a fost trimis in judecata si condamnat pentru infractiunile pentru care s-a si dispus rearestarea sa, trebuie cenzurata prin prisma cronologiei evenimentelor, in conditiile in care, in luna ianuarie 2006, martorul denuntator nu putea sa anticipeze evolutia ulterioara a dosarelor sale.

Tot in rechizitoriu s-a mai retinut ca aspectele relatate de martorul Genica Boerica cu privire la divulgarea de informatii de catre inculpatul Melinescu Ioan, se coroboreaza cu declaratiile martorilor Dragan Petre Constantin si Stanescu Niculina Eugenia.

Analizand actele si lucrarile dosarului, Inalta Curte constata ca ambii martori nu au perceput aspectele relatate in mod direct, ci le cunosc tot din informatiile primite de la denuntator”.

“Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de control judiciar constata ca premisa desfasurarii acestei activitati infractionale a inculpatilor o constituie intalnirile dintre Melinescu Ioan, prin intermediul lui Genica Boerica, cu Priboi Ristea si Nastase Adrian, la birourile acestora de la Camera Deputatilor pentru a le spune despre existenta la nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a lucrarii ce o privea pe Nastase Daniela.

Insa, veridicitatea acestor intalniri nu s-a putut proba cu certitudine, asa cum a rezultat anterior din analiza infractiunii prevazute de art.18 alin.1 din Legea nr.21/1999.

In critica adusa solutiei primei instante, parchetul, prin motivele de recurs, a pornit de la premisa gresita potrivit careia declaratiile martorului denuntator Genica Boerica sunt reale si credibile.

Inalta Curte nu va mai relua aspectele expuse pe larg la punctul anterior, privind credibilitatea acestui martor denuntator, insa va analiza alte aspecte, dupa cum urmeaza:

Din declaratiile date de martorul Genica Boerica, in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti rezulta ca acesta nici macar nu cunostea amplasamentul biroului inculpatului Nastase Adrian, fata de amplasamentul biroului inculpatului Ristea Briboi, in cadrul cladirii Parlamantului Romaniei, aspect care dovedeste ca martorul Genica Boerica nu a fost niciodata in biroul inculpatului Adrian Nastase, cu atat mai putin exista probabilitatea ca acesta sa fi asistat la vreo presupusa discutie dintre toti inculpatii, insa asa cum s-a aratat mai sus, veridicitatea acestor intalniri nu s-a putut proba cu certitudine”.

“Rechizitoriul a prezentat, in acest context, numirea lui Melinescu Ioan ca Presedinte al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, apreciind ca modalitatea in care a avut loc aceasta numire in sedinta de guvern demonstreaza intelegerea anterioara dintre cei doi inculpati.

Examinand cauza, instanta de recurs apreciaza ca toate aceste sustineri exprimate in rechizitoriu si reluate in motivele de recurs nu au la baza niciun fundament probator; s-a dovedit, pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti ca, pe de o parte, promisiunea de numire nu s-a formulat niciodata, iar pe de alta parte, numirea a fost justificata cu argumente obiective si a fost adusa la indeplinire cu respectarea tuturor dispozitiilor legale, in exercitarea unui program politic de guvernare”.

“S-a sustinut in rechizitoriu ca, credibilitatea celor afirmate de martorul Genica Boerica cu privire la divulgarea de catre Melinescu Ioan a informatiilor privitoare la lucrarea existenta la nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor avand ca obiect depunerea in contul numitei Nastase Daniela a sumei de 400.000 USD este intarita de faptul ca acesta a acceptat, fara rezerve, sa fie supus unei testari poligraf pentru dovedirea sinceritatii sustinerilor sale.

Se arata, la fila 39 a rechizitoriului, ca „potrivit raportului de constatare tehnico-stiintifica nr. 258105 din 18.04.2007, efectuat de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti - Serviciul Criminalistica (filele 70-75, vol. 7) privind detectia comportamentului simulat, la intrebarile “Ai auzit cand Melinescu i-a spus lui Priboi ca-i va face cadou lui Nastase lucrarea cu privire la Dana Nastase?” si “Ai vazut cand Priboi a luat dosarul despre care Melinescu afirma ca are legatura cu Dana Nastase?”, raspunsurile subiectului examinat au fost afirmative, adevarate, fara a prezenta note specifice comportamentului simulat”.

In realitate, prima instanta a constatat ca, in raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 258105 (filele 70-75 vol. 7) nu exista nicidecum concluzia ca raspunsurile subiectului la cele doua intrebari ar fi adevarate. Raportul contine o singura concluzie, referitoare la intrebarea „in primavara anului 2001, cand te-ai intalnit cu Melinescu langa oficiu, acesta ti-a spus ca are dosarul cu privire la Dana Nastase?”, la care subiectul a raspuns afirmativ, detectandu-se indicii ale comportamentului simulat.

Interpretarea ca raspunsurile la cele doua intrebari relevante pentru infractiunea analizata ar fi adevarate apartine procurorului, ea nu are niciun corespondent in concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifica pentru detectarea conduitelor simulate la care a fost supus Genica Boerica.

Mai mult decat atat, in acelasi raport se arata ca „in discutia post-test, subiectului i-a fost adus la cunostinta faptul ca a fost diagnosticat NESINCER” (fila 72 vol. 7 dosar urmarire penala)”.

“S-a mai aratat in rechizitoriu ca aspectele relatate de martorul Genica Boerica cu privire la divulgarea de informatii de catre inculpatul Melinescu Ioan, se coroboreaza cu declaratiile martorilor Dragan Petre Constantin si Stanescu Niculina Eugenia.

O interpretare obiectiva a acestor probe conduce, insa, la constatarea ca declaratiile denuntatorului Genica Boerica se coroboreaza tot cu declaratiile sale, pentru ca ambii martori invocati de parchet nu au perceput aspectele relatate in mod direct, ci le cunosc tot din informatiile primite de la denuntator, asa cum rezulta din declaratiile acestora date la urmarirea penala si in fata primei instante.

In cursul cercetarii judecatoresti, probele administrate nu au eliminat dubiul cu privire la verosimilitatea denuntului formulat de Genica Boerica”.

“Principala proba a acuzarii o constituie declaratia martorului Genica Boerica, insa credibilitatea acestuia poate fi pusa la indoiala, intrucat denuntul acestuia a intervenit in cursul anului 2006, cand martorul era arestat in alta cauza, iar testarea poligraf a acestuia a indicat note specifice comportamentului simulat, cel putin in conditiile analizate in considerentele deja expuse;

Prima instanta a apreciat ca, desi declaratiile martorilor au avut acelasi continut in fata instantei ca si cele date in cursul urmaririi penale, procurorul de caz le-a dat o cu totul alta interpretare.

La aceasta a adaugat analiza modului in care inculpatul Melinescu Ioan a aflat de numirea sa in functie, aspect caruia i-a consacrat mai multe pagini in rechizitoriu, desi este lipsit de relevanta in ceea ce priveste realizarea pretinselor infractiuni de coruptie, ajungand astfel la concluzia, nesustinuta probator, ca decizia de numire a inculpatului Melinescu Ioan in functie nu a fost una colectiva ci una individuala, apartinand exclusiv inculpatului Nastase Adrian.

Concluzia procurorului nu a fost primita de prima instanta, intrucat este contrazisa de materialul probator administrat, care a relevat ca:

- exista un mare dubiu ca in luna noiembrie ar fi avut loc o intalnire intre inculpatii Nastase Adrian, Melinescu Ioan si Priboi Ristea, mijlocita de denuntatorul Genica Boerica;

- chiar martorul Genica Boerica arata ca Nastase Adrian nu i-a promis lui Melinescu Ioan numirea in functia de presedinte al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor;

- decizia de numire in functie a fost una colectiva, luata in consens in sedinta de Guvern din 30.12.2000;

- schimbarile in conducerea unor institutii au fost discutate anterior in partid, in ideea realizarii programului de guvernare;

- scopul pretins a fi urmarit de mituitor nu are o justificare logica (clasarea lucrarii nr. S 3439/1999 si intrarea in posesia acesteia), aspecte asupra carora se va reveni in continuare”.

“Toate aceste concluzii, desprinse din probele analizate anterior, infirma sustinerea parchetului ca numirea lui Melinescu Ioan in functia de presedinte al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita pentru inculpatul Melinescu si, respectiv, dare de mita pentru inculpatul Nastase.

Actiunea de numire exista, materializata prin H.G. nr.1399/30.12.2000, dar aceasta nu intruneste nici latura obiectiva si nici subiectiva a infractiunii de dare de mita”.

“Aspectele privitoare la pretinsa sustragere a lucrarii de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor au fost analizate de prima instanta la punctul urmator al considerentelor.

Singura proba sub acest aspect, indicata de procuror, este declaratia martorului Genica Boerica, potrivit careia in primavara anului 2001 l-a luat personal cu masina pe Melinescu Ioan de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, acesta avea supra lui lucrarea nr.S 3439/1999 si a predat-o lui Priboi Ristea pentru ca acesta sa o inmaneze ulterior, lui Nastase Adrian.

Pe langa faptul ca nu exista alte probe care sa se coroboreze cu aceasta marturie, in mod explicit in raportul de detectare a comportamentului simulat se arata ca raspunsul lui Genica Boerica la intrebarea „in primavara anului 2001, cand te-ai intalnit cu Melinescu langa Oficiu, acesta ti-a spus ca are dosarul cu privire la Dana Nastase?”, intrebare la care subiectul a raspuns afirmativ, este nesincer.

Semnificativa pentru aceasta imprejurare este interpretarea procurorului de caz cu referire la comportamentul simulat al martorului Genica Boerica.

Desi testarea la poligraf nu este enumerata intre mijloacele de proba prevazute de art. 64 Cod procedura penala, procurorul s-a hazardat in a gasi o explicatie a nesinceritatii constatate de expertul ce a intocmit raportul, aratand ca aceasta s-a datorat faptului ca momentul in care martorul a luat cunostinta de continutul dosarului respectiv nu a fost acela al intrevederii de langa Oficiu cu Melinescu Ioan, ci ulterior, in autoturism, pe drumul catre Palatul Parlamentului”.

“In rechizitoriu s-a retinut ca, in prima jumatate a anului 2001, inculpatul Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S 3439/1999 care o viza pe Nastase Daniela, inmanandu-i dosarul inculpatului Priboi Ristea, consilier al primului ministru Nastase Adrian, cu scopul de a-i fi remis acestuia din urma, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 alin. 1 si 3 Cod penal.

Din nou singura proba prezentata de parchet o constituie declaratia martorului Genica Boerica, conform careia: „in primavara anului 2001, mai precis in mai-iunie, Melinescu Ioan m-a chemat la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor pentru a merge la “unchiul” Priboi Ristea …

Urmare acestei discutii, m-am deplasat cu masina mea, fiind singur in masina, si am parcat-o in spatele cladirii in care se afla sediul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Melinescu Ioan a venit la masina mea avand asupra sa un dosar mare, consistent ca un biblioraft, sesizand ca avea si niste pliante si mi-a cerut sa mergem impreuna la biroul lui Priboi Ristea la Palatul Parlamentului. Am fost la acelasi birou al lui Priboi Ristea la care fusesem si anterior. Cu aceasta ocazie Melinescu Ioan a scos din dosarul mai mare ce-l avea asupra lui, un dosar destul de voluminos despre care a afirmat ca este cel ce priveste lucrarea referitor la depunerea de bani in contul Danei Nastase pe care l-a inmanat lui Priboi Ristea, precizandu-i totodata ca aceasta este lucrarea, sa stea linistit ca totul s-a terminat. Priboi Ristea a preluat acest dosar, pe care l-a inchis intr-o caseta metalica aflata in biroul sau, incastrata in perete si apoi a sigilat in final caseta metalica”.

Si in declaratia data in fata instantei martorul Genica Boerica si-a mentinut depozitia, cu unele modificari, in sensul ca Melinescu „a iesit din sediu cu o mapa mai voluminoasa”, iar lui Priboi Ristea i s-a inmanat „un plic”. Genica Boerica a mai subliniat ca „Nici o alta persoana nu mai avea cunostinta de acest lucru pe care l-am facut pentru domnul Melinescu”.

Referitor insa la aceasta declaratie, raportul de constatare tehnicostiintifica a testului pentru detectarea conduitelor simulate la care a fost supus Genica Boerica arata explicit ca subiectul a prezentat indicii ale comportamentului simulat.

Asa cum s-a aratat in considerentele anterioare, procurorul de caz s-a straduit sa gaseasca si pentru aceasta situatie o „explicatie”, fara sa precizeze daca este explicatia sa personala sau a martorului”.

* Cititi aici Decizia Completului de 5 al ICCJ prin care s-a dispus achitarea lui Adrian Nastase