Judecatorul Constantin Marino Marin (foto) de la Tribunalul Bucuresti, care in 27 iunie 2013 a judecat cererea lui Gigi Becali de contopire a pedepselor, a considerat ca un spor de 6 luni este suficient pentru ca scopul educativ si preventiv sa fie atins. In acelasi timp, judecatorul a explicat in sentinta nr. 539 din 27 iunie 2013 ca in cazul in care nu s-ar aplica un spor de pedeapsa s-ar crea impresia de impunitate pentru Becali. O asemenea situatie ar fi practic un indemn la savarsirea a cat mai multe infractiuni:

Referitor la sporul aplicat de 6 luni, tribunalul considera ca este suficient pentru a se atinge scopul educativ si preventiv al pedepsei, acesta impunandu-se in raport de perseverenta infractionala a petentului si perioada lunga de timp in care acesta si-a desfasurat activitatile ilicite.

Totodata, in situatia in care nu s-ar aplica un spor cu ocazia contopirii pedepselor, s-ar crea impresia de impunitate pentru condamnat, ceea ce va constitui un indemn la savarsirea a cat mai multe infractiuni, in viitor, dupa ce a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

Tribunalul are in vedere de asemenea, in ce priveste sporul de pedeapsa de 6 luni, faptul ca pentru infractiunile cele mai grave, respectiv cele prevazute de art.189 alin.2 C.p. ca petentul a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare fata de care s-a dispus suspendarea executarii sub supraveghere si cu aplicarea circumstantelor atenuante prev. de art.74 alin.2 rap, sa art.76 alin.1 lit.b C.p”.

Procurorul DNA Cristian Anghel: “Aplicarea unui spor de pedeapsa este necesar si justificat pentru a realiza dezideratul politicii penale a Statului roman, pentru a intari scopul pedepsei si pentru a se asigura in mod efectiv si real executarea unei pedepse, care sa fie proportionala, justa si corespunzatoare gradului de pericol ridicat al faptelor comise de catre petentul-condamnat”

De partea cealalta, procurorul DNA Cristian Anghel a cerut aplicarea unui spor de pedeapsa de 1 an. Procurorul a explicat ca activitatea infractionala a lui Gigi Becali este ampla si priveste o “multime din valorile legale protejate prin incriminarile codului penal”. De asemenea, reprezentantul DNA a invocat si gradul ridicat de pericol social al faptelor lui Becali, precum si personalitatea negativa a latifundiarului:

“In alta ordine de idei, arata ca este justificat si se impune acordarea unui spor de pedeapsa, fata de elementele obiective ce rezulta din analiza dosarului dedus judecatii.

Subliniaza faptul ca Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala este prima instanta de judecata care analizeaza intreaga activitate infractionala a petentului-condamnat B.G., printr-o singura hotarare judecatoreasca, in care sunt reunite toate faptele si pedepsele aplicate pentru savarsirea cu vinovatie a lor, iar acest lucru este fundamental pentru ca, de fiecare data in celelalte dosare, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au analizat faptele din acele dosare, in trei randuri, de trei instante diferite si au aplicat pedepse care sunt circumscrise analizei exclusive a faptelor din acest dosar.

In atare situatie, in aceasta cerere de contopire a pedepselor formulata de catre petentul-condamnat, instanta are posibilitatea de a analiza intreaga activitate infractionala si de a constata in ce masura la pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare se impune aplicarea sau nu a unui spor de pedeapsa.

Solicita instantei sa retina ca aplicarea unui spor de pedeapsa este necesar si justificat pentru a realiza dezideratul politicii penale a Statului roman, pentru a intari scopul pedepsei si pentru a se asigura in mod efectiv si real executarea unei pedepse, care sa fie proportionala, justa si corespunzatoare gradului de pericol ridicat al faptelor comise de catre petentul-condamnat.

In alta ordine de idei, solicita instantei sa fie avuta in vedere, pe de o parte, pluralitatea de infractiuni (sapte infractiuni pentru care petentul a fost condamnat definitiv), faptul ca una dintre infractiuni este comisa in modalitatea agravata a infractiunii continuate (abuzul in serviciu, fiind retinute doua acte materiale in schimbul de terenuri cu Ministerul Apararii Nationale), iar, pe de alta parte, obiectul juridic diferit al faptelor deduse judecatii, proteguit de legiuitor prin incriminarea acestora, imprejurare care denota gradul ridicat de pericol social al faptelor si al personalitatii negative a condamnatului in perceptia pe care acesta o are cu privire la valorile morale si legale proteguite de legiuitor.

Astfel, arata ca instanta urmeaza sa analizeze si sa fie identificate infractiunile cele mai grave incriminate de codul penal, si anume infractiuni contra libertatii persoanei, ca atribut esential intr-un stat de drept (fiind vorba despre trei infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal), o infractiune de serviciu, in modalitatea complicitatii (care demonstreaza pericolul social al inculpatului), infractiuni de coruptie (doua) si o infractiune de fals, iar, in urma analizarii acestor fapte, sa constate ca inculpatul nu are o anumita orientare catre o singura valoare protejata de legiuitor, ci ca activitatea sa infractionala este ampla si priveste o multime din valorile legale protejate prin incriminarile codului penal.

Subliniaza faptul ca toate infractiunile deduse judecatii sunt comise in participatie penala, nici una dintre aceste infractiuni nu este savarsita de catre petent singur, fiecare dintre aceste infractiuni fiind comisa impreuna cu mai multe persoane, ceea ce denota gradul ridicat de pericol social al acestor fapte si periculozitatea inculpatului.

In ceea ce priveste infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal arata ca aceasta este comisa de inculpat impreuna cu alte cinci persoane, infractiunea de abuz in serviciu este savarsita impreuna cu alte doua persoane, infractiunea de dare mita este comisa impreuna cu alta persoana si infractiunea de fals impreuna cu alte doua persoane.

De asemenea, solicita instantei sa fie avute in vedere circumstantele agravante, care se regasesc in toate infractiunile deduse judecatii, ceea ce demonstreaza ca atentatul, violarea valorilor sociale protejate de legiuitor nu se face cu privire la forma simpla, ci cu privire la formele agravate ale acestora.

Nu in ultimul rand, arata ca se justifica aplicarea unui spor de pedeapsa, in raport de perioada infractionala corespunzatoare faptelor din cele trei dosare solutionate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, intrucat activitatea infractionala s-a desfasurat pe o perioada de 14 ani, din anul 1995 si pana in anul 2009.

De asemenea, solicita instantei sa tina cont de periodicitatea savarsirii faptelor ilicite, avand in vedere ca activitatea ilicita a inceput in anul 1995 si s-a finalizat in anul 2000, a continuat in anul 2006, in anul 2008 si 2009, iar aceasta perioada repetata de comitere a faptelor denota periculozitatea petentului-condamnat, ca fiind o persoana ce sfideaza valorile sociale.

Mai arata ca petentul nu are antecedente penale, executa pedeapsa in regim semideschis, un regim de executare a pedepsei avantajos si favorabil acestuia, iar, in ipoteza executarii a 2/3 din pedeapsa (adica doi ani de inchisoare daca nu i se aplica un spor), petentul poate fi liberat conditionat, motiv pentru care apreciaza ca se impune aplicarea unui spor de pedeapsa, intrucat pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare nu este una efectiva.

In fine, solicita instantei sa fie avuta in vedere practica judiciara in materia contopirii pedepselor, depusa la dosarul cauzei, din care reiese ca in toate hotararile pronuntate de Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala, in ultimele sapte luni, s-a aplicat spor de pedeapsa de la doua luni inchisoare la un an si sase luni inchisoare.

Pentru aceste ratiuni, solicita tribunalului sa admita cererea formulata de petentul-condamnat B.G., sa dispuna contopirea pedepselor si sa aplice un spor de pedeapsa de 1 an inchisoare”.

* Cititi aici sentinta judecatorului Constantin Marino Marin