Ex-procurorul general al Romaniei si actual procuror expert la Misiunea permanenta a Romaniei la UE, Laura Codruta Kovesi si actualul inlocuitor interimar de la PICCJ, Daniel Morar vor fi chemati la audieri de catre Comisia senatoriala de ancheta privind activitatea desfasurata de autoritatile si institutiile publice in cazul referendumul din 29 iulie 2012. Kovesi si Morar, care in momentul declansarii anchetelor privind posibilele fraude comise la referendum ocupau functiile de Procuror General al Romaniei si procuror-sef al DNA, ar urma sa dea explicatii cu privire la motivele pentru care procurorii au fost trimisi din poarta-n poarta, pentru a-i pune pe oameni sa jure cu mana pe Biblie daca au votat la referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.

Senatorii din aceasta comisie au insa o mare problema. Laura Codruta Kovesi a anuntat, inca de acum o luna, ca nu se va prezenta in fata parlamentarilor: ”Nu avem nicio problema daca se infiinteaza o comisie parlamentara. Nu o sa merg la o asemenea comisie. De altfel, exista decizii ale plenului CSM care spun ca procurorii nu pot fi cercetati de comisii parlamentare. Pentru abaterile procurorilor exista Inspectia Judiciara care cerceteaza astfel de reclamatii”.

Intrebat de Lumeajustitiei.ro ce se va intampla daca cei doi vor refuza sa se prezinte la audieri, presedintele Comisiei juridice a Senatului si totodata membru al Comisiei privind referendumul, social-democratul Toni Grebla, a declarat sec: ”Avem destule parghii sa-i aducem”. Noi credem insa ca aceste ”parghii” de care vorbeste Toni Grebla nu vor fi decat samanta unui viitor scandal.

Toni Grebla: “Nu ne-am propus sa chemam in fata comisiei procurorii de caz. Nu vom cere dosare”

Senatorul PSD Toni Grebla a explicat, intr-un interviu acordat RFI, ca la Comisia de ancheta privind referendumul nu vor fi chemati procurorii care au mers din poarta-n poarta cu Biblia in mana, ci sefii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ai DNA. Grebla sustine ca audierea Laurei Codruta Kovesi si a lui Daniel Morar are ca scop clarificarea motivelor care au stat la baza declansarii acestor anchete: “Nu este vorba de a chema in fata comisiei senatoriale procurorii care ancheteaza dosarele cu referendumul. Este vorba de a vedea managementul institutiei si anume care a fost motivul pentru care s-a considerat necesar ca la pranz, in zi de sarbatoare, cand oamenii ieseau din biserica sa fie asteptati la poarta bisericii de politisti si procurori, in asa fel incat sa li se ia declaratie pe capota masinii si sa jure pe Biblie la iesirea din biserica. Trebuie sa verificam modul in care cei care conduc institutia respectiva au facut acel plan de ancheta, care au fost cauzele care au determinat ca din poarta in poarta sa fie intrebati cetatenii daca au participat la vot si asa mai departe. Nu ne-am propus sa chemam in fata comisiei procurorii de caz. Nu vom cere dosare, este vorba de anchete in curs, in care nimeni, inclusiv o comisie parlamentara, nu are dreptul sa se implice. Noi vom chema seful institutiei, al Parchetului General, al Directiei Nationale Anticoruptie, ca sa ne spuna care au fost cauzele care au determinat ca a treia zi dupa referendum procurorii DIICOT, procurorii Parchetului General, politistii DIICOT sa plece in teritoriu, s-o ia din poarta in poarta, sa audieze oamenii la biserica. Altfel, ne putem trezi maine-poimaine cu abuzuri, pe care nimeni nu le sanctioneaza, ceea ce nu este corect

Grebla sustine ca este posibil ca, in cele din urma, comisia de ancheta sa propuna declansarea unor proceduri disciplinare: “Un raport se impune, mai ales prin valoarea concluziilor si corectitudinea concluziilor pe care le trage. S-ar putea sa fie nevoie sa modificam legislatia, s-ar putea sa sugeram ministrului Justitiei, procurorului general, presedintelui CSM sa declanseze proceduri disciplinare, daca vom constata ca cineva a gresit, a incalcat prevederile legale sau regulamentele proprii. Deci nu noi vom lua masuri, ci vom transmite raportul organelor in drept sa ia masurile prevazute de lege”.

Europarlamentara Monica Macovei a vorbit de 1,5 milioane de voturi fraudate, AEP a oferit o cifra mult mai mica!

Cert este ca pana acum, in ciuda descinderilor pe care le-au facut procurorii Codrutei Kovesi si ai lui Daniel Morar, nu a fost constatata nicio frauda de proportii, asa cum au acuzat Traian Basescu si lideri ai PDL in frunte cu europarlamentarul Monica Macovei. Astfel, la mijlocul lunii septembrie, Macovei a sustinut in Parlamentul European o mare minciuna, si anume ca 1,5 milioane de voturi au fost furate, iar frauda a fost chiar si de 15%: ”In acest moment, procurorii si judecatorii cerceteaza frauda adusa referendumului in urma unor sesizari. Sunt peste 500 de dosare, vreau doar sa va dau cateva cifre: intr-unul din dosare este vorba de alegatii de 1,5 milioane de voturi furate la referendum, iar acum cateva zile, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a afirmat ca in sectiile verificate s-au gasit indicii si probe de fraude intre 5, 10 si 15 la suta

Cu toate acestea, cifra oferita de Autoritatea Electorala Permanenta a fost cu totul alta. AEP a anuntat ca pe listele de la referendum au fost identificate 55.660 de cazuri de CNP-uri care au fost inregistrate multiplu: “Din verificarile realizate pe listele permanente si suplimentare a fost identificat un numar total de 55.660 cazuri de inregistrari multiple (CNP-uri regasite atat pe listele permanente cat si pe listele suplimentare), numarul total de inregistrari afectate fiind de 118.881 (inregistrari ce contin intre 1 pana la 18 corespondente intre listele de vot permanente si listele de vot suplimentare). De aici pana la cifra de 1,5 milioane de voturi fraudate este cale lunga.

Mai multe dosare deschise la alegerile prezidentiale din 2009 decat la referendumul din 2012

Scenariul prezentat de liderii PDL si Traian Basescu, potrivit caruia la referendum au avut loc fraude masive, pica si daca ne uitam la numarul dosarelor penale deschise in acest sens pana in momentul de fata. Conform Ministerului Public, au fost constituite 632 de dosare penale care privesc fapte comise la referendumul din 29 iulie 2012, iar 67 de persoane au fost puse sub urmarire penala, conform unei informatii data publicitatii de DNA in 9.10.2012. Totusi, asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit, numarul dosarelor penale care au privit fraude comise la alegerile prezidentiale din 2009, in urma carora Traian Basescu a obtinut un nou mandat, a fost de 1360, deci de doua ori mai mare, dar nu se stie nici acum daca a existat vreo condamnare definitiva. Atunci insa nu s-a facut niciun fel de zarva, procurorii nu au mers din poarta-n poarta si nici nu au hartuit oamenii, intrebandu-i daca si cum au votat. A fost o simpla ancheta, asa cum se intampla mai de fiecare data cand au loc alegeri, iar in final doar sase dosare au fost finalizate cu rechizitorii.

Asadar, in aceste conditii, este cat se poate de posibil ca atat declaratiile nesustinute de probe ale Monicai Macovei, cat si anchetele procurorilor sa fi avut un singur scop. Si anume acela de a acoperi afirmatiile lui Traian Basescu din timpul intalnirii cu adjunctul lui Hillary Clinton, Philip Gordon, cand seful statului a vorbit despre fraude de proportii comise de Guvernul USL, inducandu-l astfel in eroare chiar si pe trimisul de la Casa Alba.