Procurorul Lidia Daniela Ghindar de la PICCJ - Sectia de urmarire penala si criminalistica, condusa de Marius Iacob, (foto) s-a saturat de anchete penale “stranse cu usa” si vrea sa devina judecator. Desi, CSM nu a fost de acord cu solicitarea sa, judecatorii Inaltei Curti, de la Sectia de contencios administrativ si fiscal, Carmen Frumuselu, Elena Cantar, Niculae Manigutiu au obligat Consiliul Superior al Magistraturii sa-i aprobe cererea de numire in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti, pe motiv ca “hotararea este emisa cu exces de putere”. Procurorul PICCJ, Lidia Ghindar are o vechime in magistratura, de 13 ani si sapte luni, din care dapte ani si sase luni cu grad profesional corespunzator Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. Magistrata Lidia Ghindar este cea care l-a gasit “basma curata” pe procurorul DNA Gheorghe Bocsan, in dosarul in care a fost cercetat pentru actele facute ilegal in Turcia.

Surse din interiorul Parchetului General au declarat ca motivul principal pentru care Ghindar si-a dorit sa devina judecator este ca nu a mai dorit sa tina isonul sefului sau Marius Iacob si sa faca parte din Sectia condusa de acesta care s-a transformat in scut pentru procurorii DNA si pentru magistratii din CSM. Asta in conditiile in care Sectie de urmarire penala a a devenit “obstacolul” peste care nicio plangere penala impotriva unui procuror DNA sau unui procuror, judecator din CSM, indiferent de probe, nu poate trece. Aceleasi surse au mai precizat ca ceea ce a mai determinat-o pe procuroarea Lidia Gindar sa ia o astfel de decizie si sa treaca la judecatori a fost polemica in care a intrat cu seful sau Marius Iacob pe tema preluarii dosarelor cu “gainarii” din teritoriu.

ICCJ: “Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii este adoptata cu exces de putere”

Prin Decizia nr. 3422 din 12 iulie 2012, Inalta Curte a constatat ca recursul formulat de procurorul PICCJ Lidia Daniela Ghindar este fondat din urmatoarele motive: „Recurenta a solicitat transferul din functia de procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, ca judecator la Tribunalul Bucuresti. Prin Hotararea nr.1019 din 20.12.2011, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat indeplinirea conditiilor prevazute de art.61 din Legea nr.303/2004 pentru numirea acesteia in functia de judecator, atat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Bucuresti, au comunicat avizul favorabil pentru numirea recurentei ca judecator. In aceste circumstante factuale, care atesta indeplinirea tuturor cerintelor legii pentru transferul solicitat de recurenta, hotararea Consiliului Superior al Magistraturii este adoptata cu exces de putere, dupa cum vom explica mai jos”.

Judecatorii ICCJ predau ABC-ul profesiei membrilor CSM

Judecatorii ICCJ, Carmen Frumuselu, Elena Cantar, Niculae Manigutiu au predat ABC-ul profesiei membrilor CSM, explicandu-le ce se intelege prin legalitatea unui act, dar si ce este oportunitatea numirii in functie si cum se manifesta. De asemenea, magistratii instantei supreme au apreciat ca s-a facut de catre CSM un „exces de putere”: „In cauza, intimatul a pus in discutie oportunitatea numirii in functia de judecator a recurentei, in raport de motivele invocate prin intampinare. Trebuie precizat ca oportunitatea este o dimensiune a legalitatii si se subsumeaza acesteia. inalta Curte arata ca prin legalitatea unui act se intelege conformarea acestuia cu legile, precum si cu alte acte normative cu forta juridica superioara, iar oportunitatea se manifesta sub forma dreptului de apreciere al autoritatii care emite actul. Limitele dreptului de apreciere al unei autoritati sunt determinate prin continutul art.2 alin.1 lit.n) din Legea nr.554/2004 care defineste excesul de putere ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al unei autoritati publice prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. in cazul transferului judecatorilor sau procurorilor, dreptul este reglementat de art.61 din Legea nr.303/2004, text care cuprinde si conditiile in care se poate efectua transferul. indeplinirea conditiilor legii nu a fost contestata de intimat, ci dimpotriva, Hotararea nr.1019/2011 a Sectiei pentru judecatori a confirmat dreptul recurentei de a fi transferata ca judecator. Mai mult, autoritatile judiciare implicate in procedura, respectiv Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Bucuresti si-au exprimat acordul cu privire la transfer. Interesul public invocat de intimat nu este sustinut de probele cauzei, volumul de activitate in cadrul Parchetului unde functiona recurenta nefiind de natura a justifica refuzul transferului, volumul de activitate fiind mai mare la instante. Dimpotriva, avizul pozitiv al Parchetului demonstreaza ca prin transferul recurentei nu este afectata activitatea acestuia. De asemenea, chiar la data solutionarii prezentului recurs, la Tribunalul Bucuresti existau 4 posturi vacante, din care 3 temporar vacante, asadar exista un post definitiv si efectiv vacant. in aceste circumstante, respectiv volumul de activitate mai mare la instante decat la Parchet, avizul favorabil al Parchetului, precum si al Curtii de Apel Bucuresti si al Tribunalului Bucuresti, si existenta unor posturi vacante, demonstreaza ca intimatul a exercitat dreptul de apreciere cu incalcarea dreptului recurentei de a fi transferata ca judecator, aceasta indeplinind toate conditiile legii. Hotararea atacata este emisa cu exces de putere, asa cum s-a explicat mai sus, ceea ce conduce la nelegalitatea acesteia, avand ca si consecinta vatamarea dreptului”.

Motivele de recurs invocate de procurorul PICCJ Lidia Ghindar

Motivele de recurs invocate de magistratul Lidia Daniela Ghindar a declarat au fost urmatoarele: „A sustinut ca Hotararea nr.1046/2011 a Plenului C.S.M. este nelegala, deoarece indeplineste conditiile prevazute de art.61 din Legea nr. 303/2004 pentru a fi numita in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti. Recurenta a aratat ca a sustinut un interviu in fata Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, care a constatat faptul ca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi numita in functia de judecator, fiind emisa Hotararea nr.1019 din 20.12.2011. A precizat ca Hotararea Plenului C.S.M. prin care s-a respins cererea de numire in functia de judecator, a fost emisa cu exces de putere. Cu privire la criteriul referitor la volumul de activitate, respectiv numarul de dosare pe procuror/ judecator, incarcatura pe judecator la nivelul Curtii de Apel Bucuresti si Tribunalului Bucuresti era de aproximativ 529 dosare si 929 dosare, net superior celui de 243,82 lucrari si 10,23 dosare pe an inregistrate la nivelul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. A precizat ca are o vechime in magistratura, ca procuror, de 13 ani si 7 luni, din care 7 ani si 6 luni cu grad profesional corespunzator Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. in ceea ce priveste situatia posturilor vacante la 1.12.2011, publicata pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la data formularii cererii existau sase posturi vacante. A mai sustinut recurenta ca din interpretarea sintagmei „pot fi numiti” care se regaseste in cuprinsul art.61 alin.(1) din Legea nr.303/2004, rezulta ca magistratii care formuleaza cereri de transfer, au dreptul la o aplicare justa a marjei de apreciere de catre autoritatea decidenta si in cadrul acesteia, in conditiile intrunirii tuturor criteriilor, formularea unei cereri de transfer este un drept si nu o vocatie”.

Intampinarea formulata de catre Consiliul Superior al Magistraturii

CSM a aratat ca la solutionarea cererii procurorului PICCJ Lidia Ghindar s-au avut in vedere schemele de posturi la Parchetul de pe langa iCCJ, schemele de posturi la instantele unde s-a solicitat numirea; gradul de ocupare a schemelor si incarcatura pe procuror si judecator:” S-au avut in vedere si dispozitiile art.23 alin. (11) din Regulamentul aprobat prin HPCSM nr.193/2006, motivele de ordin profesional, complexitatea activitatii desfasurate la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, numarul mare de lucrari/ procuror inregistrate in perioada de referinta analizata prin raportare la volumul de activitate existent la Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Bucuresti in vederea asigurarii unui echilibru in buna functionare a instantelor si parchetelor. A precizat intimatul ca numirea in functia de judecator sau procuror nu constituie un drept, ci o vocatie, propunerea este de competenta exclusiva a C.S.M., context in care trebuie asigurat un echilibru intre interesul general si cel particular al judecatorului sau al procurorului care solicita aprobarea cererii de numire”.

*Cititi aici Decizia ICCJ nr. 3422 din 12 iulie 2012