Judecatoarea Bianca Laura Patras de la Sectia a VIII-a de Contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti – sectie care a fost condusa de fosta presedinta a CSM Alina Ghica – a dat castig de cauza Consiliului Superior al Magistraturii in procesul intentat de catre Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatorul Dan Spanu (foto). Judecatoarea Patras a respins la inceputul lunii aprilie 2013 actiunea prin care AMR solicita desfiintarea in totalitate a Hotararii 918 din 23 octombrie 2012 a Plenului CSM, prin care s-a stabilit ca prim-adjunctul Procurorului General al Romaniei, Daniel Morar, poate sa participe la sedintele Sectiei pentru procurori a CSM, in perioada in care functia de Procuror General este vacanta. Mai conteaza legea?

Iata minuta sentintei din 2 aprilie 2013:

“Respinge exceptia lipsei de interes ca nefondata. Respinge actiunea ca neintemeiata. Admite cererea de inteventie accesorie formulata de intervenientul Ministerul Public –Parchetul de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie in interesul paratului CSM. Cu recurs in 15 zile de la comunicare (5 zile in privinta solutiei date capatului de cerere avand ca obiect suspendare). Pronuntata in sedinta publica, azi 02.04.2013”.

Cu alte cuvinte, judecatoarea Bianca Laura Patras a decis ca Daniel Morar ocupa legal un loc in CSM si are si drept de vot, desi acesta nu este Procuror General (membru de drept in CSM) numit in functie, ci doar asigura interimatul din pozitia de prim-adjunct al Procurorului General. Daniel Morar si-a exercitat dreptul de vot in unele dintre cele mai importante decizii luate de CSM, cum a fost, spre exemplu, avizul acordat propunerilor pentru functiile de sef al PICCJ si DNA facute de fostul ministru al Justitiei, Mona Pivniceru, in persoanele lui Tiberiu Nitu si Ioan Irimie. Atunci, Daniel Morar a votat pentru respingerea propunerilor, chiar daca avea un interes evident in aceasta problema, in conditiile in care numele sau era vechiculat printre posibilii Procurori Generali ai Romaniei.

AMR: “Atat Constitutia cat si Legea nr. 317/2004 se refera expres la cei trei membri de drept ai CSM: ministrul Justitiei, presedintele I.C.C.J. si procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., fara nici o referire la posibilitatea substituirii/delegarii de competente ori inlocuirii titlurilor”

AMR a cerut anularea Hotararii Plenului CSM 918 din 23 octombrie 2012, precizand ca aceasta “este contrara dispozitiilor si principiilor Constitutionale, reglementarilor cu caracter organic cuprinse in legile privind statutul magistratilor si functionarea CSM, la care adauga in mod nepermis”. Asociatia Magistratilor a aratat in actiunea depusa la CAB ca Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu face nicio referire la posibilitatea substituirii sau delegarii de competente ori de inlocuire a titlurilor celor trei membri de drept ai CSM, adica presedintele Inaltei Curti, procurorul general si ministrul Justitiei: “Va invederam, in acelasi context, ca atat Constitutia cat si Legea nr. 317/2004 se refera expres la cei trei membri de drept ai CSM: ministrul Justitiei, presedintele I.C.C.J. si procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., fara nici o referire la posibilitatea substituirii/delegarii de competente ori inlocuirii titlurilor. In nota, ca si in hotararea nr. 370/22.10.2012, se mentioneaza ca interdictiile trebuie sa fie exprese. Dimpotriva, consideram ca exceptiile (si anume posibilitatea inlocuirii titularilor de drept) trebuie sa fie prevazute ca atare in actele normative, ceea ce nu s-a intamplat, si nu deduse prin interpretari extensive fara nici un temei.

De altfel, in ultimii 8 ani de existenta ai CSM (luand ca reper temporal anul 2004 al adoptarii Legii nr. 317) au existat numeroase situatii cand, din diferite motive, inclusiv prin vacantarea postului, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul Justitiei ori procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost in imposibilitate de a participa la lucrarile CSM. Niciodata nu s-a pus macar problema desemnarii unor vicepresedinti/secretari de stat/adjuncti care sa ii inlocuiasca.

Sub acest aspect, referirile la situatia doamnei judecator Barbulescu Livia, vicepresedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie la un moment dat, sunt cu totul neavenite.

Prin Hotararea nr.629/10.09/2009 a sectiei pentru judecatori a CSM, domnia sa a fost delegata in functia de PRESEDINTE al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si in aceasta din urma calitate a participat la sedintele CSM. Actualul prim adjunct al procurorului general de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a fost delegat (nici nu ar fi fost posibil) ca procuror general, astfel incat cele doua situatii sunt de necomparat.

Foarte semnificativ este si faptul ca pentru a eluda dispozitiile constitutionale si legale, nota interna pe care se intemeiaza hotararile face apel la un alt regulament (!), de data aceasta cel de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului Justitiei nr. 529/C/2007, care prevede in art. 7 alin. 3 ca: .

In logica, desigur profund criticabila, a hotararii atacate, ar urma probabil ca in cazul absentei primului-adjunct al procurorului general la lucrarile CSM sa participe un adjunct si, de ce nu, un sef de sectie ori un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este desigur, un argument ad absurdum care evidentiaza inconstienta tezei privind reprezentarea a unor functii pe care Constitutia si legea nu le prevad ca fiind transmisibile”.

* Cititi aici actiunea AMR